A fost modelul darwinian testat empiric?

40 Responses to A fost modelul darwinian testat empiric?

1. taranprost0 says:

   6 august 2018 la 10:46

   Dialogul,in masura in care a existat,a fost schiop,asimetric ca valoare. Rationalistii sunt materialisti ?…Pana si un neavenit ca mine a sesizat alunecarea in lamarkianism a lui Adrian.Exprimarea greoaie,argumentatia lui inarticulata il descalifica ptr o confruntare de idei cu minime pretentii.Pesimism gnoseologic de mic calibru,neincredere in stiinta ,in definitiv,amatorism cu A mare.
2. Amaranthine Sophia says:

   6 august 2018 la 11:30

   Omul cu ochelari e o mare de cuvinte intr-un pustiu de idei. M-o plictisit.
3. Cosmin says:

   6 august 2018 la 12:32

   Acest domn Adrian face multe afirmatii pentru care nu ofera vreo dovada. Din cate se pare noi cei care citim carti despre teoria evolutiei avem nevoie de un dictionar de termeni pe care dansul l-a perfectionat de-a lungul timpului. Doar ca facand asta nu isi da seama ca traieste intr-un univers alternativ hranindu-se cu citate rupte din context. Pacat mare ca nu a fost un adversar mai de calibru pentru domnul Edi C.
4. Adrian Ghitta says:

   7 august 2018 la 03:32

   Ca o completare si oferta de „dovezi”, revin la procesele implicate in raspunsul sistemului imunitar atunci cand este confruntat cu un „stress”, ca acela al prezentei unui agent infectios. Citez din Wikipedia, o sursa populara pentru amatori. Cine are o minte sa inteleaga, s-o foloseasca. Cine nu, poate sa continuie cu insultele, ca la altceva nu se pricepe, probabil.

   Somatic hypermutation (or SHM) is a cellular mechanism by which the immune system >adapts to the new foreign elements that confront it (e.g. microbes), as seen during class switching. A major component of the process of affinity maturation, SHM diversifies B cell receptors used to recognize foreign elements (antigens) and allows the immune system to adapt its response to new threats during the lifetime of an organism.Somatic hypermutation involves a programmed process of mutation affecting the variable regions of immunoglobulin genes. Unlike germline mutation, SHM affects only an organism’s individual immune cells, and the mutations are not transmitted to the organism’s offspring.Mistargeted somatic hypermutation is a likely mechanism in the development of B-cell lymphomas and many other cancers.

   When a B cell recognizes an antigen, it is stimulated to divide (or proliferate). During proliferation, the B cell receptor locus undergoes an extremely high rate of somatic mutation that is at least 105-106 fold greater than the normal rate of mutation across the genome. Variation is mainly in the form of single base substitutions, with insertions and deletions being less common. These mutations occur mostly at „hotspots” in the DNA, which are concentrated in hypervariable regions. These regions correspond to the complementarity determining regions; the sites involved in antigen recognition on the immunoglobulin. The „hotspots” of somatic hypermutation vary depending on the base that is being mutated. RGYW for a G, WRCY for a C, WA for an A and TW for a T. The overall result of the hypermutation process is achieved by a balance between error-prone and high fidelity repair. This directed hypermutation allows for the selection of B cells that express immunoglobulin receptors possessing an enhanced ability to recognize and bind a specific foreign antigen.
5. Adrian Ghitta says:

   7 august 2018 la 03:36

   Edit: s-a copiat gresit. „105-106 fold” trebuia sa fie 10^5 – 10^6.
6. Edmond Constantinescu says:

   7 august 2018 la 04:16

   Banuiesc ca asta iti poate explica medicul de familie la o cafea. Intrebarea este: de ce un singur caz de varsat in vant a distrus imperiul aztec si nu a avut nici un efect asupra spaniolilor, desi mecansimul defensiv este acelasi.

   Raspuns: selectia naturala. In lumea veche oamenii au crescut vite de 10 mii de ani si, ca atare, au fost expusi la germeni necunoscuti in America.
7. taranprost0 says:

   7 august 2018 la 04:29

   Adrian,din partea mea poti fi linistit. Eu o sa te mai urmaresc dupa ce termin de studiat mersul trenurilor din Guatemala.
8. MATEI IOAN-OCTAVIAN says:

   7 august 2018 la 06:27

   La faza cu „molia care nu a evoluat doar s-au schimbat proporțiile” e ca si cum ai spune că „asta nu e gheață e apă în stare solida”
9. anonymous says:

   7 august 2018 la 12:35

   Bula, mureai sa ajungi la tv ca sa-ti vada si altii muia, uite ca te-ai facut de ras!
10. Adrian Ghitta says:

    7 august 2018 la 15:50

    @Matei Ioan-Octavian

    Melanismul industrial nu este decât o dovada a capacității de adaptare s speciei in condiții de stress. Molia poseda ambele alele pentru culoarea închisă si deschisă. Alela pentru culoarea închisă este de obicei dominanta, cealaltă pentru culoarea deschisă fiind recesiva. Melanismul industrial nu reprezintă evoluție Neo-darwiniană. Organismul doar a modificat exprimarea unei gene.
11. Danielle Anderson says:

    8 august 2018 la 05:05

    Organismul a exprimat modificarea unei gene?De unde a stiut organismul ca trebuie sa modifice exprimarea genei?
12. MATEI IOAN-OCTAVIAN says:

    8 august 2018 la 08:48

    pai in neo-darwinism, evolutie inseamna schimbare in frecventa alelelor, . Daca s-a schimbat frecventa alelelor pentru culoare inchisa/deschisa populatia a evoluat .
13. Adrian Ghitta says:

    8 august 2018 la 17:57

    @Danielle Anderson

    Răspunsul meu este “informație, inteligență, design”.

    V-aș recomanda James Shapiro – “Evolution, a View From the 21st Century”. De asemenea, puteți caută pe internet pe tema “Systems Biology”.

    “Life requires cognition at all levels” (Shapiro).
14. Edmond Constantinescu says:

    8 august 2018 la 19:57

    Dana,

    Organismul nu „stie”. Selectia e directionala si asta poate lasa impresia ca organismul „stie” ce sa exprime si ce sa nu exprime.

    Nu ma refer aici la mecanisme epigenetice de adaptare a organismului. De exemplu, cand faci exercitiu fizic se intareste expresia genelor care codeaza proteina in muschi. Insa asta nu se transmite ereditar, deci nu face parte din evolutie.

    Tu ai o mutatie epigenetica, un x melinizat, care face ca estrogenul sa nu se fi ridicat la nivelul care ar fi fost determinat de actiunea la 2x. Daca nu aveai aceasta mutatie epigenetica, ai fi fost o sotie supusa si evlavioasa care crede tot ce spune pastorul Danaiata, dar nu te descurcai singura in US. Nu este deci o surpriza ca un mediu ostil a impus selectia acestei mutatii aleatorii. Majoritatea stramoaselor tale nu ar fi fost capabile sa-si creasca copii pana la capat daca nu erau asertiva ca tine. Copii femeilor care exprima ambii x au avut sanse mai mici sa se reproduca si sa-si transmita mostenirea epigenetica urmasilor.

    Acesta este si motivul pentru care exista mai multe femei bisexuale decat barbati. Este un side-effect al evolutiei.

    Cand s-a nascut nepotelul, s-au combinat doua seturi de gene de la doua familii. Nu e de mirare ca baiatul e adorabil si inteligent, pentru ca are de unde. Genele sunt date, insa combinarea lor implica un mecanism aleatoriu de recombinare numit crossing-over. Asta face ca nepotelul sa aiba secvente de DNA care nu au fost mostenite de la nici una din cele doua familii, si care face ca ADN-ul lui sa fie unic in istoria vietii. Asta se numeste evolutie.

    Daca unele caracteristici unice il vor da un talent nou intr-u domeniu oarecare, un talent pe care nu l-a mostenit nici de la familia ta nici de la cealalta, acest talent va fi transmis ereditar urmasilor sai. Este posibil ca acest talent + educatie sa mareasca succesul social al posteritatii voastre, si ca atare vor putea sa stea deasupra restului societatii. Asta se numeste selectie naturala.

    Cand va creste mare, va veti uita sa ia o fata de famile buna, frumoasa si inteligenta, pentru ca genele sa lucreze bine impreuna. Asta se numeste selectie sexuala.

    Pe scurt, noul in evolutie este accidental. Selectia noului este directionala.

    Citeste The selfish gene de Richard Dawkins, si vei intelege mecanismul perfect. Desi cartea este oarecum reductionsita, explicatia este cu atat mai clara. Nu te teme, Dawkins nu e diavolul pe care il descrie pastorul din Loma-Linda.

    P.S. Stiu ca intrebarea este retorica dar m-am folosit de ocazie.
15. Adrian Ghitta says:

    9 august 2018 la 12:31

    @Edi

    In răspunsul la întrebarea pusă de Danielle spui: “Organismul nu „stie”. Selectia e directionala si asta poate lasa impresia ca organismul „stie” ce sa exprime si ce sa nu exprime.“

    Asta este o “echivocare la greu”, fără o înțelegere a ceea ce s-a demonstrat empiric de către biologia moleculara. Nici măcar tu nu știi ce știe organismul tau. Si ce este “selecția direcționata” decât o personificare? Cum este direcționata si de cine?
16. Adrian Ghitta says:

    9 august 2018 la 12:48

    Asta cu “direcționarea” este ca “gena egoista” a lui Dawkins. De ce ar fi o secțiune de ADN “egoista” iar alta secțiune ar fi “ne-egoista”? Ce calitate intrinseca poseda o înșiruire de nucleotide pentru a face distincția între “egoista” si “ne-egoista”?
17. polihronu says:

    9 august 2018 la 14:20

    „informatie, inteligenta, design”

    Retard.
18. MATEI IOAN-OCTAVIAN says:

    9 august 2018 la 14:20

    @Adrian”
    Asta cu “direcționarea” este ca “gena egoista” a lui Dawkins. De ce ar fi o secțiune de ADN “egoista” iar alta secțiune ar fi “ne-egoista”?

    macar ai citit cartea?

    daca vand gladiole in piata iar stratgiile mele nu sunt in favoarea intersului meu de a face profit, mor de foame.

    „As a simple but admittedly crude model we may imagine a pair of genes
    g and G such that G tends to cause some kind of altruistic behavior while g
    is null.Despite the principle of ‘survival of the fittest’ the ultimate criterion
    which determines whether G will spread is not whether the behavior
    is to the benefit of the behaver but whether it is to the benefit of the gene
    G; and this will be the case if the average net result of the behavior is to
    add to the gene-pool a handful of genes containing G in higher concentrationthan does the gene-pool itself.” (Hamiton, 1963)

    Ce este gena egoistă? Nu este numai o porţiune fizică distinctă de ADN. Ca şi în supa
    primitivă, ea reprezintă toate replicile unei anumite porţiuni de ADN, răspândite de-a lungul şi dea latul lumii. Dacă ne îngăduim licenţa de a vorbi despre gene ca şi cum ele ar urmări nişte scopuri conştiente, asigurându-ne mereu însă de faptul că putem retraduce, dacă dorim, limbajul nostru aproximativ în termeni respectabili, atunci putem pune întrebarea: ce încearcă să facă o genă egoistă? Ei bine, încearcă să se înmulţească în fondul genetic, în esenţă, ea face acest lucru dând ajutor la programarea corpurilor în care se găseşte, pentru ca acestea să supravieţuiască şi să se reproducă. Acum subliniem însă că „ea” este, de fapt, o agenţie cu multe filiale, existând simultan în numeroşi indivizi diferiţi. Cheia de boltă a acestui capitol este ideea că o genă poate fi în stare să acorde asistenţă replicilor sale, care se găsesc în alte corpuri.Dacă aşa stau lucrurile, atunci acest fapt ar apărea drept altruism individual, fiind însă un rezultat al egoismului genei(Dawkins, 1976)

    When biologists talk about ‘selfishness’ or ‘altruism’ we are emphatically not talking about emotional nature, whether of human beings, other animals, or genes. We do not even mean the words in a metaphorical sense. We define altruism and selfishness in purely behaviouristic
    ways: ‘An entity . . . is said to be altruistic if it behaves in such a way as to increase another such entity’s welfare at the expense of its own. Selfish behaviour has exactly the opposite effect. „Welfare” is defined as „chances of survival”, even if the effect on actual life and death prospects is . . . small . . . It is important to realize that the above definitions of altruism and selfishness are behavioural, not subjective. I am not concerned here with the psychology of motives . . . that is not what this book is about(Dawkins, 1981)

    These conflicts arise because genes are able to spread in a population despite
    being harmful to the larger organism. Such genes give themselves a
    benefit but typically cause negative effects on other nonlinked genes in the
    same creature. In that sense, they are selfish. Indeed, we can define selfish
    genetic elements as stretches of DNA (genes, fragments of genes, noncoding
    DNA, portions of chromosomes, whole chromosomes, or sets of chromosomes)
    that act narrowly to advance their own interests—in other words, replication—
    at the expense of the larger organism.(Trivers&Burt, 2008)
19. Adrian Ghitta says:

    9 august 2018 la 14:57

    @Matei Ioan-Octavian

    Nu-ți face griji, am citit mai mult decât crezi. Dar nu ai înțeles întrebările, asa ca formulez din nou: de ce ar fi unele gene presărate in genom “egoiste” (in sensul ăla fusherit de experți) si n-ar fi întreg genomul egoist, devreme ce întreg genomul este reprodus?
20. polihronu says:

    9 august 2018 la 15:31

    Idiotul a citit atit de mult si bine ca nici macar nu pricepe ca intrebarea lui e absurda. Nu, nu el e ‘fusharitul’.
21. Adrian Ghitta says:

    9 august 2018 la 15:57

    @polihronu

    Intrebarea e absurda? Ok, maestre, explica te rog de ce este absurda.
22. MATEI IOAN-OCTAVIAN says:

    9 august 2018 la 16:05

    @Adrian

    Nu m-am indoit de faptul ca ai citit foarte multe. am intrebat daca ai citit Selfish Gene..

    tu nu ai genomul tatalui tau, iar copilul tau nu are genomul tau. Cum ar zice Dawkins genomul nu un „replicator”.

    „Numai genele se transmit din generaţie în generaţie, fie că reproducerea e sexuată sau asexuată. Prin urmare, genele sunt adevăraţii replicatori. In cazul unei insecte înţepătoare asexuate, întregul genom (setul tuturor genelor sale) este un replicator.” (Dawkins, 1976)
23. Adrian Ghitta says:

    9 august 2018 la 18:01

    @Mateo Ioan-Octavian

    Asta cu “replicatorul” e doar in capul plafonat al lui Dawkins. Ca unul care spui ca studiezi biologie (ori asa am înțeles), atunci cand vorbești de gene sau genom ma astept sa fii la curent cu cercetarea actuala in biologie moleculara. Faptul ca nu poți sa răspunzi la o întrebare simpla pe care putea sa ți-o pună orice amator arată cam ce fel de educație se oferă in academia. Nu poți sa răspunzi pentru ca esti blocat in neo-darwinism, care, asa cum am amintit in discuția de mai sus, considera gena si genomul ca fiind independenți de organism si responsabili activi si direcți in ce privește trăsăturile fenotipului, ori asta este invalidat de mult. Genomul nu este un factor activ in reproducere ci unul pasiv, si nu face nimic decât este un depozit de material genetic la dispoziția organismului. Reproducerea genomului nu se poate face fără reproducerea celulei/organismului.

    Nu iti dau încă răspunsul la întrebarea pe care ți-am pus-o pentru ca astept ca polihronu sa explice de ce este absurda întrebarea.
24. polihronu says:

    9 august 2018 la 18:50

    Asteptare placuta. Nu mai am de mult timp sa pierd cu timpitei. Ma limitez la interjectii si onomatopee.
25. polihronu says:

    9 august 2018 la 18:53

    Apropo, mi-ai raspuns la „a fost creationismu’ rational testat empiric” si n-am vazut eu?
26. Adrian Ghitta says:

    9 august 2018 la 19:18

    Cu ce dovedești ca întrebarea mi-a fost adresată mie? După câteva zile de absenta, vii cu o întrebare retorica si pretinzi ca te aflai in discutie cu mine? Ori, întrebarea mea a fost @dresata in mod clar ție dar nu răspunzi pentru ca nu ai un răspuns rațional, ci doar interjecții. Limitează-te in continuare in mod asimptotic a.k.a “forever keep your peace”. 😄
27. MATEI IOAN-OCTAVIAN says:

    9 august 2018 la 19:33

    de ce trebuie sa incepi cu atac la persoana nu stiu ..
    Da sunt student la biologie..
    ba pot sa iti raspund .. tocmai ce am facut-o.:
    Q :de ce ar fi unele gene presărate in genom “egoiste” (in sensul ăla fusherit de experți) si n-ar fi întreg genomul egoist, devreme ce întreg genomul este reprodus?
    A :Genomul nu este reprodus. (ce vrei mai mult ?) nu creste frecventa genomului intr-o populatie ci frecventa genelor…

    Gena ca unitate de selectie nu incepe cu Dawkins(si nici Dawkins nu pretinde ca asa e).
    Termenul de Replicator este bine definit si e folositor in disputa pe unitatea de selectie

    „Reproducerea genomului nu se poate face fără reproducerea celulei/organismului”

    duci discutia in alt domeniu. problema replicatorului e o chestie de unitate de selectie nu de unitate a vietii.

    diferenta o face ca daca se intampla o modificare in organism(imi tai un deget) asta nu se va replica in generatia urmatoare. Dar o modificare in materialul genetiic se va replica,unele modificari mai mult ca altele (adica selectie naturala). Ceea ce persista peste generatii sunt genele. Gena=Replicator

    „Genomul nu este un factor activ in reproducere ci unul pasiv, si nu face nimic decât este un depozit de material genetic la dispoziția organismului”

    astept sa arumentezi aceasta pozitie,pt ca eu am literatura si exemple ce sustin contrariul

    „Nu iti dau încă răspunsul la întrebarea pe care ți-am pus-o pentru ca astept ca polihronu sa explice de ce este absurda întrebarea.”

    just do it !
28. polihronu says:

    9 august 2018 la 19:34

    Stii cumva pe altcineva in zona care a imbratisat „creationismu’ rational”? Esti si las, pare-se.
29. Adrian Ghitta says:

    9 august 2018 la 20:25

    @polihronu

    Nu sunt laș, sunt doar atent. Si pentru ca vrei un răspuns de la mine la întrebarea ta, eu n-o sa-ți spun “nu vorbesc cu tâmpițeii”, așadar:

    Creaționismul rațional este/poate fi testat empiric in aceeași măsura in care este/poate fi testat empiric teismul evoluționist. Asa cum partea numita “teismul” nu poate fi testata empiric, ci doar partea numita “evolutionist”, la fel partea numita “creaționismul” nu poate fi testata empiric, ci doar partea numita “rațional”.

    In ce privește folosirea rationalitatii, asta se vede in ceea ce am spus sau voi spune. Dacă cineva, folosindu-si propria rationaliate, considera ca am spus ceva irațional, eu doresc ca acea persoana sa ma confrunte direct si sa-mi arate că am gresit.
30. polihronu says:

    9 august 2018 la 21:57

    Hodoronc-tronc!
31. Adrian Ghitta says:

    10 august 2018 la 02:10

    @Matei Ioan-Octavian

    Scuze pentru intarziere, am fost ocupat pana acum. Deci, nu e deloc vorba de atac la persoana si imi cer scuze daca asa ti s-a parut. Am amintit ca studiezi biologie si de aceea m-am asteptat sa fi avut informatii mai recente din biologia moleculara. Discutam doar idei. Sunt sigur ca esti ocupat cu propria agenda de studii si examenele pe care le ai de sustinut conform programei de invatamant. Dar cand vorbim de „gen” si „genom” si citezi din lucrari din 1963, 1971, 1976, sau 2008, iti lipsesc exact ultimii zece ani in care s-au facut descoperiri importante in biologia moleculara.

    Inteleg destul de bine conceptele lui Dawkins de gena, vehicol, replicator, etc. dar chiar si in citatul pe care l-ai dat Dawkins recunoaste ca intregul genom este reprodus: „In cazul unei insecte înţepătoare asexuate, întregul genom (setul tuturor genelor sale) este un replicator.” (Dawkins, 1976)”. „Intregul genom” nu inseamna doar „setul tuturor genelor sale”,si asta este valabil pentru toate procariotele, nu doar insecte intepatoare asexuate. Ori, in acest „intreg genom” ai si gene „egoiste” si gene „ne-egoiste”. Desigur, in meioza se preia un single-helix al intregului genom masculin si la fel din partea femelei, dar chiar si aici intrebarea ramane: in acest lant de aproximativ 3 miliarde de nucleotide (la om), ce anume face diferenta intre genele „egoiste” pe care le transmit si restul secventelor de ADN incluse in contributia pe care o aduce genomul meu in reproducere? Nu sunt sigur ca intelegi ca intrebarea mea are de-a face cu „ceva” ce ar trebui sa faca diferenta intre o succesiune de niste chimicale si o succesiune de alte chimicale. Ori, in ce priveste aceste chimicale, nimic nu poate sa justifice un astfel de atribut ca „selfish”. Mai mult de atat, conceptul lui Dawkins este pur ipotetic.

    „There is no biological experiment that could distinguish between the selfish gene theory and its opposites, such as ‘imprisoned’ or ‘co-operative genes’. This point was conceded long ago by Richard Dawkins in his book The Extended Phenotype: ‘I doubt that there is any experiment that could prove my claim’ (Dawkins, 1982)”

    „The language of neo-Darwinism and 20th century biology reflects highly reductionist philosophical and scientific viewpoints, the concepts of which are not required by the scientific discoveries themselves. In fact, it can be shown that, in the case of some of the central concepts of ‘selfish genes’ or ‘genetic program’, no biological experiment could possibly distinguish even between completely opposite conceptual interpretations of the same experimental findings (Noble, 2006; Noble, 2011b). The concepts therefore form a biased interpretive veneer that can hide those discoveries in a web of interpretation.

    I refer to a web of interpretation as it is the whole conceptual scheme of neo-Darwinism that creates the difficulty. Each concept and metaphor reinforces the overall mind-set until it is almost impossible to stand outside it and to appreciate how beguiling it is. As the Modern Synthesis has dominated biological science for over half a century, its viewpoint is now so embedded in the scientific literature, including standard school and university textbooks, that many biological scientists may not recognise its conceptual nature, let alone question incoherences or identify flaws.”

    „A code was originally an intentional encryption used by humans to communicate. The genetic ‘code’ is not intentional in that sense. The word ‘code’ has unfortunately reinforced the idea that genes are active and even complete causes, in much the same way as a computer is caused to follow the instructions of a computer program. The more neutral word ‘template’ would be better. Templates are used only when required (activated); they are not themselves active causes. The active causes lie within the cells themselves because they determine the expression patterns for the different cell types and states. These patterns are communicated to the DNA by transcription factors, by methylation patterns and by binding to the tails of histones, all of which influence the pattern and speed of transcription of different parts of the genome. If the word ‘instruction’ is useful at all, it is rather that the cell instructs the genome.”

    [Denis Noble, Journal of Experimental Biology 2015 218: 7-13; doi: 10.1242/jeb.106310]

    In legatura cu aspectul pasiv al genomului tu spui: „astept sa arumentezi aceasta pozitie,pt ca eu am literatura si exemple ce sustin contrariul”. Nu este vorba de a ne bate in literatura, ci in a intelege despre ce vorbim in lumina a tot ce se stie la ora asta. Incearca sa citesti acest articol in full.
32. MATEI IOAN-OCTAVIAN says:

    10 august 2018 la 09:54

    @ Adrian

    1 „dar chiar si in citatul pe care l-ai dat Dawkins recunoaste ca intregul genom este reprodus: „In cazul unei… ”

    aici Dawkins citeaza cazuri de exceptie.

    2 „Ori, in acest „intreg genom” ai si gene „egoiste” si gene „ne-egoiste” ”

    nu, nu ai! e ca si cum ai spune ca cineva are un bunic care a murit inainde de a se reproduce.

    plecand de la definitiile comportamentelor altruism respectiv egoism, Dawkins numeste gena ca fiind egoista, doar din punct de vedere comportamental.

    „O entitate, precum un babuin, este considerată a fi altruistă dacă se comportă astfel încât să sporească bunăstarea unei alte entităţi de acelaşi gen, cu preţul propriei sale bunăstări. Comportamentul egoist are exact efectul opus.„Bunăstarea” înseamnă „şanse de supravieţuire”, chiar dacă efectul asupra speranţelor reale de viaţă sau de moarte este atât de mic, încât poate să pară neglijabil.’

    deci o gena nu poate fi ne-egoista, dar pot fi gene mai bune ca altele dpdv al strategiei de supravietuire.

    in legatura cu articolul lui Noble, si Dawkins e de acord cu el in unele cazuri (de exemplu si la acel „blueprint” stiu sigur dar nu stiu unde explica Dawkins ca genomul nu este ca un blueprint), iar in altele da raspuns fie in cartile lui la Note, fie in dezbateri are una chiar face to face cu Noble si cu Lynn Margulis. https://vimeo.com/51768266 si partea 2 aici https://vimeo.com/52530866

    multe din ele sunt discutate aici- https://www.youtube.com/watch?v=HjpUL7DJg5E
33. polihronu says:

    10 august 2018 la 12:16

    
34. polihronu says:

    10 august 2018 la 12:21

    Imaginea de mai sus reprezinta schema modelului propus de Denis Noble. Ca toti oamenii de stiinta veritabili din care citeaza idiotul nostru de serviciu, Noble este evolutionist. Ba chiar sustine ca modelul lui e perfect darwinist.
35. polihronu says:

    10 august 2018 la 12:22

    Mai mult, acelasi susnumit idiot nu pricepe ca sinteza moderna (reprezentata de Dawkins) nu cunoaste doua tipuri de gene – unele egoiste, altele nu.
36. polihronu says:

    10 august 2018 la 14:19

    „Creaționismul rațional este/poate fi testat empiric in aceeași măsura in care este/poate fi testat empiric teismul evoluționist.”

    Cacat puturos de idiot cumplit. Teoriile cu privire la origini sint creationismul si evolutionismul. Chiar si daca cel din urma n-ar fi verificat empiric (este), primul e pur si simplu imposibil de verificat empiric – deloc „aceeasi masura”. In teisme si rationalisme n-aveti decit sa va bateti, tu si Edi, pina va punem amindurora cruce.

    „eu doresc ca acea persoana sa ma confrunte direct si sa-mi arate că am gresit”

    Ne lasa reci aceste „dorinte” – stim ca nu te scoate nimeni din dogmatism nesimtit. In plus, esti deja, verificat empiric, irational.
37. Adrian Ghitta says:

    11 august 2018 la 00:43

    @Matei Ioan-Octavian

    Incerc sa fac o concluzie acestui subiect al „genei egoiste” a lui Dawkins pentru ca nu are rost sa pierdem prea mult timp cu acest concept ipotetic. Tu ai intervenit cand eu am comparat expresia lui Edi „selectie directionala” ca fiind o metafora si personificare fara sens in acelas mod cum „gena egoista” este o personificare fara sens (indiferent cum definesti „egoista”). Discutia noastra s-a dus cumva in paralel.

    Mi-e greu sa cred ca ai luat ca fiind o declaratie a mea ca ar exista gene „egoiste” si „ne-egoiste”, mai ales ca, a) eu nu cred ca exista asa ceva, si, b) am pus in ghilimele ambele expresii. ar fi trebuit sa intelegi ca prin „ne-egoista” faceam doar o distinctie intre doua succesiuni de ADN. Deasemenea, mi-e greu sa cred ca nu ai inteles ca ceea ce iti ceream sa explici este ce anume face diferenta (daca exista asa ceva) intre o seventa de ADN (niste chimicale) care poseda un atribut ca „egoista” si alte regiuni din genom (tot niste chimicale) care nu poseda acest atribut. Cand spui: „deci o gena nu poate fi ne-egoista, dar pot fi gene mai bune ca altele dpdv al strategiei de supravietuire.”, continui sa faci aceeasi confuzie, deoarece genele nu au nici un fel de „strategie de supravietuire”. Organismele, da, au o strategie de supravietuire, dar nu genele. In alte cuvinte nu poti avea „selfish” fara sa ai „self”. Gena nu este constienta de sine, organismele sunt.

    Stiu ca in academia vi se preda cu predilectie si insistenta modelul neo-darwinian si tu trebuie sa reproduci ceea ce ti se preda pentru a lua note de trecere. Eu te felicit ca studiezi biologie. Si iti doresc sa ajungi sa studiezi nu doar pentru a obtine o diploma, ci pentru a intelege mai bine fenomele observabile in lumea vie pe care, sa recunoastem, nu o cunoastem decat foarte putin. Succes!
38. polihronu says:

    11 august 2018 la 03:57

    Idiotul se ramoleste. C’est la vie.
39. lampadaru says:

    12 august 2018 la 06:46

    @Poli
    Ai vrut sa spui se intareste, probabil.
40. polihronu says:

    12 august 2018 la 07:17

    Nu. Si idiotii au voie sa se senilizeze. Nu devin cu asta mai putin idioti, ci doar mai tristi.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.