Transsubstanțieri ci(bi)nice

Pe la 1500 și ceva, transilvanul Nicolaus Melchior Cibinensis, probabil dintr-o familie de aurari, scria Processus sub forma missae. Processus, adică algoritm alchimic. Missa, adică liturghie. Să convertești taina bisericii în deschidere către tainele lumii pare să fie specialitatea sibienilor – fie ei și de ocazie.

Miracolul acestui orizont deschis nu ține doar de apetitul pentru amploarea și diversitatea bibliotecii. Privirea pătrunzătoare, asumată programatic, exersată consecvent și liberă să se întoarcă asupra ei înseși, e încă mai importantă. Edi stă aici sub semnul înțeleptului cinic – neconstrîns de sofisticăria rigorii formale, convins de nevoia de a străpunge pîcla iluziilor de tot felul, prizonier al îndrăznelii de a vorbi de jos în sus. În parrhesia cinicului întîlnește nebunia Crucii.

Edi a înțeles – și pentru că a făcut experiența ei directă – „dimensiunea autohipnotică” a teologiei creștine (Sloterdijk). Drept pentru care, pentru a salva omul de sub ruina ideologiei, l-a redescoperit pe cinicul, corozivul Isus. Azi, ca întotdeauna, singurul creștinism viabil este cel care îi permite lui Isus să fie cel mai mare critic al creștinismului.

La 70 de ani, Edi încă ne provoacă, ne contrariază și ne farmecă. Efectul cel mai spectactulos al acutizării privirii e reîntregirea terapeutică a realului. Uneori, voyeurismul – ca să nu zic, cu destulă îndreptățire, vizionarismul – suprarealist e mai realist decît orice icoană. Max Ernst îl bate la fund pe Botticelli.

PS Acesta e doar primul dintr-o serie de editoriale, de diferiți autori, ce vor apărea săptămîna aceasta, la aniversare.

5 Responses to Transsubstanțieri ci(bi)nice

  1. Mariana Maritoi says:

    Să nu daţi cînilor lucrurile sfinte, şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare . Altfel , ingrasatii din cetatea porcilor vor vorbi de jos in sus impotriva polisului cosmofilosofic, ca fiind doar o iluzie salvatoare din rutina ideologica.

  2. Singura mea contributie la istoria Cibiniumului a fost o expeditie cu pluta impreuna cu tatal lui Poli, in care am strabatul defileul Oltului (nu existatu inca barajele) umflat de inundatiile din 70. A fost o aventura primejdioasa de care am fost mandrii. Tot impreuna cu tatal lui Poli am ajuns la concluzia ca cineva de la Conferinta Sibiu, ultraconservator, este homosexual. Am facut analiza in timpul predicii. Ce vremuri…

  3. polihronu says:

    Sloterdijk insusi ne-a trimis la Max Ernst. Am ales sa-l compar cu pruncul livresc al lui Botticelli. Sint insa – chiar si la Botticelli – alte tablouri de o si mai abrupta idealizare a relatiei materne. De pilda, https://en.m.wikipedia.org/wiki/Sandro_Botticelli#/media/File%3ABotticelli_Scotland_96.jpg

  4. polihronu says:

    Noi balteam in lacul Cernica, pe o pluta de PET-uri 🙂

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: