Implicatiile teologice ale ultimei descoperiri anuntate de NASA

NASA  a anuntat astazi o descoperire revolutionara pentru teologie. Nu, nu este vorba despre ziua lipsa a lui Iosua si Ezechia. Conferinta in life de astazi are de a face doar cu Geneza si, imi pare rau sa dezamagesc, nu confirma nici saptamana biblica a creatiei si nici varsta tanara a sistemului solar. De fapt, este un mare semn de intrebare asezat deasupra conceptului de Intelligent Design.

De sase ani, miracolul tehnologic Curiosity urca un munte de sedimente in mijlocul craterului Gale. Scopul expeditiei este sa descopere daca Marte a avut in trecutul indepartat conditii favorabile vietii.

Argumentul din design sustine ca prezenta pamantului in zona habitabila a sistemului solar – zona in care apa este lichida – impreuna cu abundenta de apa si compozitia atmosferei – trasaturi unice in sistemul solar si relativ rare la exo-planetele descoperite – nu pot fi simple accidente. Pamantul e special. Chiar daca Copernic a avut dreptate, Pamantul ramane buricul universului prin caracterul improbabil al vietii. Unul din aceste aspecte improbabile este abundenta compusilor organici. Prea multe accidente, nu-i asa?

Nu tocmai. Expeditiile NASA in spatiul adanc au dovedit ca sistemul solar musteste de compusi organici, inclusiv structuri pre-biotice, acolo unde ne asteptam mai putin, adica in zona inghetata a sistemului solar. Pana si Pluto are o chimie organica complexa.

Insa marea surpriza s-a dovedit a fi Marte. Acum 3,5 miliarde ani, Marte era la fel ca Pamantul. Avea mari, lacuri, rauri, si un cer albastru. Planeta era vie geologic. Parea ca fusese designed pentru viata in cele sase zile martiene ale creatiei. Apoi a murit. Inima de foc a incetat sa bata. Campul magnetic s-a stins. Vanturile solare au risipit cea mai mare parte din atmosfera. Apa s-a evaporat sau a inghetat. Marte a murit.

Intrebarea este daca a avut candva viata, sau, daca mai are inca viata ascunsa in sol.

NASA a anuntat astazi ca sansele de gasi urme de viata pe Marte au crescut. Este vorba despre molecule organice mari, care se gasesc pe pamant de obicei in zacamintele de hidrocarburi fosile. Stiti, e vorba de padurile si animalele uriase ingropate la potop. O fi fost potop pe Marte?

Un alt indiciu sunt emisiile de metan subteran, care, la sfarsitul fiecarei veri  nordice, se varsa din abundenta in atmosfera lui Marte. La fel ca macromoleculele din solul martian, metanul poate fi de origine anorganica.  Insa, pe Pamant, fenomenul este asociat de obicei cu viata.

Raspunsul il vom afla de la alte doua expeditii, una americana si alta europeana, care vor fi lansate peste doi ani. Curiosity nu are un laborator capabil sa detecteze viata microbiala. Urmatoarea misiune NASA va fi dus-intors si va aduce sample de sol martian.

Optimismul evident al astrobiologilor din echipa Curiosity vorbeste mai mult decat tonul precaut al comunicarii verbale. Se pare ca se asteapta la un raspuns pozitiv.

Care sunt implicatiile teologice? Pentru cineva care gandeste teologia in context modern, nu va fi o problema. Nu vad nici un motiv pentru care Creatia ar fi incompatibila cu abiogeneza naturala. Universul este o masina de facut carbon, asta o stim de peste o jumatate de secol. Mai mult, am aflat recent ca Universul este o uzina chimica de produs substante pre-biotice. De ce nu ar fi Universul si o masina de produs viata, asa cum este o masina de distrus viata.

Viata poate sa apara si sa dispara natural intr-o lume sau alta. Urmasii nostri vor invata la scoala abiogeneza comparata si evolutia comparata, asa cum noi studiem astazi istoria comparata a speciilor sau civilizatiilor.

Stiinta ne poate face nihilisti. Sau poate, descoperind in cele din urma ca, pana si pe Marte, sloganul lui Malcom, life finds a way,  este adevarat, si ca viata gaseste totdeauna o cale, vom fi mai optimisti si mai tari in credinta.

Oricum, istoria razboiului de 400 de ani intre stiinta si religie ne invata ca e mai intelept sa pariem pe stiinta. Teologul va face bine sa accepte noile provocari si sa regandeasca Creatia. Nu ca majoritatii credinciosilor le pasa. Ei stiu ca NASA a descoperit ziua lipsa a lui Iosua si Ezechia.