Die Zeitgeist

Hegel spune ca atunci cand un eveniment extraordinar apare o singura data in istorie este un accident. Cand se repeta, si, mai ales, cand se repeta intr-o spirala care creste, este semn ca in spatele lui se afla Die Zeitgeist, “setul dominant de idealuri și credințe care motivează acțiunile membrilor unei societăți într-o anumită perioadă în timp”. Stephen Paddock este doar ultimul in spirala ucigasilor singuratici care trag fara motiv.

In asemenea situatii, expertii se grabesc sa ne ofere psihologie de tabloid. Tragatorul ar fi fost victima unei drame personale care l-a determinat sa se razbune pe societate. Altii, intr-un mod familiar pentru cititorii lui Caragiale, ne arata ca sistemul are o lacuna, care poate fi politica de sanatate publica, lobbismul NRA, sau, in cazul ultra-consevatorilor, excluderea religiei din spatiul public.

Asemenea raspunsuri suna neconvingator. In cazul lui Paddock nu pot fi nici macar fortate. Omul era un milionar care a trimis prietenei lui 100.000 dolari inainte de moarte. Ideea ca Paddock si-ar fi pierdut mintile cand a pierdut la casino vine de la cineva care nu intelege mintea unui jucator profesionist, pe deasupra, fiul unui top ten most wanted de FBI, care a mostenit probabil banii spalati ai tatalui.

Suntem obligati sa privim acolo unde nu vrem, adica la “setul dominant de idealuri și credințe care motivează acțiunile membrilor unei societăți într-o anumită perioadă în timp”. Tragatorii singuratici apar in postura sinistra de intruchipare a fanteziilor noastre secrete ca in God Bless America. Aspectul cel mai ingrijorator la asemenea drame/comedii negre (Breaking Bad este alt exemplu) este usurinta cu care spectatorul se identifica cu protagonistul-antagonistul din film.

Friedrich Nietzsche vede nihilismul occidental ca pe un proces care incepe cu Socrate si culmineaza in Crestinism. Argumentul este acela ca nevoia de sens exterior al vietii ( Ideea, viata viitoare) reflecta pierderea credintei in viata ca scop in sine. Ce te faci insa, se intreaba filozoful german, atunci cand o astfel de pierdere a vointei de a trai se suprapune cu un tablou al universului care exclude credinta intr-o teleologie? Raspunsul lui Nietzsche este ca daca Apusul nu regaseste vointa de a trai este condamnat.

Este mesajul istoriei prin Stephen Paddock.

Anunțuri

Sindromul Cain

A fi

Mitul Pacatului Originar

Logos 60 – Gibraltar

Anno Domini 10 – Provocarea Nihilista

Logos 56 – Capatul Drumului