Anno Domini 10 – Provocarea Nihilista

407 Responses to Anno Domini 10 – Provocarea Nihilista

1. polihronu says:

   22 ianuarie 2011 la 11:27

   Imi pare rau ca refuzi oferta unui dialog privat. Eu nu tin sa continuu devoalarea asta in public. Ma-n freza de idei. Prefer sa ai ultimul cuvint.
2. efidiles says:

   22 ianuarie 2011 la 12:01

   Serto #148

   Repet, eu, personal, nu am nici o agendă publică. Așa că nu mă interesează să ”întăresc autoritatea religiei”. Eu încerc să înțeleg cum stau lucrurile în realitate, nu cum aș putea să fac ca ele să arate mai bine ptr o tabără ideologică sau alta.

   fair-play ai dres-o. ce-i drept – esti iscusit. nu am spus ca agenda e publica. ti-am cerut o opinie persoanala – simplu: in contextul in care avem de-a face cu formule si matematica, cine ar fi mai in masura sa ne povesteasca despre realitatea de dincolo: stiinta sau religia.

   Are nevoie religia de o ”scăpare”? Să scape de cine, de ce?

   Are nevoie de scapare pt ca i se cere tributul relevantei. Oameni devin pragmatici si divorteaza de promisiuni(satui de politica si demogogie). Sigur ca religia nu va disparea niciodata dar cu siguranta in viitor nu va mai fi ce a fost si este acum. Are nevoie de scapare in cazul in care vrea cu tot dinadinsul sa-si pastreze asupra individului, autoritatea de care se bucura.

   Ai naivitatea să crezi că s-a demonstrat științific că Dumnezeu nu există și nu poate exista?

   Categoric nu. N-am sustinut niciodata asta. Singura pozitie pe care o consider de bun simt e agnosticismul. E doar aparent entuziasmul de care ma banuiesti pentru ateism/stiinta/tehnologie/progres. Nu cred ca ele ofera si sunt tot ce avem nevoie.

   Dumnezeu este obiectul teologiei, însă teologia nu poate produce probe empirice. Știința, care poate produce probe empirice, are un domeniu de definiție f limitat și nu se poate pronunța în privința unor chestiuni atât de înalte precum existența sau non-existența lui Dumnezeu.

   F de acord. Sunt constient de asta si nici nu am avut vreodata alta opinie.

   Așa că religia și știința nici măcar nu se pot încăiera, necum să mai tranșeze careva chestiunea în favoarea ei.

   „nici macar nu se pot incaiera”…asta n-o mai cred..drept ca asa ar trebui dar hai sa fim cinstiti. nu poti acuza stiinta ca-ti baga pe gat fortat filozofii, in timp ce poti acuza religia ca te face anatema daca nu esti de acord cu universaliile tare diversificate.
   ca sa dau ex: Stiinta din cate observ isi pastreaza umilinta de-a nu se pronunta in chestiunea inalta a existentei sau non-existentei lui Dumnezeu. Dar pretentia din partea religiei de-a introduce creationismul ca teorie stiintifica ti se pare de bun simt?

   Eu militez pentru metoda prin care inaintam spre adevar: auto-corectia si pt metoada prin care stabilim reguli si obligatiuni indivizilor: apelul la reciprocitate. Nu sunt de acord cu metodele la care face apel religia.
   Metafizica va avea dreptul sa-si spuna cuvantul, dar prin matematica(pe care vad ca o simpatizezi cand iti este in avantaj), nu prin revelatie si pareri inspirate. Asa ca in viitor daca vrei sa ramai unul dintre cei a caror opinie conteaza trebuie sa te lasi de filozofie si aprofundari teologice si sa te apuci de matematica.

   Privitor la întrebarea ta, nu știu dacă e corect să formulăm problema în acești termeni. Chestiunea prezintă o complexitate enormă, cu care omul obișnuit nu-și bate capul. El fie se duce și se închină, murdar sau nu pe picioare, fie socotește că e mai bine să fie ateu și trăiește iluzia că s-a dat bine cu știința și cu ”progresul” făcând așa. În primul caz avem o iluzie posibilă, în al doilea, una certă.

   Eu am fost dintre cei care se inchina si stiu cat de cat ce e in mintea si inima unuia ca ei. Dar tu daca reduci problema atat de simplist pt un ateu sau agnostic, cum ca motivele i se reduc la datul bine cu stiinta si progresul, atunci iti spun clar si raspicat ca habar nu ai ce e in mintea si inima unui ateu sau agnostic. A…vorbim de cei pt care primeaza cheful si o dau dupa cum convine; las-o balta..aia sunt alta poveste si ii intalnesti si intr-o parte si in alta.

   Ar fi f multe de spus, dar deocamdată cred că ți-e suficient, nu?

   Fie cum zici Serto.

   Ps: Tie ti s-ar fi potrivit mai bine ca pseudonim Hopa-Mitica decat Sertorius. Prietenii stiu de ce. (permite-mi si mie sa fiu putin caustic pt ca si eu le-am indurat pe ale tale :p)
3. Sertorius says:

   22 ianuarie 2011 la 12:08

   Polihronu #50-1,

   Hai să parafrazez ce susține aici dl Polihronu ca fiind ”prostia” sau ”aberația” mea. Ascultați cu atenție :

   ”Obiectele cosmice interpretate prin prisma conceptului matematic de singularitate (ma refer la ceea ce numim popular “gauri negre” ) au insa dimensiuni, masa, temperatura, radiatie si temporalitate. Sint cele mai dense spatii din univers – departe de a fi nimic.”

   Mai întâi, e de remarcat faptul că dl Polihronu confundă două concepte fizice DIFERITE – ”găurile negre” și ”singularitățile”. Vă citez câteva autorități în materie, poate învățăm cu toții să mai punem și mânuța pe carte, ÎNAINTE de a deschide gura :

   ”In 1969, with Stephen Hawking, Penrose proved that all matter within a black hole collapses to a singularity, a geometric point in space where mass is compressed to infinite density and zero volume. Penrose also developed a method of mapping the regions of space-time surrounding a black hole.” – vezi http://www.britannica.com/EBchecked/topic/450252/Sir-Roger-Penrose?anchor=ref279103

   ”What is a singularity?

   Reading astronomy books, I’ve come up with the word „singularity” a lot, but I can’t figure out what it exactly means.

   A singularity means a point where some property is infinite. For example, at the center of a black hole, according to classical theory, the density is infinite (because a finite mass is compressed to a zero volume). Hence it is a singularity. Similarly, if you extrapolate the properties of the universe to the instant of the Big Bang, you will find that both the density and the temperature go to infinity, and so that also is a singularity.” – vezi http://curious.astro.cornell.edu/question.php?number=55

   Dacă vizitați pagina prof. S. Hawking – http://www.hawking.org.uk/index.php/glossary, există o secțiune numită Glossary. Acolo la litera ”S”, aveți două definiții, Singularity și Singularity Theorem.
   Să cetim definiția singularității la prof. Hawking :

   ”A point in space-time at which the space-time curvature becomes infinite”.

   Ptr cine are habar de geometria în spațiu, curba zero desemnează un plan euclidian bidimensional. O curbă infinită este sinonimă cu un obiect geometric cu volum zero (orice valoare finită i-am da curbei, am da naștere unui obiect cosmic cu un volum oarecare).
   Acum, vă rog să vă gândiți dacă un obiect geometric cu volum zero poate fi compatibil cu declarația dlui Polihronu potrivit căreia ”(singularitățile) au insa dimensiuni, masa, temperatura, radiatie si temporalitate. Sint cele mai dense spatii din univers – departe de a fi nimic.”

   Eu am spus de 10 ani și continui să susțin că singularitatea reprezintă Nimicul metafizic demonstrat științific. Judecați voi, dacă aveți habar de tema în suspensie, între dl Polihronu și mine.
4. samson says:

   22 ianuarie 2011 la 12:20

   #104 alter ego (2)

   Asta inseamna ca eu si tu am descoperit, si de comun acord am hotarat ca adunarea inseamna punerea la un loc a doua cantitati, operatiune pe care o notam simbolic cu +.

   aşa da domnu alter iego, vedem că-n sfârşit aţi ajuns acolo cu ce trebuia să fii început încă de la iemisiunea trecută: operaţiile de gradu unu -adunarea şi scăderea; ia să vedem ce ne propuneţi dvs acuma, mai ales că aveţi şi baterii noi la calculator, deci ce ziceţi? că 1+0 iegal cu 1, 1+1 iegal cu 2, 1+2 iegal cu 3…. cum?? ce s-a mai întâmplat? v-a lăsat iar bateriile!?!?!? tot la 3!!! ştim noi ce să mai zicem dle alter iego… să nu fie totuşi mâna lu dl satana, ie ceva-n neregulă aicea, probabil că se-mpotriveşte la solia care vreţi să ne-o transmiteţi dvs din partea domnului; ce ziceţi? că v-aţi rugat şi-l aşteptaţi pe dl arhanghel gavriilă să vă depaneze calculatoru… păi în cazu ăsta ne mai auzim peste fro minimu 3 săptămâni – se pare că ăsta ie număru dtale favorit :ZZZ:

   Daca lucrurile stau asa simplu, nu pot sa nu ma intreb care mai este sensul efortului tau de a demonstra ca cele 6 zile ale Genezei sunt cele nu stiu cate secunde de la initierea exploziei?

   când ziceţi secunde de la iniţierea la iesplozia aia, vă referiţi la câte secunde ie d-atuncea pân acuma, sau la câte secunde ieste în alea 6 zile? aveţi mare curaj totuşi dle alter iego ţinând cont că iarăşi nu mai aveţi baterii şi până vine dl gavrilă mai durează ceva, fii-ţi atent totuşi că alea trei săptămâni, adik 21 de zile înseamnă în realitate fro 24-24, că ie vorba de zile lucrătoare, că-n sabat dl gavrilă se odihneşte şi dânsu dupe lege; deci cum să facem că dak vă zicem acuma cam câte secunde ieste dvs sigur n-o să reuşiţi să le socotiţi :yawn:

   Daca matematica exista de cand existam noi doi, cum se face ca in primele secunde dupa explozie, apar cele 4 forte, care din pura coincidenta sunt definite de relatiile cunoscute, evident relatii cat se poate de matematice ?

   dle alter iego, ne permiteţi să reformulăm un pic ca să-nţeleagă şi iubiţi fraţi cu stimate surori solia din partea domnului care ne-o transmiteţi dvs aicea pt noi? cum? da, cu plăcere! vă mulţumim, domnu să vă binecuvânteze frate!

   dak limba română iegzistă decând iegzistăm noi doi, cum se face că înainte de primele secunde apare mai întâi iesplozia, care din pură coincidenţă ieste definită de relaţiile cunoscute dintre literele şi sunetele iei, relaţii cât se poate de limbistice şi româneşti?

   ps. o să ne rugăm pt dvs frate alter iego să v-arate domnu răspunsu la problema asta şi să ni-l transmiteţi şi nouă :highfive:

   Mai simplu : Inainte ca eu si tu sa ne nastem, 1+1 nu exista ?

   dvs mai studiaţi cuvântu lu dl dumnezeu, frate alter iego? ce să recomandăm noi dvs până vine dl gavrilă să vă depaneze calculatoru, poate biblia la rând câte trei pagini pe zi să va lumineze în privinţa asta, şi o să vedeţi dvs că încă de la primele 3 pagini o să vedeţi dvs că l-a început n-a iegzistat decât 1, care iera dl adam, şi că deşi nu s.a adunat cu nimenea, ci mai degrabă s.a înmulţit cu sine însuşi ( aduceţi-vă aminte vă rugăm de solia dvs de la cealantă iemisiune, da, aia cu tabla înmulţirii cu 1, 1 ori 1 iegal cu 1, vă mai aduceţi aminte? cum? daţi-l domne încolo de calculator!! ne omorâţi nu alta!), deci s-a-nmulţit cu sine însuşi şi-n loc de 1 a ieşit iegal cu 2, şi d-abia d-atunci încolo a iegzistat şi adunarea aia de 1+1 care-o ştiţi şi dvs

   şi dak ne mai permiteţi să tâlcuim puţin pe limba lu iubiţi fraţi şi stimate surori ce aţi prorocit dvs aicea în limbi:

   mai simplu: înainte ca tu şi io să ne naştem nu iegzista ştruţocămilele? sau făt frumos şi ileana consânzeana? sau nu se-nvârtea soarele în juru la pământ? :mean:

   Daca nu exista ce ne facem cu evidenta inteligibilitatii a tot ceea ce ne inconjoara ? Inteligibilitatea exista, sau ne astepta pe noi ca sa apara ?

   iarăşi ne vedem nevoiţi iubite frate alter iego să tâlcuim proorociţi dvs aicea:

   dak nu iegzista limba română ce ne făceam cu ievidenţa de la inteligibilitatea de la tot ce ne-nconjoară? inteligibilitatea asta iegzista, sau ne aştepta pe noi cu limba şi literatura română ca s-apară?

   ps. dak putem să vă-ntrebăm ceva frate alter iego? ce faceţi dvs cu inteligibilitatea de la număru 3 care tot apare în mesajele dvs? dvs nu vi se pare totuşi cel puţin curios frecvenţa cu care număru 3 se ievidenţiază-n viaţa dvs: la tabla înmulţirii cu 1 v-aţi oprit la 3, la adunările cu 1 v-aţi oprit tot la 3, dlui gavrilă îi ie necesare 3 săptămâni să vă repare, la cetitu bibliei la rând ie tot 3 pagini, nu credeţi că providenţa divină încearcă să vă transmită o solie? nu vă împietriţi inima iubite frate câtă vreme se zice astăzi!!! o să ne rugăm pt dvs frate! :pray: :pray: :pray: :pray:
5. Sertorius says:

   22 ianuarie 2011 la 12:25

   @Efidiles,

   Carevasăzică, eu îți răspund politicos la toate întrebările, iar dumneata mă insulți. Prea bine, am pierdut vremea scriindu-ți. Nu mai comit greșeala pe viitor.
6. efidiles says:

   22 ianuarie 2011 la 13:09

   nu te insult. a fost chiar o gluma reusita. n-ai stiut tu s-o gusti. nuanta era ca esti iscusit in a-ti aduce situatiile tot in avantajul tau. ceea ce e de apreciat si este o dovada de inteligenta.
   plus de asta daca ar fi sa fim toti asa suparaciosi trebuia sa ne sifonam si noi demult pt ca te pricepi si tu tare bine sa servesti ironii si sarcasm. destul de usturatoare. mult mai usturatoare decat cele care ti le adreseaza tie cj si samson.

   nu cred ca am fost nici mai prejos de politicos decat tine si nici mai putin caustic ce-i drept.

   parerea mea e ca ti-e incomoda intrebarea mea si te agati de ce poti..insulta si supararea in cazul de fata. nu am fost mai prejos de standardul tau cu altii, deci daca noi putem sa-ti acceptam ironiile elegante tu de ce nu ne poti tolera la randul tau micile scapari. tot elegante.

   eu ti-am recunoscut in cele din urma ca face sens ceea ce spui dar tu imi eviti un raspuns la intrebarea pe care am formulat-o in urma acceptarii ideii tale. mi se pare ca esti dator cu raspunsuri fata de cei iti iau in serios ideile si se gandesc la rezultatele pe care le-ar putea implica.
7. Sertorius says:

   22 ianuarie 2011 la 13:17

   Prietene,
   Ar fi cazul să te decizi, dacă sunt un Hopa-Mitică, te scutesc de răspunsuri. Iar dacă nu sunt așa ceva, atunci ar fi cazul să-ți retragi gluma asta atât de reușită. În cel de-al doilea caz, mai formulează o dată întrebarea pe care socotești dumneata că aș fi lăsat-o fără răspuns și mai vedem.
   E drept că și eu am fost dur cu unii, însă mereu într-un context dat, când drăgălășeniile erau reciproce. În cazul dumitale, eu mă limitasem să-ți răspund la întrebări. Nu ți-am caracterizat ideile și nici nu m-am gândit la vreun pseudonim mai potrivit ptr dumneata. Așa că situațiile nu sunt echivalente.
8. efidiles says:

   22 ianuarie 2011 la 13:41

   Ok Serto. Inteleg ca desi ma numesti prietene, cu mine nu-ti place sa te dregalasesti si doresti sa te limitezi numai la un limbaj oficial si sa-mi raspunzi strict la intrebari.
   Am priceput.
   Daca tot veni vorba..sunt pustan de 24 de ani; din partea mea iti dau voie sa renunti la pronumele de politete; si in al doilea rand esti sigur ca pentru toate persoanele dragalaseniile au fost reciproce? mai intreaba-i o data.

   Ok..in ce ma priveste iti accept protocolul de interactiune.
   Imi cer scuze pt ce te-am insultat si voi incerca sa pastrez pe viitor tonul distant si sa-mi inhib din ironii.

   Acum reformulez intrebarea:
   Din moment ce matematica este cea care ofera legitimitate metafizicii si tinand cont ca tot ceea ce putem cunoaste despre realitatea metafizica de dincolo este formulat in limbaj matematic, cine ar fi in opinia ta cea in masura sa ne descopere realitatile despre lumea nevazuta(metafizică)? Biserica sau Stiinta?

   Nu ma trata ca si cum intrebarea ar fi stupida pt ca evident nu este ci dimpotriva clarifica multe.
9. faithless jungle says:

   22 ianuarie 2011 la 13:46

   Biserica A.Z.S., desigur. Altfel nu ar mai fi adventisti sau agnostici adventisti, nu?
10. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 13:47

    Pot sa formulez si eu o intrebare acum?
11. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 13:51

    consider the „SDAgnostics” ( „doublethinkers” – ediorgu, can you hear me? 😉 ) before I ask the question.

    Agnostic theism is the philosophical view that encompasses both theism and agnosticism. An agnostic theist believes that the proposition that at least one deity exists is true, but per agnosticism also believes that this proposition is unknown or inherently unknowable. The agnostic theist may also or alternatively be agnostic regarding the properties of the god(s) they believe in.

    Christian Agnostics (distinct from a Christian who is agnostic) practice a distinct form of agnosticism that applies only to the properties of God. They hold that it is difficult or impossible to be sure of anything beyond the basic tenets of the Christian faith. They believe that God exists, that Jesus has a special relationship with him and is in some way divine, that God should be worshiped and that humans should be compassionate toward one another. This belief system has deep roots in Judaism and the early days of the Church.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Agnostic_theism
12. Sertorius says:

    22 ianuarie 2011 la 14:29

    @Efidiles,

    Iar eu sunt un puștan de 34 de ani. În rest, nu trebuie să-ți inhibi ironiile, doar să faci rost de unele de calitate și adecvate contextului.

    Bun, văz că primul meu răspuns ori n-a fost înțeles, ori nu ți-a plăcut și ai preferat să-l ignori. ”Cine să ne descopere realitățile despre lumea nevăzută (metafizică)? Știința sau Biserica?”

    Mai întâi, hai să ne lămurim despre ce ”lume nevăzută” vorbim. Metafizica reprezintă limbajul rațiunii cu care omul este dotat aprioric, înainte de experiența sensibilă. Unii i-au contestat legitimitatea, socotind că știința a dovedit că metafizica e caducă. Însă, așa după cum am arătat, aceștia erau niște miopi care nu vedeau că știința însăși se compune, într-o proporție covârșitoare, din metafizică.
    La ce folosește metafizica? În chip fundamental, ea ne ajută să concepem, adică să conferim o formă inteligibilă senzațiilor noastre. Astfel, vederea unui câine concret este asociată în mintea noastră cu clasa de obiecte cărora le conferim acest nume, iar clasa aceasta are mai multe însușiri proprii. Asta ne ajută să prevedem comportamentul obiectului însuflețit numit ”câine”, etc.
    Gradul de înțelegere cu care un om își apropriază realitatea este dat de sagacitatea intelectului său. De la conceptul relativ simplu de ”câine”, intelectul recurge la operații mai complexe, prin care ordonează realitatea, ajungând până la teme atât de complicate, precum originea Universului, sensul vieții sale, existența lui Dumnezeu, etc.

    În acest registru profund al tematicii intelectuale, există două mari paradigme de formulare a răspunsurilor. Într-una se oferă ca axiomă existența unei divinități (teiste sau deiste). În cadrul acestei paradigme există o subîmpărțire, religia revelată sau religia naturală (sau metafizică). Din axioma religioasă sunt derivate dogme, recte concepte privind realități intangibile cunoașterii noastre empirice, fie pe calea unei autorități revelate, fie pe aceea a unui sistem logic.
    Cea de-a doua paradigmă este cea științifică. În cadrul ei, plecând de la datele observabile, sunt construite teorii metafizice. De gradul de concordanță al acestora din urmă cu datele observabile, depinde acceptabilitatea respectivelor teorii științifice.

    Să considerăm un exemplu. Problema originii Universului. Religia a tranșat axiomatic această chestiune, propunând ideea existenței lui Dumnezeu. Știința a lucrat cu modelele Friedmann, potrivit cărora Universul fie s-a născut la un moment dat, fie a existat dintotdeauna. Pe de altă parte, Universul poate fi în inflație, în deflație sau într-o stare staționară. Privitor la problema în sine, știința nu dispune de un răspuns, căci, dacă Universul s-a născut în Big Bang, Teoria Relativității stipulează faptul că la momentul t0 niciuna din legile fizicii, dimpreună cu spațiul și timpul, nu existau sau nu operau. Prin urmare, Teoria Relativității îi așează științei un impediment de netrecut în formularea unui răspuns la întrebarea privind originea Universului. Această împrejurare ne indică ceva despre natura paradigmei științifice. Aceasta ne poate oferi răspunsuri metafizice doar în registrul unor teorii științifice ptr a căror valabilitate se pot invoca date observabile. Așa se face că Big Bang-ul științific, punând o limită absolută științei, poate servi ca punte ptr o reconciliere cu religia (prof. Hawking citează în acest sens pe defunctul papă Ioan Paul II). Să nu fiu înțeles greșit – reconcilierea poate fi acceptată intelectual sau nu.
13. Pro(-)scris says:

    22 ianuarie 2011 la 14:46

    De la C.S. Lewis cetire si dedicati(un)e tuturor amagitilor si ahtiatilor dupa mode nebune… :

    ”Sfredelin despre planurile iadului în ceea ce-i priveşte pe creştini

    Dragul meu Pelin,

    Adevărata problemă privind anturajul în care trăieşte cel de care te ocupi este că acesta nu-i decât creştin. Cu toţii îşi au propriile interese, desigur, dar legătura dintre ei rămâne creştinismul pur şi simplu. Ceea ce dorim noi, atunci când oamenii, în ciuda a tot, devin creştini, este să-i ţinem în acea stare mentală pe care o numesc „Creştinismul Şi”. Ştii la ce mă refer — Creştinismul şi Criza, Creştinismul şi Noua Psihologie, Creştinismul şi Noua Ordine, Creştinismul şi Vindecarea prin Credinţă, Creştinismul şi Cercetarea Psihicului, Creştinismul şi Vegetarianismul, Creştinismul şi Reforma Ortografică. Dacă trebuie neapărat să fie creştini, să fie măcar altfel de creştini. Substituiţi credinţei înseşi o Modă oarecare cu coloratură creştină. Acţionaţi asupra ororii lor de Acelaşi Lucru Binecunoscut.
    Oroarea de Acelaşi Lucru Binecunoscut este una dintre cele mai preţioase patimi pe care le-am creat în inima omului — o nesfârşită sursă de erezii în religie, de nebunie în judecăţi, de necredinţă în căsnicii, de nestatornicie în prietenie. Oamenii vieţuiesc în timp, trăind realitatea sub forma unei succesiuni. Pentru a cunoaşte o felie cât mai mare din această realitate, ei trebuie, aşadar, să trăiască multe lucruri diferite; cu alte cuvinte, trebuie să trăiască schimbarea. Iar pentru că ei au nevoie de schimbare, Inamicul (fiindcă în lăuntrul Său este un hedonist) a făcut ca schimbarea să le fie plăcută, la fel cum a făcut şi mâncatul o plăcere. Insă pentru că El nu doreşte ca ei să transforme schimbarea, nu mai mult decât mâncatul, într-un scop în sine, a contrabalansat dragostea lor de schimbare cu o dragoste de permanenţă. A făcut în aşa fel încât să satisfacă amândouă înclinaţiile chiar înăuntrul lumii pe care a creat-o, prin acea armonie dintre schimbare şi permanenţă pe care o numim Ritm. El le dă anotimpurile, fiecare diferit şi totuşi acelaşi în fiecare an, în aşa fel încât primăvara este întotdeauna resimţită ca o noutate, deşi de fiecare dată este şi repetiţia unei teme imemoriale. Le dă, în Biserica Lui, un an spiritual; trec de la post la sărbătoare, dar sărbătoarea este aceeaşi ca întotdeauna…
    Noi ne ocupăm de această plăcere naturală a schimbării şi o pervertim până când o facem să devină o nevoie de absoluta noutate.”

    din ”Scrisorile unui diavol batran catre unul mai tanar”

    PS: cand te uiti cum un Edi – de la care te astepti la maturitate – cade asa usor in capcane atat de banale nici nu stii ce sa faci… sa razi, sa-l plangi…? De la aplaudacii si epigonii lui ce sa mai ceri… Mai ales cand mai sunt si narcisisti care se auto-flateaza dandu-se in spectacol cu palavrageala impanata cu neologisme. Teribilisme adolescentine de complexati …
14. samson says:

    22 ianuarie 2011 la 14:51

    #54 sertorius

    Eu am spus de 10 ani și continui să susțin că singularitatea reprezintă Nimicul metafizic demonstrat științific. Judecați voi, dacă aveți habar de tema în suspensie, între dl Polihronu și mine.

    domnu general, n-avem cum să judecăm între dvs şi dl polihronu în suspensia asta cum îi spuneţi dvs aicea, dincolo de faptu că deşi cunoaştem de la maşinii ce-nseamnă suspensiile astea, tot nu se loveşte ce ziceţi dvs cu nicio marcă de maşină care circulă prin românia, astea de care menţionaţi dvs aicea tre să fie d-alea cu volanu pe partea stângă, ie diferite, nu s ebagă nimenea la iele să le repare să ştiţi; bun acuma am înţeles ce ie cu singularitatea aia, dak vă rugăm noi frumos ne iescpicaţi şi ce ie nimiku ăla metafizicu al dvs? vă mulţumim! şi dupe aia vă judecăm fiţi fără grije!

    ps. dak puteţi să ne puneţi tot aşa fro două iesplicaţii de la nimiku ăla a lu dvs, una pe limba dvs de stejar, şi pe cealantă în limba română s-o înţelegem şi noi, da? să nu uitaţi vă rugăm, că ie important, ştiţi şi dvs f bine ce recomandă sf apostol pavel lu ăia care are daru vorbirii în limbi vă mulţumim, să trăiţi! :soldier: :soldier:
15. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 14:58

    „acceptand metafizica cum spui tu si tinand cont ca tot ceea ce putem cunoaste despre realitatea de dincolo este formulat in limbaj matematic, cine ar fi in opinia ta cei in masura sa ne descopere realitatile despre lumea nevazuta?
    biserica sau stiinta?”

    Bun, văz că primul meu răspuns ori n-a fost înțeles, ori nu ți-a plăcut și ai preferat să-l ignori.

    Asta numesti tu raspuns?

    Are nevoie religia de o ”scăpare”? Să scape de cine, de ce? Ai naivitatea să crezi că s-a demonstrat științific că Dumnezeu nu există și nu poate exista? Dumnezeu este obiectul teologiei, însă teologia nu poate produce probe empirice. Știința, care poate produce probe empirice, are un domeniu de definiție f limitat și nu se poate pronunța în privința unor chestiuni atât de înalte precum existența sau non-existența lui Dumnezeu. Așa că religia și știința nici măcar nu se pot încăiera, necum să mai tranșeze careva chestiunea în favoarea ei.
    Privitor la întrebarea ta, nu știu dacă e corect să formulăm problema în acești termeni. Chestiunea prezintă o complexitate enormă, cu care omul obișnuit nu-și bate capul. El fie se duce și se închină, murdar sau nu pe picioare, fie socotește că e mai bine să fie ateu și trăiește iluzia că s-a dat bine cu știința și cu ”progresul” făcând așa. În primul caz avem o iluzie posibilă, în al doilea, una certă.

    „Acum reformulez intrebarea:
    Din moment ce matematica este cea care ofera legitimitate metafizicii si tinand cont ca tot ceea ce putem cunoaste despre realitatea metafizica de dincolo este formulat in limbaj matematic, cine ar fi in opinia ta cea in masura sa ne descopere realitatile despre lumea nevazuta(metafizică)? Biserica sau Stiinta?”

    Religia a tranșat axiomatic această chestiune, propunând ideea existenței lui Dumnezeu. Știința a lucrat cu modelele Friedmann, potrivit cărora Universul fie s-a născut la un moment dat, fie a existat dintotdeauna. Pe de altă parte, Universul poate fi în inflație, în deflație sau într-o stare staționară. Privitor la problema în sine, știința nu dispune de un răspuns, căci, dacă Universul s-a născut în Big Bang, Teoria Relativității stipulează faptul că la momentul t0 niciuna din legile fizicii, dimpreună cu spațiul și timpul, nu existau sau nu operau. Prin urmare, Teoria Relativității îi așează științei un impediment de netrecut în formularea unui răspuns la întrebarea privind originea Universului. Această împrejurare ne indică ceva despre natura paradigmei științifice. Aceasta ne poate oferi răspunsuri metafizice doar în registrul unor teorii științifice ptr a căror valabilitate se pot invoca date observabile. Așa se face că Big Bang-ul științific, punând o limită absolută științei, poate servi ca punte ptr o reconciliere cu religia (prof. Hawking citează în acest sens pe defunctul papă Ioan Paul II). Să nu fiu înțeles greșit – reconcilierea poate fi acceptată intelectual sau nu.

    Acesta nu este un raspuns argumentat la subiect, este doar – cu tot respectul – o masturbare intelectuala, care „poate fi acceptată intelectual sau nu.”
    Keep trying.
16. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 15:01

    „Ai naivitatea să crezi că s-a demonstrat științific că Dumnezeu nu există și nu poate exista?”
    „Ai naivitatea să crezi că s-a demonstrat științific că Dumnezeu există și poate exista?”

    Think about it. And I mean … THINK!
17. efidiles says:

    22 ianuarie 2011 la 15:10

    cred ca ti-ai expus si justificat punctul de vedere cat se poate de bine si repet: din punctul meu de vedere tine apa ceea ce spui.
    1. E cat se poate de clar ca noi putem patrunde numai pana la Big-Bang.
    2. Prin matematica stim ca exista ceva si dincolo de Big-Bang, chiar daca acea realitate noua ne este accesibila doar prin formule.
    3. Limbajul ne forteaza ca numind natural ce-i pana la Big-Bang, sa numim supra-natural ceea ce este dincolo de Big-Bang si astfel se justifica metafizica.
    Am inteles ideea si in contextul acesta am spus ca as putea sa recunosc legitimitatea metafizicii.

    Totusi in comentariul tau mi-ai argumentat din nou legitimitatea metafizicii dar intrebarea mea urmarea un raspuns cu privirea la legitimitatea religiei de-a inainta pretentii de adevar in ce priveste realitatea(ceva-ul) care stim din formule ca exista dincolo de Big-Bang.
    Consideri ca religia este legitima sa ofere adevaruri despre acea realitate, lume sau cum vrei s-o numesi? In contextul in care tot ce avem palpabil sunt doar formule? Reformulez. Pentru ca metafizica se dovedeste a fi reala asta implica faptul ca eu trebuie sa accept teoriile religiei cu privire la cele 6 zile ale creatiunii, la creatia omului, etc si sa resping evolutionismul, explozia precambriana etc..?
    Daca raspunsul este nu, ajungem la reconcilierea pe care incearca s-o faca Edi.
    Daca raspunsul este da,…atunci religia e clar ca nu-i interesata de reconciliere ci de altceva.

    Mi-ai atins cumva vag un raspuns cand mi-ai spus despre reconciliere si acceptarea sau neacceptarea ei intelectuala.
    Sa ma chinui sa inteleg din asta raspunsul tau final sau mai ai ceva de completat?
    acum trebuie sa plec de acasa. in eventualitatea unei intrebari sau lamuriri voi putea raspunde maine.
    toate cele bune la toti
18. samson says:

    22 ianuarie 2011 la 15:15

    #54 sertorius (2)

    alooo, să trăiţi domnu general! tot noi suntem, ne scuzaţi c-am revenit iară, da a intervenit ceva, dak puteţi vă rugăm noi frumos, dupe ce puneţi iesplicaţiile alea cu nimiku ăla metafizicu, dak puteţi să puneţi şi fro câteva propoziţii şi iegzemple cu nimiku ăla metafizicu ca să-nţelegem şi noi mai bine despre ce ie vorba, da? vă rugăm noi frumos! nu îndrăznim să vă cerem să puneţi şi nişte vidiouri cu nimiku ăla, d-alea ca ale lu dl efideles, că ştim că dvs nu prea operaţi pe bazele de la ultimele cuceriri de la ştiinţă şi nu vă pricepeţi cum să le puneţi aicea, tare mult ne-am fi dorit să vedem şi noi cum şi arată totuşi nimiku ăla, să nu ne facem noi în capu nostru fro icoană sau chip cioplit d-a lu dânsu, să credem că ie ceva mai abstract aşa (oare am scris bine cuvântu ăsta „abstract”, zici că are nume de culoare), şi să ne pomenim că ieste şi dânsu pân la urmă tot un domn aşa cu domiciliu în orion

    v-aşteptăm cu propoziţiile alea şi iegzemplele, să trăiţi, gata, ne scuzaţi că nu vă mai deranjăm, să trăiţi! :soldier: :soldier: :soldier:
19. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 15:32

    Limbajul ne forteaza ca numind natural ce-i pana la Big-Bang, sa numim supra-natural ceea ce este dincolo de Big-Bang si astfel se justifica metafizica.

    @efidiles, tu de ce nu crezi in unicorni, mos craciun, zana maseluta sau astrologie?
    Fiindca sunt justificate, metafizic vorbind. :sarcasm:
20. samson says:

    22 ianuarie 2011 la 15:34

    #63 pro-scris

    din ”Scrisorile unui diavol batran catre unul mai tanar”

    pacea domnului frate pro-scris! domnu să vă binecuvânteze! haideţi că şi-ncepusem să ne-ngrijorăm cu privire la dvs, că deja apusese soarele şi se-ncheiase sabatu şi dvs nu mai apăreaţi, ne făceam tot felu de griji ştiind cât de îndârjit ieste vrăjmaşu cel bătrân în contra lu dvs, şi cum dă târcoale cum să vă-nghită dak va fi cu putinţă, mulţumiri fie aduse lu bunu dumnezeu şi lu domnu isus care-ntodeauna ne poartă-n caru său de biruinţă
    ieste iestraordinară solia care ne-o prezentaţi dvs din partea domnului şi cum aţi demascat tot planu făcut de dl satana în contra lu poporu ales a lu dl dumnezeu, ce rugăminte am avea la dvs, fiincă aşa cum bine ştiţi şi dvs nu ie bine să scoateţi un verset din context şi să-l prezentaţi, trebuie prezentat textu în contextu lui, şi să nu uitaţi să puneţi şi capitolu şi versetele de unde ie luat, cum vedeţi că facem noi, da? uitaţi acuma o să punem noi şi celelante versete care iera dupe cele prezentate de dvs, ca să fie tot contextu întreg, şi cu capitolu şi versetu de unde ie luate sfaturile astea de la un drac bătrân către un drac mai tânăr:

    „Să nu mai bei numai apă, ci să iei şi câte puţin vin, din pricina stomacului tău, şi din pricina deselor tale îmbolnăviri.”
    (întâia iepistolă a sfântului apostol pavel către timotei, capitolu 5 cu versetu 23)
21. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 15:36

    There is too much ink spent worrying about this question. Religion is simply irrelevant to science, and whether or not science contradicts religion may be of interest to theologians but it simply doesn’t matter to scientists. What matters are the important questions science is dealing with, from the origin and future of the universe to the origin and future of life.

    All this talk about science and religion gives the wrong impression, as it suggests reconciling them or not reconciling them is a big issue… it isn’t. As I once put it to theologians at a meeting at the Vatican: theologians have to listen to scientists, because if they want to try to create a consistent theology (and while I have opinions about whether this is possible, but my opinions about this are neither particularly important nor informed) they at least need to know how the world works. But scientists don’t have to listen to theologians, because it has no effect whatsoever on the scientific process.

    Does the empirical nature of science contradict the revelatory nature of faith?

    here, one of us is saying that too: http://i.imgur.com/SaoEu.jpg
22. ediorgu says:

    22 ianuarie 2011 la 15:50

    Pro-scris
    „Mai ales cand mai sunt si narcisisti care se auto-flateaza dandu-se in spectacol cu palavrageala impanata cu neologisme. Teribilisme adolescentine de complexati …”
    Parca am auzit caracterizarea asta acum vreo 7-8 ani, despre un fost pastor care atunci activa in Ploiesti…
    Sa-ti fie rusine!
23. Pro(-)scris says:

    22 ianuarie 2011 la 16:00

    @72
    Te-ai simtit cu musca pe caciula? 😀
    Ai auzit foarte prost si distorsionat despre acel pastor. Il stiu si eu si nu avea obiceiuri de-astea cu neologisme si alte alea.
    Rusine ar trebui sa le fie celor ce n-au rusine si umbla dupa cai verzi si morti pe pereti.
24. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 16:09

    Rusine ar trebui sa le fie celor ce n-au rusine si umbla dupa dumnezei morti pe cruci.
25. ediorgu says:

    22 ianuarie 2011 la 16:11

    F:J:161 – I hear you… dar care-i intrebarea?
    Nu simt nevoia sa fiu incadrat undeva de wikipedia. Eu ti-am explicat pozitia mea aici:
    http://www.oxigen2.net/2010/09/hawking-nu-este-singurul-care-vorbeste-despre-dumnezeu-cu-voce-sintetica/#comment-3577
    I (double) think, therefore I am.
26. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 16:14

    intrebarea va veni negresit.
27. samson says:

    22 ianuarie 2011 la 16:22

    până vine domnu general cu definiţiile şi iegzemplele alea, propunem un mic mommento de respiro, şi recomandăm un sait de mare valoare artistică cu nişte dialoguri suprarealiste absolut fabuloase, un blog d-o valoare literală inestimabilă, halucinantă prin metaforele, analogiile şi comparaţiile folosite acolo, care l-ar face şi pe domnu isus să pălească de invidie, blogu îi aparţine dlui dănuţ tănase, şi cele mai valoroase opere d-acolo nu ie articolele lu dânsu în sine cât mai ales comentariile şi schimbu de dialoguri între dânsu şi preopinenţii lu dânsu: în special postările din ianuarie, dcembrie şi noiembrie – fro două iegzemple numa

    La Multi Ani 2011!

    
    http://danuttanase.wordpress.com/2010/12/30/adio-2010/

    Isus Hristos si cei 12 prostanaci (ep.2)
28. ediorgu says:

    22 ianuarie 2011 la 16:24

    Pro-scris, nu ma simt cu musca pe caciula. Nu-mi place sa folosesc neologisme, imi cunosc limitele si nu m-am bagat niciodata in discutii care ma depasesc. Sunt doar indignat de atitudinea ta. Oameni ca tine ma fac sa imi fie din ce in ce mai sila de religie.
29. Pro(-)scris says:

    22 ianuarie 2011 la 16:56

    @78
    Pai de un agnostic (double) think ca tine cine crezi ca se asteapta sa indrageasca religia? Mai ales religia nediluata sau deturnata…
    Inteleg de ce te indigneaza atitudinea mea: eu stiu ce vorbesc, sunt sigur pe ce cred. Tu ai pierdut asa ceva si acu ti-e ciuda pe cine mai are ce tu ai pierdut. Nu e vina mea ca n-ai pastrat… daca ai avut candva ceva.
    Imi permit sa-ti recomand doi autori – poate mai ai vreo sansa – : C.S. Lewis si Nicolae Steinhardt.
30. polihronu says:

    22 ianuarie 2011 la 17:19

    „eu stiu ce vorbesc, sunt sigur pe ce cred”

    Pe dracu’. Esti sigur ca crezi. Si noi sintem.
31. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 17:32

    @#73 & #79, Liviu S. – fost pastor AZS la Ploiesti

    Te-ai simtit cu metafizica pe creier?
    Ai auzit foarte prost si distorsionat despre acel dumnezeu. Il stiu (sau cred ca-l stiu) si altii si nu avea obiceiuri de-astea cu religie, sfante scripturi si alte alea.
    Rusine ar trebui sa le fie celor ce n-au rusine si umbla dupa dumnezei morti pe pereti.
    Pai de un fundamentalist (extrem)mist(ic) ca tine cine crezi ca se asteapta sa indrageasca stiinta? Mai ales gandirea critica sau rationalitate…
    Intelege de ce te indigneaza atitudinea lui: el macar recunoaste ca nu stie (cu privire la existenta si natura unei/unor zeitati sau a pretentiilor supranaturale), nu este sigur pe ceea ce crede si se indoieste, isi pune intrebari; nu are certitudini, ci dileme/framantari care-l imping spre o continua cercetare si testare a credintelor (religioase/personale), din dorinta de a cunoaste/invata neincetat. Tu ai pierdut asa ceva si acum ti-e teama de necunoscut, de acceptare a realitatii cu ochii deschisi – si nu wishful thinking; credinta ta se simte amenintata in fata a ceea ce tu deja ai pierdut. Nu e vina lui ca n-ai pastrat spiritul de continua curiozitate si scepticism rational… daca ai avut candva asa ceva.
    Isi permite sa-ti recomande doi autori – poate mai ai vreo sansa: R. Feynman si Albert Einstein.
32. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 17:39

    I can live with doubt, and uncertainty, and not knowing. I think it’s much more interesting to live not knowing than to have answers which might be wrong. I have approximate answers, and possible beliefs, and different degrees of certainty about different things, but I’m not absolutely sure of anything, and in many things I don’t know anything about, such as whether it means anything to ask why we’re here, and what the question might mean. I might think about a little, but if I can’t figure it out, then I go to something else. But I don’t have to know an answer. I don’t feel frightened by not knowing things, by being lost in a mysterious universe without having any purpose, which is the way it really is, as far as I can tell, possibly. It doesn’t frighten me.

    … asta era primul
33. Pro(-)scris says:

    22 ianuarie 2011 la 17:40

    Polihroane… ai scapat de la Socola din camasa de forta si ai sa-mi spui ceva? Pas…
    Tu chiar esti sigur…asa se si cade unui ”geniu”!
34. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 17:41

    The important thing is not to stop questioning. Curiosity has its own reason for existing. One cannot help but be in awe when he contemplates the mysteries of eternity, of life, of the marvelous structure of reality. It is enough if one tries merely to comprehend a little of this mystery every day. Never lose a holy curiosity.

    … si al doilea, ala cu relativitatea.
35. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 17:45

    Liviu Simionescu… ai scapat de la Duhul Sfant din nasterea din nou si ai sa-i spui ceva? Moaste…
    Tu chiar esti sigur… asa se si cade unui ”crestin”!
36. polihronu says:

    22 ianuarie 2011 la 17:56

    Pro tata, n-am nimic sa-ti spun. Sint doar sigur ca tu crezi. Se vede.
37. Baba Cloanta says:

    22 ianuarie 2011 la 18:15

    Crestinul trebuie sa creada. Daca nu crede nu mai e crestin. Crestinii care cred nu au ce sa dovedeasca si atunci trebuie sa se certe cu ceilalti, la altceva oricum nu sunt buni. Crestinii adormiti, crestinii neadormiti, de neanderthal sau de Spania, oricum ar fi, trebuie sa bata din gura si sa se dea rotunzi, altfel s-ar plictisi. Felicitari tuturor crestinilor pentru efortul depus ca sa apere pe dumnezeu de necaz si de vorba rea! Celorlalti filozofi le dorim multa pace si impacare cat mai grabnica cu ei insisi. Amin!
38. Pro(-)scris says:

    22 ianuarie 2011 la 18:46

    ”Sigur” babo…
    Crestinul ar trebui sa devina ”crestin” agnostic sau ateu ca sa fie ”relevant” pentru luminatiile voastre. Ei trebuie sa dovedeasca…ce?, celor ce nu vor sa auda de Dumnezeu; si pentru ca nu-s atat de naivi sa se inhame la corvoada lui Sisif sunt buni de ignorat sau ridiculizat.
    ”Oricum”, ar trebui cel putin sa asiste pasivi, daca nu sa si aplaude, cum niste nebuni isi bat joc de crestinism in numele ”adevaratului crestinism” – cel epurat de orice e suspect de supranatural. Daca crestinii ar tacea malc sau ar aclama pe detractorii credintei ei v-ar fi pe plac.
    Pasarea malai viseaza…
39. polihronu says:

    22 ianuarie 2011 la 19:24

    Pasarea malai viseaza. Si crestinul pe Dumnezeu.
40. Stef says:

    22 ianuarie 2011 la 19:27

    Pro(-)scris #88

    Imi place lupta ta, e mai presus de toate…umana. :yes:
41. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 19:42

    ”Si(n)gur” Pro(-)scris…
    Oamenii ar trebui sa devina ”crestin” teist sau (macar) deist ca sa fie ”relevant” pentru luminatiile voastre [„voi sunteti lumina lumii… o cetate asezata pe un munte (fictiv)”]. Ei trebuie sa creada… ce?, celor ce vor sa auda doar despre Dumnezeu (care dintre ei? cel biblic? sunt atatia; daca n-ai observat, sunt o gramada de religii si credinte in lume) si Gizăz (cel „istoric” sau cel imaginar/fictiv?); si pentru ca nu-s atat de naivi sa se inhame la jugul Ciobanului sunt buni de ignorat sau demonizat.
    ”Oricum”, ar trebui cel putin sa asiste pasivi, daca nu sa se si pocaiasca & sa se roage, cum niste ne(-)buni isi bat joc de democratie si libertatea de gandire/exprimare in numele ”adevaratului crestinism” / teocratie utopica – cel epurat de orice e suspect de erezie si indoiala. „Thank God” we don’t in live in Dark Ages anymore! Thanks to religion! Daca scepticii/umanistii/secularii ar tacea malc sau ar aclama pe detractorii (impostorii) stiintei si ratiunii, ei v-ar fi pe plac. [cum sunt creationistii, postmodernistii si ceilalti mistici pro(-)pseudostiinta].
    Oaia viata vesnica viseaza…

    hey dj… turn on the music ♫
    
42. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 19:43

    erata: „OMUL ar trebui sa devina…”
43. Pro(-)scris says:

    22 ianuarie 2011 la 20:01

    @ 89
    Pai cine te-a pus Polihroane sa innebunesti si sa visezi ca esti maimuta/oi si ca te tragi din râmă? Dracu…
    In loc sa-L ”visezi” pe Dumnezeu tu ti-ai asasinat asemenea ”vise” si tii mortis sa infaptuiesti si ”genocidul” viselor altora. Si ce (pro)pui in loc? Maimutoii agnostici ca tine. Iluminati…pardon.
44. faithless jungle says:

    22 ianuarie 2011 la 20:35

    Pai cine te-a pus Pro(-)scrisule sa innebunesti si sa visezi ca esti fiu de dumnezeu si ca te tragi din tarana pamantului? Dracu… pardon, Domnul.
    In loc sa nu-L ”visezi” pe Dumnezeu (oh the irony!) tu ti-ai indus asemenea ”vise” si tii mortis sa infaptuiesti si ”genocidul” gandirii altora. Si ce (pro)pui in loc?

    Now THAT was funny! :struggle:

    ___________________________
    m-am plictisit. e timpul sa punem punct jocului stupid de-a biblia al fund-(a)-mentalistilor „crestini” (ex-pastori). pierdem vremea. good night and bye-bye!
45. Amun says:

    22 ianuarie 2011 la 21:16

    Iata cum fiul dumnezeului celui preainalt aflat in al saptesprezecelea cer, unde nici Gagarin nu a ajuns, umilul si inteleptul Prostscris a venit sa lumineze in intuneric precum surioara White in timpurile acelea in care intunericul domnea! Bine ati venit printre noi mare intelept si umil serv al domnului. Cuvintele pline de bunatate si intelepciune si unde mai pui si dragoste ne ajuta sa intelegem ca dumnezeul vostru este extraordinar ! Felicitari pentru dovada de care poporul avea nevoie ca sa inteleaga bunatatea acestuia!
46. polihronu says:

    22 ianuarie 2011 la 23:42

    Draga pro, prefer visuri mai prozaice – te visez om, indiferent de originile pe care ti le arogi. Stiu, nu toate visurile devin realitate.
47. faithless jungle says:

    23 ianuarie 2011 la 00:41

    The Dunning–Kruger effect is a cognitive bias in which unskilled people make poor decisions and reach erroneous conclusions, but their incompetence denies them the metacognitive ability to realize their mistakes. The unskilled therefore suffer from illusory superiority, rating their own ability as above average, much higher than it actually is, while the highly skilled underrate their abilities, suffering from illusory inferiority. This leads to the situation in which less competent people rate their own ability higher than more competent people. It also explains why actual competence may weaken self-confidence. Competent individuals falsely assume that others have an equivalent understanding. „Thus, the miscalibration of the incompetent stems from an error about the self, whereas the miscalibration of the highly competent stems from an error about others.”
    The Dunning–Kruger effect was put forward in 1999 by Justin Kruger and David Dunning. Similar notions have been expressed – albeit less scientifically – for some time. Dunning and Kruger themselves quote Charles Darwin („Ignorance more frequently begets confidence than does knowledge”) and Bertrand Russell („One of the painful things about our time is that those who feel certainty are stupid, and those with any imagination and understanding are filled with doubt and indecision.”)

    sursa: wikipedia [vezi referintele]
48. faithless jungle says:

    23 ianuarie 2011 la 00:53

    @Sertorius & Polihronu
    Can a person not believe in God, and yet still be religious?
    Even if such a god did exist, what would be the point of believing in it?

    To explain the unknown by the known is a logical procedure; to explain the known by the unknown is a form of theological lunacy. – David Brooks

    It seems to me that the idea of a personal God is an anthropological concept which I cannot take seriously. I also cannot imagine some will or goal outside the human sphere. – Albert Einstein

    I would love to believe that when I die I will live again, that some thinking, feeling, remembering part of me will continue. But much as I want to believe that, and despite the ancient and worldwide cultural traditions that assert an afterlife, I know of nothing to suggest that it is more than wishful thinking. The world is so exquisite with so much love and moral depth, that there is no reason to deceive ourselves with pretty stories for which there’s little good evidence. Far better it seems to me, in our vulnerability, is to look death in the eye and to be grateful every day for the brief but magnificent opportunity that life provides. – Carl Sagan

    @ediorgu
    The purpose of this survey was to allow those who have “deconverted” from a faith-based religious perspective to express themselves. Check it out.
49. Sertorius says:

    23 ianuarie 2011 la 05:48

    @Polihronu et @Samson,

    ”Because there is a law such as gravity, the Universe can and will create itself from nothing. Spontaneous creation is the reason there is something rather than nothing, why the Universe exists, why we exist”, S. Hawking, The Grand Design – http://www.catholiceducation.org/articles/science/sc0119.htm

    Iertați-mi pedanteria, însă am să vă mestec ca să puteți digera. Prof. Hawking și-a dedicat cariera științifică demonstrării Teoremei Singularității, potrivit căreia Universul s-a născut dintr-o singularitate. În pasajul citat, el identifică singularitatea cu Nimicul (Nothing parcă asta înseamnă pe englezește, nu?). Așadar, ceea ce mi se reproșa mie ca exemplu de ”prostie” din scrisul meu, este asumat de intelectuali de anvergura și de recunoașterea publică a prof. Hawking.
    În articolul la care trimit, Pr. Spitzer încearcă să construiască un argument în favoarea existenței lui Dumnezeu din ideea lui Hawking. Încearcă, adică, să construiască ”puntea de reconciliere” dintre știință și religie, de care îi povesteam eu dlui Efidiles.

    Mowgli #198,

    Pe de o parte, sunt de acord că religiozitatea poate supraviețui credinței în Dumnezeu, pe de alta însă, curentul ”naturalismului religios”, la care ne trimiți, pleacă de la câteva postulate eronate (ex. ”the human mind is the physical brain”) și nu poate ajunge decât la concluzii greșite. Asta în ciuda atitudinii de revalorizare a ”limbajului religios”, pe care o apreciez.
50. Sertorius says:

    23 ianuarie 2011 la 05:53

    Nu pricep ce se întâmplă. Am postat un mesaj, care însă nu apare pe site. Am dat să-l postez din nou, iar sistemul mă informează că produc un duplicat!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.