Atei si agnostici in viata de apoi – Chiar asa?

Ai multumim lui Edi pt. participare la discutia noastra despre posthumanism si singularity. Edi vorbeste des de “singularity” in multe din prezentarile lui recente, si poate e cazul sa postam unele din discutiile noastre, unde Edi a paticipat prin internet la un forum cu unii din studentii mei. Cer scuze fiindca clipul este in engleza  dar tema s-a mai discutat pe O2, poate mai diferit un pic decat in discutia noastra aici. Deasemeni scuze fiinda pe Edi l-am pus doar pe audio si numai pe la sfarsit l-am pus si pe video. Oricum, vocea s-a inregistrat bine! 🙂

In acest forum am discutat de “viata” omului in viitor sau continuarea existentei intr-o forma post umana pe care toti o vedem diferit, chiar daca avem acces la aceiasi informatie. E bine ca toti speram intr-o lume mai buna, interesant e ca unii din noi o vedem intr-un mod ciudat, iar ceilaltii in altul si mai ciudat! E posibil sa fim toti gresiti, dar speram sa invatam din greseli si sa continuam progresul spre acest destin post uman.

Citind pe spectrum magazine, am dat peste un blog care suna cam asa “Secularii nu au nici o treaba cu cerul si iadul pentru ca pe ei nu ai intereseaza decat viata asta aici si acum; in special, ei nu vor sa fie trasi la raspundere de nici o fapta comisa in aceasta viata”.

Chiar asa? Imi pare rau dar majoritatea ateilor si agnosticilor sunt mult mai constienti de faptele lor decat multi credinciosi. Pe atei si agnostici ai intereseaza si sunt invocati la pastrarea mediului, educatie, etica, moralitate, progres si starea omenirii, pe cand multi credinciosi spun ca “Domnul le va rezolva pe toate” fara sa se sinchiseasca prea mult. Deasemeni cred ca pe multi din seculari ai intereseaza viata post-human (“in cer” pe limba credinciosului fundamentalist) mai mult decat pe majoritatea adventistilor si credinciosilor “asteptatori”. Din discutia cu acesti studenti (agnostici si atei) se poate vedea ca secularii sunt mult mai angrenati si motivati sa caute mijloace, metode si moduri de a produce si trai viata aceasta de “post-human” pe care multi credinciosi doar o asteapta cu “nerabdare” in dar, ne avand mare habar de ce.