Păcatul împotriva duhului sfânt: egalitate, în nimic nou
16 iulie 2022 30 comentarii
Încă există poezie în mitul fructului oprit.
Despre păcatul fundamentalismului religios și despre păcatul wokeiștilor.
Dacă Eva avea păr mov și Adam purta doar papion la gât, istoria căderii în păcat arăta la fel dar tragedia era alta.
Odată mușcat din fructul oprit moare egalitatea. Ceva tocmai a devenit mai puțin măr, leul și mielul nu mai stau la aceeași masă, bărbatul vrea mai puțin vinovat, omul nu mai e egalul neprihăniților. Se izgonește din Eden pentru că raiul este doar a celora mulțumiți să fie egali.
Printre cele mai remarcabile asemănări între lumea dinainte de căderea în păcat și lumea după împlinirea apocalipsei este restaurarea egalității absolute. Aceeași lume fără conflict, fără opinii, consensului absolut, cooperării perfecte, lipsei competiției și individualității, lumea în care doar se dă slavă pentru că e fără cusur. E lumea care vrea oameni dar nu are nevoie de ei pentru că toți sunt la fel. Lumea care vrea diversitate dar de formă.
Apropierea de rai aduce tăcere și lipsă de detaliu. De parcă și raiul își mărturisește neputința în a găsi ceva interesant în lumea egalității absolute.
Cu bâta-n baltă, utopia transumanistă a singularității și râvnirea wokeistă a egalității absolute ajung să se mânjească exact cu ceea ce detestă mai mult: întoarcerea în trecut. Atât de trecut încât le regăsești în raiul lui Dumnezeu unde tot singularitate fără individualitate și egalitate fără diversitate este din plin și pe deplin.
Fundamentalismul religios, transumanismul și wokeismul promit același rai pentru individ. Diferența e că cel religios mă așteaptă, cel transumanist mă caută.
PS:
Tehnologia nu ‘ți se urcă la cap’ doar prin alienare cum pe bună dreptate punctează de nenumărate ori Edi.
Tehnologia ți se urcă la cap și ajungând să trăiești într-un viitor care riscă să rămână doar fictiv.
Un fenomen diferit de subiectul progresului.
Problema cu viitorul nu e în speculația ipotetică ci în încercarea să forțezi ipoteticul în practica prezentului. Atunci ia forma tradiționalului ‘prin credință’ unde fiecare pune ce vrea în viitor și trebuie să respectăm viitorul posibil al fiecăruia. Fiecare își apără viitorul dorit cu ‘e doar o chestiune de timp’. ‘Cât timp’ totuși nu e o măsură de neglijat.
De multe ori e adusă în discuție neputința de a defini realitatea ca argument pentru respingerea oricărei încercări de a lansa vreo pretenție cu privire la orice ‘limită socială’.
Paradoxal și ironic e că aceleași voci lansează pretenții cu privire la ordinea socială pe baza ‘viitorului’ care e o noțiune mai grea de definit din moment ce constituie dificultatea de a defini realitatea + incertitudinea spre care se îndreaptă realitatea cea grea de definit.
A se observa că panta asta lunecoasă de a forța în prezent un viitor ipotetic nu îi vizează doar pe cei fără expertiză ci și pe cei cu expertize. Poate chiar mai mult pe cei cu expertize pentru că în mâinile lor, portița asta spre subiectivism se bucură și de libertățile autorității. Iar posibil cel mai mult îi vizează pe tehnocrați și inteligenția care au posibilitatea să-și ascundă ambițiile și subiectivismul interzis sub retorica viitorului permis.
Ai ideologi simpli care se ascund în biserică și ai ideologi sofisticați care au ridicat mâna în timpul covid.
Recomand și mai mult individualism pentru că grămada e din nou la modă.
Eduard, poți să mă lămurești și pe mine ce/cine sunt wokeistii ăștia?
Din când în când mai vizitez niste bule dubioase pe Facebook, acolo am aflat prima data de inamicii numiți wokeisti, alaturi de alții la fel de răi: sexomarxistii (paradoxal ăștia mai sunt numiți și: comunişti, nazişti, neomarxisti, leftisti, progresişti, neoliberali).
Totul asezonat cu multe citate din Tutea, Peterson, Dughin.
E asta vreun «newspeak» al conservatorilor și am pierdut eu trenul? Sunt cam in urma cu noutățile, motiv pentru care nu pricep cu cine te războiești in textul ăsta.
Iar daca mata ai fi in stare sa citesti ai descoperi ca nu exista nici o “istorie a caderii in vreun pacat” in Geneza si nu exista nici o “egalitate” intre barbat si femeie acolo deoarece femeia este mai desteapta ca barbatul si de aceea barbatul face ce zice femeia. Singura “desteptaciune” pe care ati descoperit-o este sa papagaliciti fie balivernele lui Pitagora fie balivernele fundamentalistilor si feministilor. Geneza nu spune ca gradina aia a Edenului era vreun rai ci era un iad stapinit de un sarpe din care Dumnezeu a crezut ca oamenii vor avea curajul sa iasa, ceea ce s-a si intimplat datorita unei femei si nu datorita unui barbat.
Ianis:
Pricep aluzia dar cu putinul de care vorbesti posibil sa ai mai multa expunere decat experienta mea cu bule conservatoare.
Cat despre wokeism e o religie nu prea misterioasa pentru ca trebuie sa inchizi ochii sa n-o vezi.
Desi chiar cu ochii inchisi e si asta tot ca vantul. Nu o vezi dar impinge tot ce e interesant si rezonabil in tabara conservatoare.
Aurel Ionica:
Iadul nu e greu de dedus, restul suna a un subiect de predica pe care as regreta sa-l ratez.
Ceea ce este clar e ca nu ratezi sunt predicile fundamentaliste si feministe care spun ca Eva a comis “pacat originar” cind a mincat din pomul cunoasterii. Daca ratezi “predicile” alea ramii fara “adevaruri” pe care sa le predici aici.
I”ar daca mata ai fi in stare sa citesti ai descoperi ca nu exista nici o “istorie a caderii in vreun pacat” in Geneza si nu exista nici o “egalitate” intre barbat si femeie acolo deoarece femeia este mai desteapta ca barbatul si de aceea barbatul face ce zice femeia.”
Aici ai dreptate:Lilith a luat chipul sarpelui(un simbol falic, dupa Freud) si a facut-o pe Eva sa
Ii dea si lui Adam din fruct .Este simbolul femeii emancipate care nu asculta de barbat si nici de Dumnezeu.
Sexomarxistule!
Dreptate am cind spun ca nu sunteti in stare sa cititi, si oferi aici o dovada incontestabila. Deci cititi pe Lilith si cititi pe Freud si aveti impresia ca cititi Geneza. Diferenta dintre voi si aia care o citesc pe Elena White crezind ca citesc Biblia este ca voi chiar va credeti culmea desteptaciunii si incepeti sa spumegati de indignare sfinta cind cineva va atrage atentia ca nu sunteti in stare sa cititi.
„Nu o vezi dar impinge tot ce e interesant si rezonabil in tabara conservatoare.”
De asta ma indoiesc.In ce fel sunt conservatorii, ca tine,Eduard Fidiles si Aurel Ionica mai breji?
Ai putea sa ne explici in ce masura voi conservatorii , va distingeti de Dughin?Ca vad ca, voi , conservatorii astia „anglo-saxoni” ati inceput sa faceti pelerinaje la Moscova de unde luati lectii de conservatorism de la fascistul Dughin:
Ye old neptic froth.
https://www.currentaffairs.org/2022/07/the-dangerous-populist-science-of-yuval-noah-harari
Bogdanel,
Dupa ce voi aici pe oxigenul vorstru i-ati cintat osanale lui Harari asta, acum incepeti sa-l improscati cu noroi? Pai el sau este campionul „stiintei” asa cum il laudati voi, sau este un sarlatan asa cum il vedeti acum? Parca Edi tipa ca „stiinta” inseamna matematica, Ce formule matematice foloseste Harari si ce dovezi exista ca el macar a studiat matematica vreodata? Chiar nu vedeti ca nimeni nu are habar ce este aia „stiinta” si fiecare travaleste termenul precum porcul dovleacul. Parca voi aici ati descoperit ca el a preluat termenul de „reasoned reality” de la mine pe care l-a repotezat (prin stropire sau poate prin taiere imprejur) „fictional stories” si acum ii ameteste pe toti cu „povestirile” lui care sunt „stiinta.” Eu inteleg ca tu ca „postmodernist” nu crezi in vreo „stiinta” dar de ce nu-l tragi de mineca si pe prietenul tau Edi s-o lase mai moale cu matematica ce chipurile ar fi „stiinta” deoarece el a ramas blocat cu Pitagora.
Nu cîntăm osanale nimănui. Nici nu împroșcăm cu noroi. Discutăm. Ne tragem de mîneci și, uneori, de șireturi.
Problema este ca va tot trageti de sireturi si de mineci niciodata, iar daca cineva va trage de mineca, incepeti sa dati cu joarda peste degete. Cam astfel de “discutii” sunt posibile si aici, ca peste tot.
Nu sunt familiar cu discuțiile anterioare despre Harari deci comentez în afara vreunui context.
Observația mea e că Harari menționează explicit de multe ori interesul pentru narative din motive pragmatice. Pentru că există potențial în ele ‘fie că ne place sau nu’. Narativele lui Harari sunt un fenomen similar concluziei lui Sam Harris cu privire la spiritualitate și meditație. Rău cu rău dar mai rău fără rău.
O oarecare abdicare în fața religiei. Abdicare în sensul recunoașterii superiorității în a supraviețui. Și că supraviețuirea se datorează proceselor evolutive la care sunt supuse miturile religioase și în urma cărora au rezultat sinteze pe care nu le poți pur și simplu smulge din conștiința umană.
Bret Weinstein e un alt exemplu care susține noțiunea de ‘adevăruri metaforice’ în privința miturilor și că miturile nu pot fi create deoarece nu sunt rezultatul intenției cuiva ci sunt rezultatul unui proces evolutiv dealungul timpului.
De cealaltă parte mediul religios abdică și el secularismului prin ‘nevoia de creare de cultură’. Crearea de conținut ‘la modă’.
Idealist ambele se compromit, pragmatic ambele probabil au strategic dreptate.
Acum s-ar părea că pretin aceeași importanță adevărurilor metaforice cât celor știintifice sau filozofice.
Nu e cazul cum nu e cazul să am același respect față de un pastor (care se poate întampla să aibă dreptate) față de concluzia unui filozof sau o teorie științifică.
Motivul: am respect mai mult pentru muncă decât pentru noroc. Pastorul care nu poate vorbi pe langă concluzie (mit) e gol, nu digeră nimic, e cel mult un agent nu un individ chiar dacă se întămplă să-l nimerească un adevăr.
polihronu:
Bun articolul. Personal cred că cel mai grav e lipsa de credit pentru idei și lipsă de delimitare explicită a speculației.
Acum ce mă nemulțumește la articol e veșnica victimă colaterală: populi, căruia nu i se drept la apel.
În două sensuri:
– odată folosirea eufemismului populism când cuiva îi stă pe limbă de fapt termenul de prostime.
De obicei o alternativă mai precisă la ce vrea un autor sa spună când menționează populism e trivializare. Dar în orice caz intenția e de dragul esteticului și o putem aprecia.
– desconsiderarea prostimii, în sensul că prostimea nu are niciodată o așteptare legitimă intelectual și lipsește până și efortul de a o identifica și menționa.
Ca membru activ, încerc să articulez meritul intelectual a celei mai recente prostii de care e acuzată prostimea.
Mai întâi prostia: consumul de Peterson pentru cei mai proști și consumul de Harari pentru cei nu proști destul.
Critică ce își are meritele multiple și diverse.
Meritul intelectual al prostimii: critica rătăcirii în specializare și strigătul după sinteză.
Interesul pentru Peterson și Harari e avertismentul mediocrului că nu se mai zărește pădurea de copaci. Că despicatul firului în patru oprește din a trece la firul următor, că nu mai știm să numărăm până la zece pentru că ne-am împotmolit în infinitul dintre 0 și 1, că nu mai părăsim camera pentru că măsurăm ieșirea cu algoritmul lui Zenon, că nu mai trecem de primul termen din dicționar pentru că postmodernismul refuză să considere orice definiție saturată, că suntem pradă vânătorii ultimului fractal.
Nu e nici specializarea nici sinteza greșită per se dar ambele sunt greșite în izolare. Sinteza e greșit să se oprească iar specializarea să nu ia pauză.
Sau altfel formulat:
Hrana tare e păzită de diavol în adâncul detaliilor dar explorarea e un succes doar dacă reușește să hrănească sinteza.
Și ca o paralelă, nevoia de sinteză e și ea parte din efortul contribuției la cunoaștere.
PS: e interesantă dezbaterea asta între Harari și Slavoj Žižek https://www.youtube.com/watch?v=3jjRq-CW1dc&t=856s. Printre altele mentionează despre pericolul deducțiilor cu privire la viitor și atinge subiectul pe care l-a lansat și Edi în privința vieții ieftine / vieții scumpe (legea randamentului redus) cînd prezintă problema cu ‘deep ecology’. Specific: la fel cum Edi punctează că drepturile copiilor nenăscuți la un anumit punct restrâng drepturile adulților născuți, similar drepturile animalelor și râurilor restrâng drepturile omului.
„similar drepturile animalelor și râurilor restrâng drepturile omului.”
Cu alte cuvinte sa continuam sa poluam apele pentru ca sa continue si marile corporatii capitaliste sa faca profit?Cat pentrol mai trebuie sa mai se scurga in ocean de pe vapoare?Sau cate plastice sau chimicale mai trebuiesc aruncate in rauri?Sau cat monoxid de carbon in aer?Nu crezi ca am aruncat destul?
Sa continuam sa trimitem animale la abatoarele marilor corporatii pentru ca nu ne duce capul sa inventam proteine sintetizate in laborator care sa inlocuiasca carnea de provenienta animala?Nu am exterminat ,destul ,majoritatea speciilor pe pamantul asta cu incalzirea globala(cauzata tot de noi)?
In afara cazului in care in care nu ne intereseaza viitorul pentru ca „si-asa toate vor arde in focul Ghenei cand va veni Isus” ,nu vad un motiv pentru care sa nu schimbam societatea.
Criticul metamodernist:
Nu atac nici natura nici tehnologia nici preocuparea pentru ecologie per se. Sunt pro toate.
Natura nu suferă și nici n-o distrugem. Ca și Dumnezeu, natura se descurcă să se apere singură și îi e indiferentă urmatoare stare a materiei.
Când aud menționat că distrugem natura mi se pare o remarcă la fel de ambițioasă cu a declara război atomului.
Dacă distrugem ceva sunt da entitățile mai abstracte, complexe și fragile: vietățile și omul.
Comentariile pe marginea drepturilor naturii sunt menite să indice implicațiile consecvenței intelectuale.
1. Nu poți să pretinzi că sunt reduse drepturile în privința nenăscutului și să închizi ochii aceluiași proces în privința naturii și animalelor.
2. Între drepturile nenăscutului și drepturile naturii ar trebui să fie o decizie ușoară unde e prioritatea. Faptul că prea mulți nu pot să fie ușor de acord cu asta indică spre o problemă ciudată, nihilistă aș zice.
Ce mi se pare demn de evidențiat e că legea randamentului redus e un principiu universal care se aplică în orice. Ultimii 20% sunt mai dificili decât primii 80%. Optimizarea conservării animalelor și naturii spre infinit, spre perfecțiune, în cele din urmă pretinde tribut de la specia umană. Cu cât mai aproape de perfecțiune cu atât mai mult sacrificiu din partea speciei umane.
Dacă intenția e să conservăm toate speciile și să nu întinăm deloc natura atunci deducția cea mai pertinentă e să-ți pui capăt zilelor, că numai așa sigur nu vei ajunge vinovat de nimic. Sau în fine, optimizezi: elimini întâi pe cât mai mulți, după care îți pui capăt zilelor.
Ce e de îngrozit e că sunt tot mai mulți care iau în serios deducții din astea. Deci calea spre băgatul picioarelor nu e necesar numai prin neglijarea naturii ci și prin grija excesivă.
Dacă ne-am lămurit că perfecțiunea conservării naturii e ceva de neluat în seamă atunci ajungem la problema reală și care tot apare insistentă în orice dilemă: dacă nu-i nici alb și nu-i nici negru atunci cât gri? Unde este limita din moment ce așa.. undeva mai la mijloc în virtutea lui Aristotel nu se mai poartă.
Mai mult de atât, măcar există o limită ideală și valabilă pentru orice timp?
Răspunsul e nu. Pentru că știm la momentul ăsta că preocuparea pt ecologie e funcție de nivelul de trai.
De unde nu înțeleg logica tehnocraților ăștia cei mai spumă de la Davos care în timp ce s-au pus pe treabă cu distrusul nivelului de trai, în același timp au pretenția creșterii nivelului de interes pentru ecologie.
Chiar sacrifici să ai ce pune pe masă ca să salvezi natura?
Nu cred, mai degrabă ca de fiecare dată, cu cât ipocriții spun că da se merită flagelarea pentru idealuri mărețe cu atât sunt primii care iau cu forța mâncarea de la gura altuia.
Ai menționat lipsa de încredere în corporații pentru modul în care poluează și se comportă cu animalele dar mă întreb cum poți să ai încredere în aceleași corporații când îți pun pe masă proteină sintetică. Mergi pe idea că dacă se lasă de tăiat porcul înseamnă că s-au și pocăit?
Nu am nimic cu inițiativa ecologică, ce am e lipsa de încredere în bune intenții. În special unde e și multă virtute.
Dar la fel cum față de enoriași nu am vreo pică și mă rezum la mesajul că sper să aibă dreptate și Dumnezeu să existe, în mod similar încerc să-mi rezum și atitudinea față de bunele intenții ale corporațiilor și tehnocraților: sper să fie acei lideri plini de bune intenții pe care-i așteptăm să ne salveze.
Re încălzirea globală:
Și meteoritul care va putea să ne lovească tot din vina noastră ne va distruge. Și extratereștrii care se vor descoperi tot din vina noastră ne vor distruge. Și multe alte scenarii posibile tot din vina noastră vor fi.
De ce? Pentru că am refuzat să renunțăm mai repede la religie și să accelerăm evoluția tehnologică.
Cu alte cuvinte dacă vrei neapărat să te biciuești o să-și găsești și motive.
Chiar dacă schimbarea climei nu ar avea un aport semnificativ din partea noastră tot ar fi trebuit să ne adaptăm la situație și să facem ce putem din ce se poate cât și cum se poate. Dar nu cu orice preț.
Nu spune nimeni să stai cu mâinile încrucișate dar am pretenția să-mi dai pace să trăiesc fără să tot simt suflatul în ceafă că nu-mi fac datoria. Altfel nu rezolvi decât să umpli și secularismul cu nesuferiți de sfinți.
„Chiar dacă schimbarea climei nu ar avea un aport semnificativ din partea noastră tot ar fi trebuit să ne adaptăm la situație și să facem ce putem din ce se poate cât și cum se poate. Dar nu cu orice preț.”
Da ,insa problema e ca nu mai avem prea mult timp si viitorul se vede deja cum arata.Cu putine exceptii (in tarile germanice), in America, generatia de baby boomers americani a cam tocat-o pe vatrai din anii 70 incoace si nu a facut mai nimic in privinta reducerii emisiilor.Le-a placut sa sa lafaie in petrol si sa paseze costul poluarii mediului generatiilor viitoare.Problema e ca generatia de Milenials si de gen z nu au prea mult timp la dispozitie pentru a reduce emisiile globale.Si cum rezolvi probleme ce tin de supravietuirea speciei ,rapid, decat apeland la solutia capitalismului de stat chinezesc ?
Adica un sistem in care statul va impune ratii la cata apa ai voie sa consumi (datorita secetei);cresterea preturilor la gaze si petrol altfel incat transportul in comun sa devina optiunea preferata de majoritatea oamenilor;trecerea la energie nucleara;planificarea exacta a numarului mediu de calorii pe familie,etc.
Pe langa reducerea consumului ,o alta optiune ar fi reducerea populatiei.De exemplu, limitarea numarului de copii pe familie, oferirea eutanasiei (in schimbul unei sume considerabile de bani, urmasilor ),ca optiune batranilor care sufera de boli incurabile(ca in felul acesta sa nu mai consume resursele pamantului degeaba);eutanasierea speciilor care nu sunt pe cale de disparitie;oferirea injectiei letale ca alternativa pentru criminalii inchisi pe viata (ca in felul asta sa nu mai consume resursele societatii degeaba).
Practic ecologia conduce la un amestec de nazism(exterminarea sistematica a populatiei) si comunism (central planning ) care i-ar face pe fascisti si comunisti sa roseasca de invidie.
Sistemul exista deja partial si este implementat cu succes de tara care are toate sansele sa devina cea mai puternica tara in secolul 21:China.
„De ce? Pentru că am refuzat să renunțăm mai repede la religie și să accelerăm evoluția tehnologică.
Cu alte cuvinte dacă vrei neapărat să te biciuești o să-și găsești și motive.”
Renuntarea mai rapida la religie in favoarea adoptarii rapide a tehnologiei nu ajuta prea mult pentru ca viitorul tot naspa e.
Contopirea omului cu Inteligenta Artificiala ar conduce inevitabil la adoptarea mai rapida a central planning-ului , care l-ar face pe unul ca Ceausescu ,invidios.
. Imagineaza-ti ca ideile comuniste/fasciste ,de control al colectivului , ar putea deveni posibile datorita Inteligentei Artificiale.Aceasta ar conduce inevitabil la disparitia individualitati.Am fi devenit o parte a colectivului (condusi de Inteligenta Artificiala). Fie ca e religie sau tehnologie, in final tot o forma de colectivism ,care neaga individualitatea , e.
In viitor, nu ai voie sa te reproduci sau sa consumi ce vrei tu.Alegerile legate de ecologie, iti vor fi facute de catre algoritmii generati de catre Inteligenta Artificiala.Practic l-ai dat pe Yahwe pe Inteligenta Artificiala si ,in final, tot iti vei pierde libertatea.
Central planning-ul explica succesul chinei:
Roboti care stiu sa danseze mai bine decat fratii de la biserica:
Eduard, ce parere ai despre faptul ca AI e cel mai mare pericol pentru om?
Criticul metamodernist:
Sunt motive de ingrijorare si imi vin in minte doua perspective:
Filozofic: definirea la reward function. Definire care e de fapt legata de intrebarea omenirii despre scop si menire. Ori cum poti sa definesti interesele comune ale umanitatii cu ale AI cand noua insine nu ne este clar raspunsul la scopul existentei. Specia?, individul?, fericirea?, lipsa suferintei?, nihilismul?, constiinta?, cunoasterea? etc.
Tehnic: putem sa ne frigem in multe moduri si pana sa-l scoatem pe AGI din lampa.
Alta intrebare e ce ne facem cu retorica tot mai intensa pentru control total in urma la aceste tot mai multe amenintari? (de care si tu ai mentionat). Control pentru ca indivizii devin pur risc, amenintari, infectii. Pudori exhalate de agenti Smith.
Mi-e dificil sa reconciliez retorica cu valorile iluministe.
Mi-e dificil s-o reconciliez cu motto-ul site-ului: cum va supravietui si invinge omul daca la randu-ne am ajuns sa vindem apocalipsa, panica, abandonul individualitatii si umanismului.
Mi-e dificil sa reconciliez ca pana la urma e asa cum am invatat la biserica: despre sacrificarea existentei si individualitatii pentru Dumnezeu. Eram pe aproape doar ca am gresit Dumnezeul; trebuia cel al cunoasterii, singularitatii nu al Bibliei.
Poate argumentul e ca ne vom obisnui cu noua paradigma pentru ca suntem o specie adaptabila. Dar daca era asa si nu sunt standarde minime care sunt necesare atunci eram inca prinsi in prima tiranie. De asemenea daca era asa China nu avea nevoie de iluzia capitalismului economic. Si chiar daca noua paradigma e folositoare, de ce nu ne-ar preocupa ca inevitabil decurge in tiranie?
Raspunsul: de orgoliu ca nu cumva sa ne asemanam cu conspirationistii.
Predictie: cu cat mai multe amenintari, cu atat intelectul si mecanismul de conservare va justifica in cele din urma ca este nesustenabil sa te distrugi ingrijorandu-te pana sa ajungi macar sa testezi daca ipotezele sunt cel putin falsificabile. Vorba aia: cand totul e urgent, nimic nu e. Ceea ce suna a fatalism dar nu e. Fac un pas inapoi.
Unii vor regasi calmul si vor face cat se poate din ce se poate.
Altii se vor precipita in alarmism si aroganta ca lumea nu se va putea descurca fara ei.
„Filozofic: definirea la reward function. Definire care e de fapt legata de intrebarea omenirii despre scop si menire. Ori cum poti sa definesti interesele comune ale umanitatii cu ale AI cand noua insine nu ne este clar raspunsul la scopul existentei. Specia?, individul?, fericirea?, lipsa suferintei?, nihilismul?, constiinta?, cunoasterea? etc.”
Aici ai punctat foarte bine problema.Ca specie mergem ca niste somnambuli/orbi fara sa stim in ce directie mergem.Mergem „prin credinta” sperand ca:
A) extraterestrii ne vor salva de propria incapacitate in a ne gestiona destinul speciei.
B). Inteligenta artificiala ne va rezolva problemele.
C). O combinatie de A) si B).
In ambele cazuri motivatiile sunt : fericirea, lipsa suferintei, nihilismul,constiinta, cunoastere.
Modul in care inaintem in realizarea acestor obiective este o combinatie de confuzie-dialectica , haos-central planning–suntem o specie confuza care inainteaza facand greseli si nu intotdeauna invatand din ele.
„Mi-e dificil s-o reconciliez cu motto-ul site-ului: cum va supravietui si invinge omul daca la randu-ne am ajuns sa vindem apocalipsa, panica, abandonul individualitatii si umanismului.”
Edi incearca sa fie optimist insa adevarul este ca nu stim ce ne va rezerva viitorul.Scopul site-ului acesta este sa fie o discutie onesta a problemelor,nu o propaganda emotionala ,din asta ieftina, care vinde gogoshi cu privire la viitorul care”suna bine”.
Problema fundamentala a speciei este lipsa de sens.Daca doresti un antitod la problemele pe care le-ai mentionat, ai aici o posibilitate–Victor Frankl:
https://m.youtube.com/watch?v=Ggf6QLdRvdY
Criticul metamodernist:
Apreciez linkul. Mi-a placut
Am o curiozitate:
Cum interpretezi la ce se refera Edi cand foloseste peiorativul pentru umanism?
Umanism in sensul critic modului de argumentare pe baza de apel la ‘bun simt’ si ‘valori comune’ (shared values)?
Sau umanism ca fenomen de piedica a progresului stiintific datorita domeniului eticii?
Sau umanism ca reprezentare a vechilor estetici literare mai pozitiviste, virtuoase (gen filozofia si teologia) vs noua estetica mai critica, rece, cinica pe alocuri (gen postmodernismul)?
Sau umanism ca ortodoxie a trecutului, piedica evolutiei catre homo sapiens v2, eventual singularitatea transumanista?
Altceva care imi scapa?
Imi explic nedumerirea: pot sa inteleg si sa vad nuanta si legitimitatea in toate de mai sus dar ramane foarte cu greutate alegerea termenului, care ma conduce intre o scapare neinspirata sau alegerea intentionata tocmai pentru gravitatea termenului.
„Cum interpretezi la ce se refera Edi cand foloseste peiorativul pentru umanism?”
Din cate inteleg din afirmatiile emisiunilor anterioare , Edi intelege Crestinismul ca fiind „umanism radical”. Pentru Edi umanismul cred ca insemana cam tot ce ai mentionat ,posibil si altele.Abordarile lui sunt pe alocuri zizek-iene cu accente din filozofii Iluminismului.Teoretic, Zizek e hegelian/marxist/lacanian in abordari insa modul in care trateaza multe probleme tradeaza o influenta postmoderna in abordarile lui care se reflecta si in abordarile lui Edi.
https://www.theatlantic.com/magazine/archive/2021/11/graeber-wengrow-dawn-of-everything-history-humanity/620177/