Narcisismul singularității

Zeitgeist-ul zilelor noastre face cârdășie strânsă cu imediatul și imperativul: ‘acum!’.
Curând nu-i mai zice arătător ci e degetul click, online-ul e nesfârșit clocot de dopamina iar livrarea amazon câștigă în cursa cu instantaneul.
Spiritul generației are așteptarea ca totul să se manifeste imediat.

Complăcuții știu o singură lege: dorește-ți și ți se va da, acum! Confortabili unde li s-a decis locul, zac abandonați dezmierdărilor șoptite că sunt importanți ca Dumnezeu iar nefericiții părinți au luat ca încurajată închinarea la copii: customer is our God.

Răsfățați cu atenție, pretind viitorul în vecinătatea iminentului și sfidează realitățile prezentului. Limitele prezentului sunt încăpățânări conservatoare. Viitorul e progresivist iar fascinația nu e atât de mult în potențialul viitorului cât în ‘fluiditatea’ lui.

Invitând prospectul unui viitor îndepărtat, explicăm extincția sexelor și explozia genurilor odată cu mutarea domiciliului omenirii în cloud.
E realitate sustenabilă binecuvântarea socialismului în lumea în care energia este din abundență, Dumnezeu vasăzică există pentru că AI e omniprezent, atotcunoscător și atotputernic iar individualitatea este în sfârșit depășită pentru că suntem una în singularity.
Mai mult de atât, spre toate ne îndreptăm în marș exponențial.

În acest context nici nu ai nevoie de conspirațiile elitelor ca să-ți pună lumea la cale ci e suficient destui adulți cu tantrum thunberg și fetiș submisiv pentru bla, bla, bla.
Adulții copii sunt naivi utopii unui viitor posibil și bat isteric din picioare că-l vor neapărat prezent. Acum!

Devine inacceptabil ca prezentul să fie supus lucrurilor ce iau timp. Radicalism politic? Acum! Resetarea economiei? Acum! Disciplinare si reeducare în lagărele corporațiilor? Acum! Toleranță absolută? Acum! Rezolvarea climei globale? Acum! Apocalipsa? Acum!

Zeitgeist-ul nutrește narcisismul singularității: totul să se cunoască, să întâmple și să se consume, acum!

Partea pesimistă e că mutația socială s-ar putea să nu știe de ‘acum!’ și din nou la risc e integritatea conștientului pe fila de istorie.
Partea optimistă e ca cei care trăiesc într-un viitor prea îndepărtat de obicei nu fac copii.. acum!
Timpul se va ocupa de sinteză și redresare spre mediană care în ultimă instanță e progresul calibrat corect. Genele prosperă în obiectivitatea lentă a prezentului decât în subiectivismul radical al viitorului.

Observ ca dezbaterea timpului la fundamente e între cei care sunt dispuși să ierte tot celor care sunt pentru progres cu orice preț și cei care insistă că scopul nu scuză mijloacele chiar sub amenințarea apocalipsei.
Ca unul care pricepe câte ceva din nuanțele ambelor poziții, aleg riscul să încline de partea inconștientului naturii decât spre intenția conștientului uman. E ceva diabolic în închisul ochilor celui care te înțelege.
E similară cu respectul pentru coerența rece a Dumnezeului impersonal și respingerea cinismul incoerent al unuia personal.
Sau parafrazez vorba lui Aurel Ionică: ferește-mă doamne de deștepți (conștienți) că de proști (inconștienți) mă feresc singur.
În lumea inconștienților mai driblezi dar pe a deștepților riști să nu o mai evadezi.

Cu mici excepții irelevante, aduc aminte că în cele din urmă toți suntem pentru progres. Am reușit ca societate să progresăm prin principiul ‘celui mai mare numitor comun’: rezumarea autorității și legislativului la ceea ce este evident și inteligibil majorității.
De ceva vreme participăm la un experiment de înlocuire al algoritmului societății.
Algoritmul simplu și elegant al modernismului, principiul celui mai mare numitor comun este înlocuit de un spaghetti complex postmodernist (intersectionality) care scrie cod pentru excepții și nu realizează că este deja victima unui ciclu infinit.

Stiința l-ar corecta dar surorii ce și-a impus întâietate, ‘The Science’ îi place să se afișeze fără cusur.. în hainele noi ale împăratului.

Care de fier

Domnul a fost cu Iuda; si Iuda a pus stapanire pe munte, dar n-a putut sa izgoneasca pe locuitorii din campie, pentru ca aveau care de fier.

Eva a fost primul transumanist. Au urmat apoi hibrizii de inger si om, carora Geneza le atribuie revolutia stiintifica a Epocii Bronzului. Dupa potop, constructorii turnului Babel au decis sa invadeze cerul.

VT este clar cu privire la fezabilitatea proiectului. Adam si Eva au avut nemurirea la varful degetelor, constructorii turnului nu erau nebuni. YHWH stie ca fara incurcarea limbilor nimic nu va putea impiedica omenirea unita sa cucereasca cerul.

Motivul pentru care YHWH este anti-transumanist nu este binele omului. YHWH este gelos. Daca tot nu a reusit sa pastreze monopolul cunoasterii, vrea sa nu-l piarda macar pe cel al nemuririi.

Primejdia este reala. Omul poate sa invinga zeii. Pentru a impiedica rebeliunea se aplica teroarea Stalinista: primul care se opreste din aplaudat merge in Gulag. Exercitii ocazionale de shock and awe: cutremure, vulcani, inundatii, incendii, lacuste, seceta, comete, epidemii, etc., au ca scop sa re-aminteasca periodic omului cine-i seful. Dar domnia terorii este dovada ca puterea totalitara se teme de supusi.

Mesajul subtil este acela ca transumanismul este posibil. Mai mult, Biblia ne ofera si secretul infrangerii lui YHWH. “Domnul a fost cu Iuda; si Iuda a pus stapanire pe munte, dar n-a putut sa izgoneasca pe locuitorii din campie, pentru ca aveau care de fier” Jud 1:19. O divinitate din Neolitic nu poate face fata tehnologiei militare din Epoca Fierului. La fel cum ingerul care scrie cu pana de gasca la judecata nu mai sperie pe nimeni in epoca Internetului.

De aceea Israel nu are voie sa practice arhitectura, geometria, astronomia, medicina si tehnologia fierului. Si din acelasi motiv regimurile totalitare interzic posesia armelor si limiteaza accesul la Internet al cetatenilor.

Mesajul biblic este clar. Omul poate sa se intoarca in Eden si sa manance din pomul vietii, pentru ca a muscat din fructul cunoasterii. Drumul e barat de ingeri cu sabii de foc. Dar ce sunt sabiile de foc in epoca tehnologiilor laser si a fuziunii nucleare?

Despre Florin Laiu si apologetii adventisti

Fundamentalisti Post-Moderni

A III-a Carte

Conversație cu Daniel Livis

Dialog

Logos 89 – Ce e Scris – Cum Citesti

Discutii de paleoantropologie – Australopithecus sediba

Prezentarea lui Lee Berger, „Part Ape, Part Human: The Fossils of Malapa”, tinuta pe 19 octombrie 2011 si oferita de National Geographic merita vazuta. E si pe fora.tv, unde apare si o biografie pe scurt a Prof Berger.

Oricat ar nadajdui credinciosii creationisti literalisti (i.e. Young Earth Creationism) impotriva oricarei nadejdi, fosilele Australopithecus sediba reprezinta o descoperire remarcabila care nu poate fi acomodata perspectivei fundamentaliste asupra Bibliei. Pe de alta parte, sunt si altii, cum ar fi Arhiepiscopul Desmond Tutu, care au reactii interesante.

Gasiti aici 7 articole stiintifice aparute in Science descriind fosilele descoperite. Iar aici o postare introductiva de pe blogul lui Carl Zimmer.

Mi-am reamintit de subiect pornind de la cele scrise de Beni Plesa in comentariul de la #1. Prima data scrisesem despre Australopithecus sediba pe oxigen2 intr-un comentariu din octombrie.

Logos 72 – Argumente False