Noaptea din jungla
30 iulie 2015 17 comentarii
Judecand dupa farfuria din fata lui, batranul uitase ca este vegetarian. Nu era singura lui problema. Uitase sa-si faca rugaciunea inainte de masa. Probabil ca uitase sa se roage cu totul. Uitase texte din Biblie si Cartea de Cantari. Dar nimeni nu s-ar fi asteptat sa-si uite ideea cea mai obstinata.
Era o teologie in alb si negru. Acum sase mii de ani Dumnezeu a creat o lume perfecta in care nu exista moarte. Omului i s-a poruncit sa manance doar vegetale. Caderea a adus moartea dar boala este urmarea neascultarii. Intoarcerea la alimentatia originara, impreuna cu ascultarea stricta de prescriptii levitice alese prin metoda bufetului, inseamna “nici una din aceste boli”. Convingerile biblice erau suplinite cu argumente quasi-medicale sau pseudo-stiinta creationista dintr-o biblioteca ramasa doar pentru decor. O proteina straina bruia reteaua de neuroni si o alta memorie, cea a genelor, revendica acum adevarul ca omul a evoluat mancand vanat in jurul focului. In carne veritas.
Cum a cotropit intunericul mintea in care a stralucit lumina Edenului?
“Daca asa a vrut Dumnezeu?” spune sotia fara convingere. Citesc printre randuri frustrarea sotiei lui Iov: “Daca Dumnezeu nu se tine de cuvant?”. Ciolanul interzis este felul ei de a se razbuna pe o divinitate care ori nu vrea ori nu poate.
Cativa ani mai tarziu.
Steven M Goodman sta in spatele unei mese pe care se afla cativa lemuri impaiati din specia care-i poarta numele. Arata ca in fotografia de pe Wikipedia dar a albit. Ma intreaba de accent si aflu ca familia lui are radacini in Transilvania. De la Transilvania trecem la radacini mai adanci.
“Lemurii acestia ne ofera cheia pentru a intelege Alzheimer’s”.
“Alzheimer’s?” Imi vine in minte batranul creationist-vegetarian (tot ardelean) si realizez ironia situatiei. Un primatolog evolutionist gaseste cheia pe care batranul nu a gasit-o in gradina Eden.
“Lemurii fac Alzheimer’s in captivitate” – (“aha, din cauza captivitatii”) – “nu-i din cauza captivitatii” – continua Goodman intuindu-mi gandul – e din cauza selectiei naturale”. Intru in pielea elevului care si-a invatat lectia: “Adica selectia naturala elimina lemurii in sabaticie inainte de a imbatrani”. “Exact” – raspunde el – “si ca atare gena de Alzheimer’s nu este selectata afara din ADN-ul speciei. Captivitatea joaca acelasi rol pe care civilizatia il joaca la om: blocheaza selectia naturala. De fapt nu este vorba de o gena ci de un retrovirus”.
“Hold on. Alzheimer’s este o infectie retrovirala?”
“Nu. Este vorba despre un retrovirus inserat in ADN care la batranete modifica expresia genelor in cortex, cu efectul ca se codeaza o proteina care interfereaza cu mecanismul memoriei. Toate primatele au acest retrovirus.”
Incerc sa inteleg unde bate.
“Cu alte cuvinte” – intreb – “stramosul comun al primatelor a fost infectat de un retrovirus care s-a inserat in ADN si a fost transmis pana la noi din cauza ca selectia naturala nu actioneaza la batranete”?
“Exact. De unde impresia gresita ca Alzheimer’s este o boala a civilizatiei. Nu este, la fel cum nu este o boala a captivitatii la lemuri. Simptomul apare acolo unde viata se extinde mult peste varsta de reproducere. Si de aici importanta lemurilor pe care i-am descoperit”.
“De ce lemurul si nu cimpanzeul’?
“Madagascar este un laborator natural al evolutiei”
Reintru in pielea elevului silitor:
“Da. Din cauza izolarii. La fel ca Galapagos.”
“Corect” – ma rasplateste profesorul – “si datorita izolarii lemurii mei au ADN-ul foarte apropiat de al stramosului comun”.
Ma grabesc sa mai impusc un zece: “Nu arata acest lemur ca fosila aia descoperita acum cativa ani in Africa”?
“Ba da. Cam asa arata stramosul primatelor. Si ADN-ul este apropiat. De aceea avem ocazia sa investigam mecanismul Alzheimer’s chiar la origine si sa-i gasim leacul”.
Spun „thank you for your time” si pasesc mai departe cu gandul la batranul care credea ca se protesteaza intru gradina Edenului de bolile (si accesoriile) civilizatiei. Si daca le avem din jungla? Nu ma indoiesc ca vegetarianismul si moderatia i-au prins bine, la fel si credinta. Insa Edenul nu are leac pentru noaptea mintii. Trebuie sa ne intoarcem la izvoarele noptii, adica in jungla Madagascarului, acolo unde Darwin a deschis drumul acum 180 de ani.
Comentarii recente