Am vazut cetatea de aur
28 octombrie 2017 35 comentarii
omul va supravietui, mai mult, va invinge
9 octombrie 2017 43 comentarii
Aung San Suu Kyi intruchipeaza ciclul complet al operelor lui George Orwell, de la Burmese Days la 1984. Adica, de la lupta familiei ei impotriva dominatiei britanice in Burma la distopia post-adevar in care naratiunea Partidului Interior devine criteriul realitatii.
Ferma Animalelor vine si ea in minte, cu porcii care se dau freedom fighters in timp ce calca sub copite libertatea.
Consiliul orasului Oxford a votat saptamana trecuta sa anuleze premiul Freedom decernat lui Aung San Suu Kyi. Consiliul orasului Londra cauta sa faca acelasi lucru la cererea unui laburist numit (surpriza) Munsur Ali. S-a propus chiar retragerea Premiului Nobel pentru Pace, decernat in absenta lui Kyi aflata in arest la domiciliu in 1991. Kyi a folosit cele 1,3 milioane pentru a construi spitale si scoli. Greseala ei a fost ca nu a construit minarete si madrase.
Ce crima teribila impotriva umanitatii a comis Aung Suu Kyi, pana nu de mult o icoana in panteonul lui Ghandi si Mandella, sa merita ciocanul iconoclast?
Crima consta in faptul ca a contrazis versiunea prezentata de organizatia jihadista Arakan Rohingya Salvation Army, de la care a fost preluata de Natiunile Unite si media, cu privire la curatirea etnica a tribului Rohingya.
Kyi sustine ca criza umanitara a refugiatilor Rohingya nu a fost provocata in primul rand de guvernul din Myanmar ci de jihadul condus de Ata Ullah.
O simpla vizita pe articolele Arakan Rohingya Salvation Army si Ata Ullah din Wikipedia este suficienta sa ne faca sa gandim ca ce merge ca o rata si macane este rata. Cine este scolit la o madrasa saudita si se antreneaza pentru guerilla in Pakistan nu se poate pretinde reprezentantul convietuirii armonioase intre cele aproape o suta de triburi burmeze care au o istorie de toleranta inspirata de hinduism si budism.
Mai mult, notiunea de curatire etnica implica ideea ca este vorba despre un conflict intre etnia Rohingya (reprezentata chipurile de ARSA) si guvernul burmez. De fapt este un conflict religios intre jihadisti si budisti/hindusi. Alaturi de fortele de securitate se afla hindusii Rohingya ale caror familii sunt de regula ucise de jihadisti, cu exceptia virginelor, care sunt salvate dupa metoda din Numeri 31, 18. Intr-un mod deja familiar, musulmanii moderati din tribul Rohingya sunt excutati pentru apostazie.
Budismul a fost exterminat in Nordul Indiei de Jihad si misiunea a continuat incepand din secolul XIX in Burma. Britanicii s-au folosit de Jihad pentru a controla populatia hindusa din India si a slabi rezistenta burmeza. Scopul jihadistilor este exterminarea integrala a budistilor si hindusilor, considerati pagani. Autoritatile din Banglades stiu bine de ce refuza acceptarea refugiatilor Rohingya. Tribul a fost infiltrat de extremisti.
Patricia Clapp, șeful Misiunii SUA la Myanmar din 1999 până 2002, intr-un interviu publicat de PJ Media sustine versiunea lui Kyi:
Tacticile lor sunt teroriste. Nu există nicio îndoială cu privire la aceasta. Kyi nu a spus ca toata populația Rohingya este terorista. Ea se referă la un grup de oameni care umbla cu arme, macete, și dispozitivele explozive improvizate, și ucid membrii propriei populatii alaturi de budiști, hinduși, și alti, care le stau în cale. Ei au ucis o mulțime de forțe de securitate, si au creat haos in zona. Populatia care a fugit incercand sa scape in Bangladesh … si fuge de propriile grupari radicale …. Comunitatea internațională ar trebui să verifice faptele înainte de a face acuzații.
Sa verifice faptele? Cine are nevoie de fapte cand ai Ministerul Adevarului? Faptele trebuie sa se conformeze la naratiunea Partidului Interior. Jurnalismul este istorie. Stirile sunt preluate din surse online si publicate in camere de ecou.
Avand in vedere istoria de rezistenta non-violenta impotriva juntei militare a lui Kyi, cei 15 ani de detentie si arest la domiciliu, victoriile pentru democratie castigate cu riscul vietii, prestigiul international de luptator pentru drepturile omului, la care se adauga expertiza lui Clapp, te-ai astepta ca media sa acorde beneficul indoielii eroinei ghandiste. Insa aici este vorba despre reflexul conditionat sa urmeze o naratiune maniheista in care lumea se imparte in Eichmani si victimele lor inocente. Mai ales cand pana si Malala Stockholm Syndrome Yousafzai se declara dezamagita de Kyi. Cine este Patricia Clapp, cu trei decenii la departamentul de stat si experienta la firul ierbii in Burma sa contrazica o icoana a feminismului intersectionist imbrobodit?
Ca refugiatii Rohingya sunt victimele nu doar ale extremismului islamic ci si ale razbunarilor tribale (cine seamana vant culege furtuna) este fara indoiala. Ca securitatea burmeza este brutala este cunoscut. Ca atunci cand este atacata, reactioneaza asa cum stie nu surprinde pe nimeni.
Dar Aung San Suu Kyi nu este Eichman cu flori in par. Acuzati-ma de crima de gandire si hula impotriva Ministerului Adevarului, dar Kyi este adevaratul si singurul freedom fighter in toata povestea asta.
Cat despre porcii lui Orwell, isi vor auto-decerna medaliile smulse de pe pieptul eroinei.
5 octombrie 2017 18 comentarii
Hegel spune ca atunci cand un eveniment extraordinar apare o singura data in istorie este un accident. Cand se repeta, si, mai ales, cand se repeta intr-o spirala care creste, este semn ca in spatele lui se afla Die Zeitgeist, “setul dominant de idealuri și credințe care motivează acțiunile membrilor unei societăți într-o anumită perioadă în timp”. Stephen Paddock este doar ultimul in spirala ucigasilor singuratici care trag fara motiv.
In asemenea situatii, expertii se grabesc sa ne ofere psihologie de tabloid. Tragatorul ar fi fost victima unei drame personale care l-a determinat sa se razbune pe societate. Altii, intr-un mod familiar pentru cititorii lui Caragiale, ne arata ca sistemul are o lacuna, care poate fi politica de sanatate publica, lobbismul NRA, sau, in cazul ultra-consevatorilor, excluderea religiei din spatiul public.
Asemenea raspunsuri suna neconvingator. In cazul lui Paddock nu pot fi nici macar fortate. Omul era un milionar care a trimis prietenei lui 100.000 dolari inainte de moarte. Ideea ca Paddock si-ar fi pierdut mintile cand a pierdut la casino vine de la cineva care nu intelege mintea unui jucator profesionist, pe deasupra, fiul unui top ten most wanted de FBI, care a mostenit probabil banii spalati ai tatalui.
Suntem obligati sa privim acolo unde nu vrem, adica la “setul dominant de idealuri și credințe care motivează acțiunile membrilor unei societăți într-o anumită perioadă în timp”. Tragatorii singuratici apar in postura sinistra de intruchipare a fanteziilor noastre secrete ca in God Bless America. Aspectul cel mai ingrijorator la asemenea drame/comedii negre (Breaking Bad este alt exemplu) este usurinta cu care spectatorul se identifica cu protagonistul-antagonistul din film.
Friedrich Nietzsche vede nihilismul occidental ca pe un proces care incepe cu Socrate si culmineaza in Crestinism. Argumentul este acela ca nevoia de sens exterior al vietii ( Ideea, viata viitoare) reflecta pierderea credintei in viata ca scop in sine. Ce te faci insa, se intreaba filozoful german, atunci cand o astfel de pierdere a vointei de a trai se suprapune cu un tablou al universului care exclude credinta intr-o teleologie? Raspunsul lui Nietzsche este ca daca Apusul nu regaseste vointa de a trai este condamnat.
Este mesajul istoriei prin Stephen Paddock.
Comentarii recente