In al catelea cer ne aflam?

Noi credem…

Ca pamantul e plat.

Ca aselenizarea misunii Apollo 11 a fost filmata cu ecran verde.

Ca universul a fost creat pe data de 23 Octombrie 4004 I.H.

Ca pandemia Covid 19 este o inventie a guvernelor pentru anularea drepturilor religioase si virusul (daca exista) a fost creat in laborator pentru a a asigura victoria lui Biden in 2020 si pentru a reduce populatia lumii.

Ca purtarea mastii de protectie este semnul fiarei din Apocalips 13, 16 si masurile de carantina au ca scop sabotarea serviciilor de inchinare publica.

Ca vaccinurile anti Covid produc modificari genetice care au ca scop sa transforme mintile noastre pentru a devenii atei si homosexuali obedienti fata de guvernul secular.

Ca Biblia este inspirata verbal si ineranta.

Ca guvernele si camerele legislative au datoria sa implementeze instructiunile date prin Moise pe Sinai.

Ca decriminalizarea avortului este genocid si ca femeile care comit avort trebuie condamnate pentru omucidere.

Ca femeile adultere si lesbienele/homosexualii merita pedeapsa capitala. Barbatii adulteri au circumstante atenuante pentru ca barbatul a fost facut de Dumnezeu dupa chipul Sau (viril) si femeia are de la Dumnezeu porunca sa nu il ispiteasca.

Ca miscarea feminista este de la Satana.

Ca Barack Obama s-a nascut in Kenia.

Ca Donald Trump a fost randuit de Dumnezeu sa fie salvatorul crestinatatii si sa asigure reconstructia templului de la Ierusalim.

Ca Donald Trump este presedintele actual al Statelor Unite si ca uzurpatorii de la Casa Alba vor fi executati pentru tradare inainte de sfarsitul anului 2021.

Ca scopul vietii pe acest pamant este banul cu inscriptia In God we Trust si mersul regulat la biserica.

Ca avem datoria morala sa platim zecime dar nu avem datoria sa platime taxe pentru a sustine cheltuieli publice (exceptand cele militare).

Ca orice forma de asistenta medicala care nu este afacere privata sau caritate religioasa este comunism, adica ateism, adica de la Satana.

Ca orice miscare pentru protectia naturii este o forma de religie pagana.

Ca UAP sunt demoni si ca guvernele lumii se afla in alianta secreta cu UAP.

NOI CREDEM CA TOTI CEI CARE CRED ACESTE ADEVARURI TREBUIE SA-SI UNEASCA FORTELE PENTRU A ALEGE LEGIUITORI SI CONDUCATORI DUPA INIMA LUI DUMNEZEU IN VEDEREA SALVARII LUMII.

Credinciosi din toate tarile uniti-va.

Iarta-ma coana Zoitica

Alianta intre politica si religie in Romania nu este o alianta de tip medieval, nici macar una de tip fascist. Fascistii barem credeau in ceva. Louis XVI si-a jucat pana la capat rolul de reprezentant al divinitatii si parinte al natiunii, pentru care s-a rugat pe esafod. Oamenii acestia, popi, predicatori, evanghelisti TV, parlamentari, ministrii, presedinti, nu cred in nimic.

Alianta intre religie si politica in Romania este doar o cardasie intre doua clase de smecheri. Religia aduce voturi si politica ofera religiei celalalt capat al ciolanului. Pupat Piata Independentei. Nu exista in Romania un singur politician care sa creada in binele comun si 90% din oamenii amvonului, altarului, sau al studiolului TV sfintit sunt atei. Ceilalti 10% sunt naivi si singurul motiv pentru care cei 90% shmecheri nu stiu ca sunt atei este pentru ca le lipseste curajul sa o recunoasca si capacitatea de a-si examina convingerile in adancime.

Originea acestei aliante se gaseste in caracterul caragialesc al democratiei post ceausiste. Va amintiti scena din Scrisoarea Pierduta? Catavencu ingenuncheaza in fata rivalei lui si spune „Iarta-ma coana Zoitica”. „Te iert” – raspunde prima coana a judetului.

Nimeni altul decat parintele Nicolae Steinhardt a spus ca indurarea coanei Zoitica da pe fata spiritul crestin al romanului. Nu stiu daca sa rad sau sa plang, dar sunt sigur ca nenea Iancu se rasuceste in mormant.

Dupa ce, conform traditiei nationale, Voda a fost asasinat de boieri, demnitarii comunisti au venit in genunchi la tarfa din Babilon, rugandu-se pentru reconciliere, si tarfa i-a iertat in spiritul exceptionalismului national-crestin despre care batea campii cuviosul critic. Mai ales ca, in noua versiune a comediei, Catavencu se afla inca in posesia scrisorii, adica a dosarelor coanei Zoitica.

Si pentru ca tot vorbim de Caragiale, imi amintesc de lacuna lui Lache Diaconescu :

Ca legea noastra penala prezinta o lacuna… Ca in materie politica nu-ti este permis… fara sa mergi la ghilotina…

Parol.

Nu credeam ca voi face aceasta prezentare

Isus si Mos Craciun: Razboiul Cultural Mondial

Aceasta este intrebarea

Am intrat in era Zik si Zak

1% lives matter

Indiferent de rasa, etnie, gen, orientare sexuala, religie. Restul de 99% nu conteaza.

Idiotii de americani. Mă uit la ei cum celebrează verdictul juriului (12 indivizi cu IQ sub mediu) în procesul lui Derek Chauvin, cu sentimentul de “în sfarsit, dreptate”. Pana și Fox News este woke zilele astea. Ca și cum problema ar fi Derek Chauvin și minoritatea de polițiști “rai”, care exista în orice țară sub soare, poate chiar mai puțin în America. 

Politistul american trebuie sa fie soldat, lucrător social, paramedic, psiholog, psihiatru, băiat bun, pedagog, dadaca, educatoare de gradinita, etc. Lumea se supara cand nu este una din toate acestea. Mai ales politicienii care viermuiesc pe cadavrul contractului social. Nimeni nu se întreabă unde s-au dus instituțiile pe care acum trebuie sa le inlocuiasca politistul.

Nu este de mirare că polițiștii reprezinta, alaturi de lucratorii medicali, cel mai ridicat procent de sinucideri în Statele Unite. O flegma imensă pica cu 9,8 m/s^2 pe capul slujitorului public, de la înălțimea celor 1%.

Zilele astea, în Chicago, un alt eveniment se suprapune cu condamnarea lui Derek Chauvin. Un puști de 13 ani, care, după toate aparențele, participa la o inițiere de gang, a fost împușcat la 3 AM de un polițist, într-un cartier uitat de Dumnezeu. 

Reacțiile sunt împărțite între cei care striga ca “black lives matter’ și cei care gandesc (deși nu exprima) ca e cazul sa tragem apa.

Sunt produsul anilor ‘60 și ca atare cred ca Elvis știe mai bine:

As the snow flies

On a cold and gray Chicago mornin’

A poor little baby child is born

In the ghetto

And his mama cries

‘Cause if there’s one thing that she don’t need

It’s another hungry mouth to feed

………………………………………………………………..

The young man breaks the rules

He buys a gun, steals a car,

Tries to run, but he don’t get far

And his mama cries

As a crowd gathers ‘round an angry young man

Face down on the street with a gun in his hand

In the ghetto

As her young man dies,

On a cold and gray Chicago mornin’,

Another little baby child is born

In the ghetto

And his mama cries

Spune dulcele cântăreț al generației mele mai departe:

People, don’t you understand

The child needs a helping hand

Poate și politistul are nevoie de o “helping hand”. Dar cui îi pasă? In America exista doar „mana Invizibila a pietei”. Strigătul “black lives matter” este doar o distracție de la faptul ca viețile noastre nu conteaza (ale negrilor, cu atat mai puțin).

Alti dumnezei, alte iluzii

Viziunea ateistă este în mod corespunzător afirmativă și îmbunătățitoare, în același timp niciodată nu este afectată de amăgirea de sine, de gândirea dorințelor sau de compătimirea auto-compasionala a celor care simt că viața le datorează ceva.

Also sprach Richard Dawkins in The God Delusion. Dar daca unii i-au reprosat ca ignora complexitatea fenomenului religios, se pare acum ca si optimismul cu privire la atei este la fel de reductionist. De cexemplu, declarația Consiliului Asociației Umaniste Americane (19 Aprilie, 2021) cu privire la retragerea onoararii lui Richard Dawkins, in 1996, ca umanist al anului.

Din păcate, Richard Dawkins a acumulat în ultimii ani o istorie de a face declarații care folosesc masca discursului științific pentru a înjosi grupurile marginalizate, o abordare antitetică valorilor umaniste. Ultima sa declarație implică faptul că identitățile persoanelor transgender sunt frauduloase, în timp ce atacă simultan identitatea neagră ca una care poate fi asumată atunci când este convenabil. Încercările sale ulterioare de clarificare sunt inadecvate și nu transmit nici sensibilitate, nici sinceritate.

Crima de gandire a lui Dawkins este un tweet postat la inceputul lunii.

În 2015, Rachel Dolezal, președinte NAACP, a fost denigrată pentru că s-a identificat drept neagra. Unii bărbați aleg să se identifice ca femei, iar unele femei aleg să se identifice ca bărbați. Veți fi denigrat dacă negați că sunt literalmente ceea ce se identifică.

Daca nu stiti cine este Rachel Dolezal, articolul de pe Wikipedia va lamureste. Expresia „identitatea neagră ca una care poate fi asumată atunci când este convenabil” este mai degraba un eufemism. Frauda de identitate a fost acoperire pentru frauda de welfare si procesomanie patologica pentru discriminare fictiva. Dolezal a ramas sfidatoare in pozitia ei, afirmand ca este neagra pentru ca „asa simte” si ca biografia inventata reprezinta un adevar launtric, stiti, „naratiunea” care este „adevarata” chiar daca nu corespunde adevarului obiectiv.

Dawkins arata contradictia interna a unui sistem de valori care condamna însușirea etnic-culturală pentru a beneficia de statutul de victima, si, in acelasi timp, condamna pe cei care condamna însușirea de gen din motive similare.

Autorul lui The God Delusion ramane consecvent unei gandiri care „nu este afectată de amăgirea de sine, de gândirea dorințelor sau de compătimirea auto-compasionala a celor care simt că viața le datorează ceva”. Ca om de stiinta, a sustinut totdeuana ca universul este amoral si indiferent la etica si valorile noastre. Daca gena egoista este o ofensa adusa religiei, cu atat mai rau pentru religie. Biologia nu este „gândirea dorințelor”.

Insa de data asta, cei ofensati nu sunt fundamentalsitii evenghelici. AUA il acuza pe Dawkins de „o abordare antitetică valorilor umaniste” si lipsa de „sensibilitate”. Ne batem cu virusul Covid 19 si Dawkins se afla in prima linie in combaterea teoriilor pseudostiintifice si a miscarii antivaccin, dar, vai, este „insensibil”.

Desigur, nu e prima data cand umanismul miorlaitor se plange ca stiinta nu tine cont de sensibilitatile lui, ca ratiunea e mai rece decat povestile, ca omul de stiinta nu livreaza dupa gusturele si capriciile pietei, ca adevarul obiectiv intra in conflict cu expresionismul patologic al secolului. Aici Dawkins se confrunta cu aceiasi monstrii pe care i-a intalnit in biblebeltul american. Probabil, nu este un accident ca si Rachel Dolezal vine dintr-o familie de misionari penticostali si ca a fost homeschooled in copilarie. Insa, de data asta, monstrii vorbesc limbajul ateismului.

Ce i-asi reprosa eu lui Dawkins este ca nu merge pana la capat. Umanismul crestin macar are argumentul teleologic. Nu suntem perfecti dar aspiram spre acel Imago Dei pentru care am fost destinati. Insa, pentru cineva care se declara ateu, idea ca animalul uman este „iteralmente ceea ce se identifică”, adica ceva mai mult decat un cimpanzeu care maimutareste Omul, este cea mai jalnica iluzie.

Obscurantismul lui Iacob Coman a fost incurajat de cei care se plang de schisma lui

Am auzit prima data despre Iacob Coman de la un seminarist care a vizitat Atlanta si care mi-a împărtășit entuziasmul pentru mentorul sau apeland la doua exemple.

Primul este fraza fara sens ca: Dumnezeu nu vorbește într-un anumit context, ci tot ce spune el (în Biblie) este valabil în orice context.

Al doilea exemplu se referă la reacția lui Coman la teza de seminar a unui student, povestita cu aceeași admirație. Profesorul, spunea el, cu spatele spre clasa, și-ar fi desfăcut cureaua coborand nădragii pana la limita “decentă” și ar fi spus ceva în genul: asta e răspunsul meu la lucrarea ta.

Primul exemplu spune totul despre teologia lui Iacob Coman. Al doilea spune totul despre narcisismul vulgar care îl defineste, chiar dacă este anecdotic.

Admiratia seminaristului de atunci spune totul despre starea tagmei careia Coman îi ofera acum acelasi spectacol.

Aspectul cel mai semnificativ al conflictului dintre oligarhia bisericii și fiul ratacitor, care a plecat cu vițelul legat de funie, este evitarea argumentului teologic. Argumentele sunt tehnice/birocratice și legale, sau sentimentale. De ce se teme biserica de o gogoserie teologică?

Coman, un produs hibrid și contradictoriu al teologiei ortodoxe si baptiste, nu a fost niciodată de acord cu teologia bisericii care i-a dat pe mana viitorii păstori decât în tendintele iudaizante. Însă cand este vorba despre interpretarea textului biblic, Coman contrazice orice hermeneutica conservatoare și, nu în ultimul rand, se bazează pe o teorie a limbajului pentru analfabeti, bine impanata cu nelipsitele referințe la titluri academice. 

Ofer un singur exemplu. În dialogul cu Cornel Dărvășan, Coman răspunde la o întrebare despre Romani 7, 15.16. 

Căci nu ştiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc. Acum, dacă fac ce nu vreau, mărturisesc prin aceasta că Legea este bună.

Narcisismul patologic și vulgaritatea socanta sunt trăsături care asigura succesul într-o lume unde pornografia și pietatea exploatativa se vand si se cumpara la aceeași taraba.

Romani 7 cuprinde argumentația lui Pavel împotriva Vechiului Legamant. Parte din aceasta este ideea ca omul nu poseda liberul arbitru. Întrebarea i-a fost adresată lui Coman într-un context în care susținea contrariul.

Cum era de așteptat, Coman ignora contextul (argumentația împotriva Vechiului Legamant si argumentul împotriva liberului arbitru) și abordează cele două versete ca și cum ar fi căzut din cer. Mai mult, ignora sintaxa frazei, izoland fiecare sintagma de contextul imediat. “Căci nu ştiu ce fac” s-ar referii la cei care “nu cunosc” (Legea), ignorand cele doua propozitii apozitive care urmeaza: “nu fac ce vreau, ci fac ce urăsc”, care definesc clar sensul expresiei “nu stiu ce fac”.

Mai departe, Coman alege sintagma “dacă fac ce nu vreau” și își provoacă gazda și ucenicul să definească functia propoziției dacă începe cu dacă. Cornel, care, la fel ca maestrul sau, nu isi lasa niciodata doctoratul acasă, răspunde: conditionala. (Noi, cu 8 clase de scoala generala, spunem ca e cauzala). Filosoful și teologul, după ce a consultat filologul, argumentează ca ceea ce Pavel defineste explicit ca o cauză existențială este doar o condiție optativa.

Mi-ar fi fost greu să-mi imaginez un asemenea amestec de prostie și savantlâc, dar cea mai mare surpriza au fost aplauzele.    

Se pare ca, pentru a înțelege Biblia, nu trebuie sa ignori doar partea istorică în metoda gramatical-istorica, acceptată de toate bisericile protestante conservatoare, dar și cea gramaticala. Este o hermeneutică dadaista care îi permite lui Coman sa spună tot ce-i trece prin cap și să pretindă ca este adevăr absolut, independent de context sau contradicții logice.

De ce tace oligarhia bisericii cu privire la teologia lui  Coman? Pentru ca denuntand aspectul ei esențial, dadaismul exegetic/omiletic, s-ar deconspira. În era democratizării informației, pericolul pentru elitele neoliberale, fie ele financiare, politice, sau religioase, este ca oamenii s-ar putea ca într-o buna zi să învețe și cum să folosească informațiile la care au acces. Dadaismul devine o paradigma a discursului public. Oamenii trebuie împiedicati sa așeze lucrurile în context, sa observe contradicții logice, să vadă pădurea dincolo de copaci și textul dincolo de cuvinte emoționale.

Coman este maestru în aceasta stiinta. Sa iei un text biblic sau un crez și să faci ce vrei din el. Sa faci afirmații care se contrazic între ele, sa iti bati joc de credința oamenilor, și nimeni sa nu observe. Pe scurt, sa vinzi gogoși și să pretinzi ca le dai mană cerească. 

O alta intrebare este de ce biserica evita sa vorbească despre narcisismul lui Coman. Vin în minte complimentele ridicole ale lui Laiu despre talentul lui artistic și gustul în îmbrăcăminte. Aici trebuie sa mă întorc la admiratia seminaristului de la care am auzit prima dată despre el. Coman reprezinta noul tip de pastor celebritate aparut în contextul comodizarii și privatizării religiei. Este omul care stapaneste perfect regulile jocului. Orice pastor visează acum sa devină un influencer. Sa bata piata pe podcast. Narcisismul patologic și vulgaritatea socanta sunt trăsături care asigura succesul într-o lume unde pornografia și pietatea exploatativa se vand si se cumpara la aceeași taraba.

 
Coman este produsul bisericii și biserica este produsul secolului. Lumea-i cum este și ca dansa suntem noi. De aici apelurile siropoase gen intoarce-te o fiu pierdut și adu înapoi vițelul cel îngrășat sa il taiem impreuna. Elitele au ignorat ereziile lui Coman pentru ca nu erau erezii ale rațiunii. Coman a adus cu el un puternic curent de obscurantism și pentru asta a fost binevenit. Puțin conta că obscurantismul lui era de import. Focul străin este rău cand luminează, nu cand afuma.