Viata in lanturi

In nevoia noastra de a pune ordine in haos, este atat de usor sa cadem in capcana. Sa strangem viata in lanturi. Pazite cu gelozie de fel si fel de gardieni.

Imi place sa ma gandesc la farul de pe o stanca care in noaptea intunecata lumineaza calea unor nave. Echipajele acestora cauta sa descopere tot mai mult din viata necunoscuta aflata in adancimile marilor. Oameni specializati in diverse stiinte, instruiti in scafandrerie. Barcute umplute cu tehnologia necesara si scafandrii nobili, ambitiosi, gata sa-si duca misiunile pana la capat.

Cu totul pregatit la indemana, se scufunda si cauta. Gasesc. Inspectioneaza. Se reintorc la barcute, aseaza si gestioneaza tot felul de evidente, pentru ca dupa ce isi termina datoria, sa se reintoarca la nava mama in care totul se reinspectioneaza, categorizeaza, arhiveaza. Procesul continua si informatia devine tot mai completa.

Dar, chiar si asa, viata marina ramane o necunoscuta. Mereu apar noi forme de viata. Altele deja cunoscute, surprind prin dezvaluirea partilor lor ascunse. Multe se sting fara sa se aiba vreo idee despre ele. Pot aparea curenti care sa ingreuneze miscarea, obstacole care sa impiedice vederea. Iar pentru toate acestea, este important ca scafandrii sa fie mereu pregatiti pentru imprevizibil, gata sa-si reevalueze cunostintele, modesti.

De curand, s-au descoperit noi date despre niste creaturi ciudate dar frumoase, cu o ampla variabilitate inter- si intraindividuala la nivel de grup. Unul dintre scafandrii, Kazimierz Dąbrowski, si-a dedicat timpul acestor fiinte ca sa le inteleaga mai bine si astfel se poate cunoaste mai mult despre intensitatea si sensibilitatea lor, care pot cuprinde cinci dimensiuni (acestea se poate regasi in una, doua sau mai multe desi alte pareri sustin ca daca se regasesc in una, o vor face si in altele):

-intelectuala: curiose, introspective, gandesc abstract, etc.

-de imaginatie: cu fantezie bogata, dramatice, viseaza cu ochii deschisi, etc.

-emotionala: sensibile, empatice, etc.

-psihomotora: energice, vorbesc repede, intense fizic, etc.

-senzoriala: au simturile mai ascutite.

Un alt grup de scafandrii fascinati de aceste descoperiri, va pot oferi mai multe informatii daca ii contactati aici.

Aceste creaturi au fost si inca sunt destul de neintelese atat de experti cat si de populatia generala. Tendinta spre conformism si spre etichetare in prostie, distruge vieti. Multe dintre ele primesc diferite diagnostice, pot fi indopate sau nu cu medicamente si consiliere pentru comportamente excentrice vazute ca si patologice cand de fapt acestea tin de singularitatea lor si nu sunt anormale. Altora li se camufleaza problemele datorita inteligentei lor, neprimind astfel ajutorul necesar. De asemenea, se poate intampla ca unele sa aiba probleme psihice serioase relationate cu abilitatile lor, fara ca ajutorul pe care il primesc sa fie adaptat nevoilor lor. In ce le priveste pe cele mai mici, se intampla ca sa li se descopere atat problemele cat si abilitatile dar asistenta pe care o primesc sa se concentreze pe primele, neglijand celelalte. La fel de important este un studiu facut de SENG, care arata ca este mult mai mare probabilitatea de a le pune semnul fiarei acestora decat altora.  

Si continuand cu descrierea lor in general, unele se nasc in medii stabile si cu mai mult noroc, in care primesc stimularea necesara, obtinand astfel un start bun in viata desi lucrurile nu sunt roz nici pentru ele. Altele, vor trece prin imprejurari mai putin favorabile, poate diferite abuzuri, care vor lasa urme pentru tot restul vietii. Ele vor fi nevoite sa invete sa-si cicatrizeze ranile intr-un proces de metamorfoza continua. Multe vor muri fara sa stie ca de fapt erau o splendoare, poate uitate sau aruncate pe undeva, ascunse de vreun bolovan ori acoperite cu mult noroi. Altele vor inceta sa mai respire, sa mai emane culoare, aruncandu-se in gura unui predator, nemaiputand sa suporte intensitatea si problemele acumulate, neintelese nici de ele si nici de mediul lor. Pentru altele, refugiul va fii in ape intoxicate. Si lista continua.

A fi acest gen de faptura nu e lucru usor. Vei fi nevoit sa te misti si sa innoti in diferite ape, printre tot felul de vietati, curenti si capcane. Fiecare obstacol depasit te poate duce intr-un loc mai bun care la randul lui iti va prezenta noi provocari. Dureroase dar necesare pentru a putea innota in spatii tot mai fermecatoare.

Si pana la urma, acest itinerariu interminabil poate implini doua nevoi la fel de importante, la fel de profunde. Pe de-o parte, a propriei fericiri si satisfactii. Pe de alta, a imbogatirii si imbunatatirii existentei marine.  

45 Responses to Viata in lanturi

  1. polihronu says:

    Din pacate, exista si riscul invers – ca parinti ahtiati dupa un diagnostic (pentru ca tot un diagnostic e si asta) de „gifted child” sa refuze asistenta si/sau tratamentul adecvat pentru copilul lor.

  2. taranlogic says:

    Felicitări pentru româneasca tot mai bună în care te exprimi.Cum i-a spus Ion Barbu lui Blaga,” ai început să faci mare „.Iar mesajul e tonifiant.

  3. taranlogic says:

    I’m not patronizing you.(Nu găsesc o corespondență exactă în română).

  4. Alise Fekete says:

    Polihronu,

    Da, asa este (de exemplu in cazul in care copilul este 2e sau parintii ar avea nevoie de sfaturi, informatii ca sa il inteleaga si sa ii stimuleze capacitatile mai bine).

    Si da, tot un diagnostic e, desi nu este egal cu disorder sau afectiuni.

  5. Alise Fekete says:

    Multumesc Taranlogic. Stai linistit, chiar apreciez 🙂

  6. Alise Fekete says:

    Polihronu,

    Sau poate te referi la parinti care cred si isi doresc ca copii lor sa fie gifted, cand de fapt nu sunt si au alte nevoi care sunt trecute cu vederea?

  7. Sorin Săndulache says:

    Felicitări! Scrii Frumos și Bine! E Adevărat. Cred că rămân excepții!

  8. polihronu says:

    „desi nu este egal cu disorder”

    Poate vei fi surprinsa – desi n-ar trebui, dar sint avocati ai giftedness care vorbesc despre conditia asta fix in termeni de „disability” sau „special need”. Si da, ma refeream la ambele situatii.

  9. Pentru ca saptamana trecuta a fost ziua lui Darwin, a ramas o problema nerezolvata din 1869 modul in care evolutia negociaza relatia intre nevoia de a pastra echilibrul homeostatic al unei populatii cu nevoia de schimbare prin incoprporarea erorilor de copiere a ADN-ului in acea populatie. Ipoteza genei egoiste se pare ca nu tine apa. Indivizii care asigura evolutia grupului au un coeficient de fitness mai scazut decat media. Tiktaalik imi arata destul de nereusit ca peste. Primul homo a fost un maimutoi handicapat.

    Cele cateva societati care au creat civilizatie au avut o nisa pentru individul creativ intr-un context de rigiditate sociala pentru marea majoritate. Anglia este exemplul cel mai recent. O societate foarte conformista in care s-a dezvoltat o zona de excentrism social sub masca conformismului i-a produs pe Newton si Darwin, doi nebuni respectabili. In US s-au dezvoltata cele mai indraznete experimente culturale in contextul conformismului victorian. Romania, cu o zona de haos mai larga, a fost mai punitiva fata de individul supradotat. Cu toate pacatele lui, Paunescu are dreptate: „Moare iarasi Eminescu intr-o tara numai moarte”. Germania, dupa domesticirea postbelica nu a mai produs un Heidegger. US liberala este ocupata cu publicare de versiuni „abridged” din Huckleberry Finn si castrarea lui Hemingway.

    All in all, societatea neo-liberala se dovedeste mult mai punitiva (sau terapeutica) fata de „gifted” decat secolele XVII-XVIII.

  10. Amaranthine Sophia says:

    Nu înțeleg de ce domesticirea sa nu producă un Heidegger? Un copil are internet și o biblioteca decentă în fiecare oraș. Ce i pasa lui ca societatea e neoliberara sau victoriana? Eu de ex nu s Heidegger ca nu ma dus capul, nu ca e haos în România. Dacă pe cel dăruit nu l promovează nimeni, iese cu filmulețe pe YouTube, cum faceți pe oxigen. Ori nu se mai nasc gifted ori se ocupa de altceva, cu noile oportunități și nu-și mai pierd vremea sa producă mari opere.

  11. Amaranthine Sophia says:

    Sau e o perioadă în care se duc spre științe și mai puțin pe filosofie sau literatură iar în știință nu se produc opere de răsunet pt publicul larg.

  12. Amaranthine Sophia says:

    Fântânile artei și a umanismelor au secat, ce urmează sunt cuvinte mestecate în gol și reciclari, dar in realiste se deschid zilnic noi orizonturi.

  13. Alise Fekete says:

    Sorin Sandulache, va multumesc! 🙂

  14. Alise Fekete says:

    Polihronu,

    ”desi n-ar trebui”

    Si de ce nu ar trebui? 🙂 Chiar sunt. Pe de-o parte pentru ca stiu despre asta de putin timp si nu cunosc prea multe. Pe de alta, pentru ca tot ce am descoperit pana acum este ca giftedness nu inseamna un disorder. Da, poti sa fi un 2e, poti sa patologizezi tendinte care de altfel sunt normale pentru un gifted si multe alte situatii. Dar de la asta la a spune ca giftedness este din start un disorder e mult si din cate stiu pana acum, nu are mult sprijin ideea.

    Apoi, imi amintesc de un paragraf din cartea pe care am recomandat-o mai sus, in care se spunea ca in termeni de IQ , nivelul optim ar fi intre 120 si 145. Ce e peste, poate duce la alienare. Fiind o variabilitate atat de mare de la caz la caz, este clar ca exista diferite cerinte, nevoi dar care nu sunt neaparat patologice.

    Apoi ’’disability’’ si ’’special need’’ nu mi se par sinonime. Da, un gifted va avea special needs dar nu pentru ca are neaparat o psihopatologie dezvoltata.

    Ai putea sa-mi spui cine sunt acesti avocati?

    Si in final, primul meu comentariu prezenta de fapt doua situatii (un copil 2e si un gifted fara disability).

  15. Alise Fekete says:

    ”societatea neo-liberala se dovedeste mult mai punitiva (sau terapeutica)”

    Pe cat de trist, pe atat de suspect.

  16. Alise Fekete says:

    AS

    ”Ori nu se mai nasc gifted ori se ocupa de altceva”

    Ori sunt etichetati, tinuti in lesa, drogati cu medicamente, neintelesi, etc.

  17. Alise Fekete says:

    ”Nu înțeleg de ce domesticirea sa nu producă un Heidegger”

    Noi nu gandim in gol ci depinzand de contextul in care traim, de sprijinul pe care il primim, de limitele care ni se pun. Poate ca avem informatia dar nu primim sprijinul necesar si atunci totul se poate duce de rapa.

    ”Eu de ex nu s Heidegger ca nu ma dus capul”

    Poate ca nu trebuie sa fii Heidegger ci doar AS in toata lumina lui 🙂

  18. polihronu says:

    AF,

    da cu google-u’ dupa „giftedness as a disability/special need” si o sa vezi despre ce vorbesc.

    „sa patologizezi tendinte care de altfel sunt normale pentru un gifted”

    Si halucinatiile sint normale in schizofrenie, de pilda. Patologia e definita in raport de media functionala a populatiei. Giftedness e minoritar si frecvent disfunctional. In plus, traim intr-o cultura care celebreaza marginalul si arunca o gramada de bani in nise – normal ca tocmai avocatii giftedness militeaza pentru patologizarea conditiei.

  19. polihronu says:

    Si da, „diagnostic shopping” e o problema cit se poate de reala. Parintii pot sa fie extrem de investiti intr-o eticheta precum „gifted child”. De cind se vorbeste despre autism ca spectru si ASD a devenit o eticheta onoranta, sa vezi ce fug mamicile, dragutele de ele, de orice sugestie ca plodu’ nu are autism, ci tulburare de atasament.

  20. polihronu says:

    „sunt etichetati, tinuti in lesa, drogati cu medicamente, neintelesi”

    In cazuri precum cele pomenite de mine mai sus (parinti care refuza sa admita probleme de atasament), parintii insisi sint cei care prefera o eticheta de patologie biologica, cu tot cu medicamentele, lesa si profunda neintelegere in care se ingroapa singuri, impreuna cu copiii lor.

  21. Alise Fekete says:

    AS, imi pare rau pentru cuvantul ”doar”. Nu cred ca a sunat bine deloc desi intentia mea era sa spun ca nu trebuie sa te compari cu nimeni ci doar sa stralucesti.

  22. Cred ca e vorba de tensiunea primara intre eul integrat social-biologic si cel „dezintegrat” (Dabrowsky). Prima este preconditia celui de al doilea. O societate care incurajeaza sa fi „tu insuti” in sens primar nu creaza tensiunea pentru dezintegrarea eului.

  23. polihronu says:

    „sa fii ‘tu insuti’ in sens primar” – „eul integrat social-biologic”

    Ai surprins definitia corecta a hedonismului.

  24. intelectuala: curiose, introspective, gandesc abstract, etc.

    -de imaginatie: cu fantezie bogata, dramatice, viseaza cu ochii deschisi, etc.

    -emotionala: sensibile, empatice, etc.

    -psihomotora: energice, vorbesc repede, intense fizic, etc.

    -senzoriala: au simturile mai ascutite.

    Aici am gasit un studiu interesant despre stimularea cortexului prefrontal dorsolateral si efectul opus la experti si amatori in improvizatii jazz. E sigur ca expertul depinde mai putin de inconstient/CPD) si mai mult de cortexul frontal, planificare constienta, executie etc. Excitarea CPD inhiba CP si invers.

    Presupun ca scoala/familia atunci cand cere copilului sa execute temele la matematica (de exemplu) aplicand formule invatate mecanic inhiba micul Einstein care se intreaba cum e sa alergi paralel cu raza de lumina la aceiasi viteza. Totusi Einstein are nevoie de profesorul Minkowsy – „e geometria cvadridimansionala javra lenesa, pune mana si calculeaza” ca sa inteleaga ce viseaza. Fara asta Einstein devine doar poet sau mistic.

  25. Fântânile artei și a umanismelor au secat, ce urmează sunt cuvinte mestecate în gol și reciclari, dar in realiste se deschid zilnic noi orizonturi.

    De acord cuvant cu cuvant. As aduga ca a mai secat si tipul de stiinta pe care Popper o numeste eroica – Darwin, Einstein, Hawking – cand realistele pierd dimensiunea estetic-filozofica. Umanismul are nevoie de rigoare si stiinta are nevoie de vis si imaginatie ca sa traim un nou Renaissance. We need „gay science”.

  26. Amaranthine Sophia says:

    Am vrut sa zic ca nu am simțit nicio piedica exterioară pt ca biblioteca era gratis.

  27. Amaranthine Sophia says:

    În societatile unde există instituția samanului, era loc pentru astfel de oameni, unul special, pozitiv.

  28. Alise Fekete says:

    ”Patologia e definita in raport de media functionala a populatiei.”

    -Da, asa este, doar ca aceasta categorizare presupune si pericolul de a eticheta ca si ”disfunctional” ceva ce este doar diferit si nu neaparat patologic. Majoritatea scafandrilor care se ocupa la ora actuala cu sanatatea noastra mentala habar nu au ce inseamna gifted, care sunt caracteristicile, care sunt problemele psihologice care pot aparea, care sunt tratamentele adecvate, etc.

    ”Giftedness e minoritar si frecvent disfunctional.”

    -Cat de frecvent este nu cunosc prea bine dar uitandu-ma asa superficial pe wiki uite ce am gasit: https://en.wikipedia.org/wiki/Twice_exceptional (al treilea paragraf). 30% nu mi se pare chiar atat de frecvent. Desi inteleg ca cifra poate fi gresita, nu toate cazurile se cunosc, etc.

    -Iar pe National Association for gifted children https://www.nagc.org/myths-about-gifted-students: uita-te la al 9-lea mit (”some”).

    -Niste paragrafe din cartea pe care o recomand:

    ”Let us clearly state what we mean by the term misdiagnosis. In the broadest sense, misdiagnosis is a mismatch between the gifted child’s actual learning and health needs and the perception of those needs by others. More specifically, this mismatch results in either (a) a labeled mental health diagnosis and/or learning disorder being placed on the child when the behaviors or concerns can be better explained by giftedness, and/or (b) a health disorder and/or learning need being overlooked, which may also be referred to as a missed diagnosis. Either situation can have a devastating outcome for a gifted individual because it results in not only inappropriate treatment, but also a lack of appropriate intervention”.

    ”…we have been able to obtain data that supports our initial view. The characteristics of gifted children, particularly when combined with a lack of training among psychologists, pediatricians, and other health care and counseling professionals, would logically lead to more misdiagnoses in this population”.

  29. Alise Fekete says:

    ”stiinta are nevoie de vis si imaginatie”

    Nu cred ca exista ceva mai frumos de atat 🙂

  30. polihronu says:

    AF,

    „frecvent” nu e musai „majoritar”, iar „disfunctional” nu e musai de limitat la dizabilitati asociate. Uite un articol mai vechi care compara incidenta dizabilitatilor de invatare in copiii catalogati drept „gifted” fata de populatia generala.

    Tu erai preocupata de punctul (a) din paragraful citat, eu de punctul (b). Si da, unul dintre motivele care m-a determinat in cele din urma sa nu optez pentru o cariera in psihoterapie (si principala cauza de constanta frustrare pentru consoarta mea, care e psihiatru pediatric) e nivelul de competenta al covirsitoarei majoritati a practicantilor din domeniu (care e abisal nu doar in privinta unor subiecte de nisa sau noi, ci chiar in ariile de specializare).

  31. Alise Fekete says:

    Sunt preocupata de ambele puncte.

    Si daca tot ai impartit niste detalii intime, imi permit sa iti pun o intrebare (la care nu trebuie sa raspunzi): nu te-ai gandit ca ai putea fi tu unul dintre cei care pot ridica competenta in acest domeniu?

  32. polihronu says:

    Ba da, dar am – din liceu, de exemplu – experienta inversa, a adaptarii la mediocritatea mediului. Asa ca n-am putut paria pe mine insumi. In plus, problemele sint la acest moment si mai pronuntat sistemice decit la inceputurile domeniului – tocmai pentru ca sistemul e populat de incompetenti care trebuie sa-si mentina pozitiile. Sincer sa fiu, dintre colegii, profesorii/trainerii si profesionistii intilniti in anii cind am cochetat cu ideea psihoterapiei, ma tem ca mi-ajung degetele de la o mina pentru a-i numara pe cei pe mina carora m-as da sau pe care i-as recomanda altora.

  33. They hurt you at home and they hit you at school
    They hate you if you’re clever and they despise a fool
    Till you’re so fucking crazy you can’t follow their rules

  34. Ma indoiesc ca poate exista un gifted care sa nu fie alienat de familie si sa nu dezvolte sentimente antisociale in scoala. Ocazionala figura luminoasa nu va face decat sa mareasca frustrarea generala. In cele din urma va fi spart si se va lipi la loc sau va ramane asa. Psihologul care il poate ajuta a fost el insusi un gifted care a trecut prin toata tortura dar a iesit la capat. Lucrul de care ma tem este psihologul/pedagogul run of the mill care „a invatat” sa identifice nevoi speciale si isi face meseria a la carte. Parintii, de obicei, sunt primii dusmani ai copilului care nu satisface narcisimul lor cand rudele si prietenii se lauda cu progeniturile lor. Doamne fereste sa mai intre si vre-o biserica in joc, cu exorcisme sau pastori care se cred mari psihologi.

  35. Alise Fekete says:

    Polihronu,

    Imi pare foarte rau sa ”aud” asta. Dar din putinele vorbe pe care le-am schimbat si din ceea ce am observat, eu cred ca ai in tine tot ce ai nevoie pentru a compensa atat timpul cat si problemele. Si pana la urma, dupa cum spune si Edi, nu ar trebui ca cei care inteleg toate astea, sa faca ceva pentru ca lucrurile sa se shimbe?

  36. problemele sint la acest moment si mai pronuntat sistemice decit la inceputurile domeniului – tocmai pentru ca sistemul e populat de incompetenti care trebuie sa-si mentina pozitiile.

    Cred ca problema nu este doar incompetenta. Cunosc profesori de HS care sunt bine echipati si au suflet nobil dar se zbat sa supravietuiasca in sistemul idiot incat nu mai au resurse pentru ideal. Filtrul nu face diferenta intre cineva care are ceva esential de oferit si cineva suspect ca va face urmatorul mass shooting. As spune chiar ca cel din urma elicita mai multa simpatie in media.

  37. Sistemul e facut sa ajute baiatul care vrea sa faca pipi la fete nu gandirea independenta. Nu sugerez ca trebuie depuse armele, mi-a placut articolul si votez cu ambele maini pentru el, dar cred ca trebuie sa fim putin leninisti aici, adica sistemul trebuie lovit la cap.

  38. AS,

    Ce intelegi prin shaman? In societatile tribale nu exista loc pentru individualitate. Shamanul si-a avut timpul lui acum 40.000 ani pe cand vanam mamutul blanos. Singurii shamani de care stiu sunt escroci new-age, chiropractori, si homeopati.

  39. polihronu says:

    Spot on, Edi.

    Alise, una dintre binecuvintarile ateismului este ca iti da sansa, ca orice terapie buna, sa-ti reexaminezi apucaturile mesianice 🙂 Pe de alta parte, nu sint deloc sigur ca a deveni un profesionist bun in actualul sistem e suficient sa contribuie cu ceva la ameliorarea sistemului insusi. Ceea ce nu inseamna ca a urmari excelenta ca psihoterapeut nu e ceva nobil. Iti urez succes. Si multam de cuvintele bune, apropo.

  40. Amaranthine Sophia says:

    Da, știu că înțelegem lucruri diferite. Dar și prin pastor înțeleg un escroc și iată ca prejudecata nu ma lasă să nu dau o șansă fiecăruia pe care-l întâlnesc. De asta va ascult cu placere deși sunteți pastor. E o discuție lungă despre șaman și poate cândva îmi fac vreme sa scriu ce înțeleg. Din pdvd al literaturii de specialitate, fără îndoială ca știți mai multe. Cred ca cunoașterea dvs v-a împiedicat sa aveți și o cunoaștere subiectivă, fenomenologica, a fenomenului. Într-o frază, fenomenologic, Prâslea s-a dus pe tărâmul celalalt la propriu. Dar asta nu se poate crede și nici nu reiese din literatură, asta se verifica personal. În mare parte sunt de acord cu ce ați spus. În lipsa plantelor, samanismul a degenerat în religie sau în escrocherie. Partea buna e ca nu ai nevoie de nimeni ca să verifici niște chestii, deci nu riști sa fii prostit. New age e deja old age. După 6 ani de dureri la coloană, o bătrână, prin chiropractica, în 5 minute și cu prețul echivalent a 4 pâini, m-a pus pe picioare și m am apucat de karate după. Am avut norocul sa nimeres acel 1 la sută poate. N-am destule date sa fac o statistica, poate e o coincidență. Cred ca nu suntem de acord la zona subțire gri dintre alb și negru. Sau poate suntem da n am discutat suficient sa ne înțelegem pozițiile. Oare backgroundul religios nu va face sa aveți o prejudecată, pe lângă fapte, desigur?

  41. Alise Fekete says:

    Multumesc Polihronu. De asemenea iti doresc si eu tie in proiectele tale, oricare ar fi ele 🙂

    M-a facut sa zambesc ideea cu apucaturi mesianice. Totusi, inteleg ca o apucatura de genul asta e buna doar atunci cand nu iti pui in primejdie propria fericire si satisfactie (ca sa repet ce spuneam mai sus).

    Apoi, cuvantul ”compensat” probabil ca nu a fost cel mai potrivit langa cuvantul ”probleme” dar inteleg ca daca vrei sa dai cu ciocanul in sistem, trebuie sa o faci dinauntru. De ex. James T Webb, un psiholog phd, care din putinul pe care il stiu pana acum, mi se pare ca a produs niste valuri cu leadership-ul lui in ce priveste giftedness.

  42. polihronu says:

    „dinauntru”

    Sint, macar partial, de acord. Dar poate ajunge ca mi-am trintit deja un templu in cap 🙂

  43. Alise Fekete says:

    Daca imi permiti sa continui as spune: poate ca aceasta experienta a fost doar o parte din zborul unui jet militar. 🙂

  44. Amaranthine Sophia says:

    Poate de asta samanul, de obicei, nu ajunge un Carl Jung, sau Stanislav Grof, decât excepțional și atunci își spune altfel, nu șaman.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: