Metamorfoza Armaghedonului

440 Responses to Metamorfoza Armaghedonului

1. Paul Csavdari says:

   19 septembrie 2015 la 11:47

   Edi,

   Armaghedonu’ arata astazi cam asa: marsul triumfal al democratiei in lume s-a cam impotmolit in zona siriana din cauza ca Rusia detine „triada” atomica si-i tine acolo in sah pe americani, asa ca alaiul libienilor si-al etiopienilor pornit pe drumul democratiei (a nu se citi dupa datele din pasapoarte ca oricum sunt false!…) bate pe la portile Europei democrate si umaniste, care insa le inchide usile-n nas, una cate una.

   Intrebarea este: se scurge Eufratul doar in Europa sau o ajunga cativa litri de „apa sfintita” si-n SUA?… 🙂
2. Bogdan Dumitru Toader says:

   21 septembrie 2015 la 05:43

   vizita politica a Papei in USA a starnit reactii de la amvonurile adventiste dar si rumoare printre enoriasii total ignoranti in ale politicii. Am citit un site catholic pentru a afla istoria vizitelor papale pe taram American si am fost surprins placut de frecventa acestor vizite .In adunarile adventiste se vorbeste despre o ” intelegere ” intre Papa si Obama .
   Am primit pe Facebook o recomandare de la o prietena americanca sa urmaresc pe Walter Veith vorbind despre invazia musulmana in Europa , invazie care este mana Papei , bineinteles !
   Veith vorbeste despre similitudinea dintre simbolstica catolica si musulmana dar si despre prezenta lojelor masonice in lumea islamica .
   De accord cu tine Edi , este bine oricarei religii la umbra unui stat secular dar devine din ce in ce mai greu secularismului fundamentalist sa controleze fenomenul religios pentru ca aspectul material primeaza in ambele cazuri . Intre o Europa socialista ( care se ocupa de redistribuirea bunastarii ) si o teocratie care ” mila voieste , nu jertfa ” ( theoretic si prea putin practice) musulmanul traieste intre doua himere .
   timpuri urate traieste planeta asta ( ca dintotdeauna dealtfel ) !
   Oare actualul papa Francisc va juca in Cuba acelasi rol pe care l-a jucat papa Paul in Polonia ?
   ”Sa auzim numai de bine ” cum zicea Neculai C-tin Munteanu
3. Capu-Varzã says:

   21 septembrie 2015 la 08:01

   Daca poate cineva sa posteze un link la interview-ul de care vorbeste Edi cu Musulmanul care s-a „convertit” la Adventism, ar fi interesant de vazut.
4. lampadaru says:

   21 septembrie 2015 la 21:04

   http://ssnet.org/blog/brothers-adventist-muslim-connection-british-columbia-conference/

   Capu-varza enjoy 🙂
5. Capu-Varzã says:

   22 septembrie 2015 la 11:49

   lampadaru merci pt link.

   Stie cineva (care poate e mai familiar cu Islamul), cum se raporteaza musulmanii la apostoli si mai ales la Pavel?
6. Aurel Ionica says:

   22 septembrie 2015 la 12:49

   Capu-Varzã spune:
   
   Stie cineva (care poate e mai familiar cu Islamul), cum se raporteaza musulmanii la apostoli si mai ales la Pavel?
   

   Da, musulmanii cred ca Pavel a fost un evreu destept – asa cum de fapt sunt toti evreii – care a stiut sa deturneze crestinismul, deturnare care continua si astazi prin scolile teologice, in timp ce pentru musulmani Isus este unul dintre profetii lor venerati deoarece Mahomed evident s-a inspirat din evanghelii si nu de la Pavel. De fapt, cind crestinii nu au fost inrolati de biserici sa duca cruciadele antice si cele actuale impotriva musulmanilor, musulmanii si crestinii s-au inteles foarte bine. Acesta este motivul pentru care in lumea araba singura religie raspindita a fost crestinismul deoarece islamismul s-a inspirat din crestinism, iar cind musulmanii sunt masacrati de razboaiele “crestinilor” ca acum, singura lor optiune este sa fuga in tari crestine deoarece doar cu acestea au afinitate si ca atare nu se pot duce in tari budiste sau de alte religii orientale. Tocmai pentru ca musulmanii si budistii nu au nimic in comun de aceea sunt la cutite si nu pot trai impreuna. Desi islamismul este foarte aproape de iudaism si este mai aproape de iudaism decit de crestinism, musulmanii se pot intelege foarte bine cu crestinii deoarece islamismul a preluat lucruri din crestinism (chiar daca Torah si Sharia sunt practice identice), in timp ce iudaismul a preluat lucruri doar din elenism si niciodata nu a preluat ceva de la Isus. Desigur, pentru Edi si oxigenatii lui ca mata, Islamism inseamna burca si misiunea arabilor sa cucereasca America si sa i-o imbrace pe Elena lui in burca, deoarece asa invata el la Tea Party si asa asculta la televizor, si nu vede ca nici o araboaica din alea care vin in Europa nu este imbracata in burca, si desigur ca si Edi si toti oxigenatii de aici vedeti pe araboaiecele alea imbricate in burci deoarece aveti gindire si vedere “logica” si “stiintifica.” Felicitari!
7. lampadaru says:

   22 septembrie 2015 la 14:11

   @Paul Csavdari
   Cum poti domne* sa folosesti sotia adversariului in dispute de maidan , sa numesti gogomani atata poporime , sa aberezi liber ales incontinuu si la sfarsit sa astepti sa fii respectat ?
   Care e domne* ratiunea si logica unui asemenea comportament ?
8. gigialuarvinte says:

   22 septembrie 2015 la 19:50

   Nenea Aurel, domprofesor, uitați cumva că religiile nu sunt decât pedagogii ale obedienței? Și prin asta simple instrumente politice? Sau că Turcia, Irak, Libia și Siria erau țări laice? Așa cum e și Europa? Ce-are Isus cu toată mizeria asta? A învățat Isus pe cineva „supunerea”?
9. Aurel Ionica says:

   22 septembrie 2015 la 20:28

   gigialuarvinte spune:
   
   Nenea Aurel, domprofesor, uitați cumva că religiile nu sunt decât pedagogii ale obedienței? Și prin asta simple instrumente politice? Sau că Turcia, Irak, Libia și Siria erau țări laice? Așa cum e și Europa? Ce-are Isus cu toată mizeria asta? A învățat Isus pe cineva „supunerea”?
   

   Nene gigialuarvinte, eu nu uit ca religiile sunt pedagogii ale obedientei ca tocmai de asta am explicat ca mitologiile nu au nimic de a face cu inchinarea la zei care triesc prin stele ci cu inchinarea la aia care taie si spinzura in numele zeilor, dar mi-e teama ca dvs. uitati ca nu a existat niciodata vreun stat secular. De cind Turcia, Irak, Libia, Siria, si chiar America si Europa sunt state laice? Sau vreti sa spuneti ca Edi, Ianis, polihronu, si alti citiva coltzatzi pe aici sunt “laici” sau “secularisti”? Nu, nene, ei nu sunt laici, sunt popi unsi cu toate alifiile si ei slujesc religia lor (care este tot a obedientei) cu mai mult fanatism decit fundamentalistii aia pe care-i denunta. Cind secularistii jura obedienta oarba cu mina pe Biblie, pe Coran, sau pe Torah, e dovada ca sunt secularisti sau ca religia lor este religia obedientei? Cind presedintele Americii jura obedienta fatza de aia care l-au finantat si au aranjat ca masinaria de votat sa-i voteze, este el laic, sau este un foarte devotat credincios si slujitor al religiei obedientei? Da, Isus nu a invatat niciodata supunerea ca doar din cauza asta a ajuns pe cruce, si din cauza asta Isus nu are nimic de a face cu vreo religie, si in special cu Crestinismul ce este 100% religia lui Pavel. Eu am zis ca musulmanii l-au luat in brate pe Isus ca “profet” dar nu am spus ca i-au si adoptat ideile, si nici nu am spus de ce l-au luat in brate, dupa cum si crestinii l-au luat in brate pe Isus pentru ca ei sa poata fi cei mai mari slujitori ai raului in istorie si sa nu-si faca procese de constiinta deoarece masacrele lor nu este treaba lor ci este treaba lui Isus sa le plateasca cu singele lui. Va puteti imagina o religie mai demonica?
10. Paul Csavdari says:

    22 septembrie 2015 la 21:53

    @lampadaru

    Pai e simplu: nu „se asteapta” sa fie respectat. Nu la concluzia asta te duce si pe tine rationalitatea?.. 🙂
11. lampadaru says:

    23 septembrie 2015 la 04:26

    @Paul Csavdari
    Pe mine ma duce la un diagnostic pe tine nu ?
12. gigialuarvinte says:

    23 septembrie 2015 la 04:29

    @ AI

    Să nu ne-ncurcăm în cuvinte, zic, că am vorbit destul despre religia laică a modernității și de profeții lor mari și mici, dintre care cel dintâi este Hegel („proprietatea și viața trebuie puse în mod accidental” – ceea ce tradus din verbiajul specific în limba normală spune că spiritul încarnat în stat poate încălca dreptul la viață și la proprietate al oricui, oricând, oricum, prin orice mijloace, de la impozite și exproprieri la război, shoah și gulag).

    Păi și atunci nu e mai simplu (blestemat fie briciul…) de crezut că țările musulman-laice de obediență hegeliano-marxistă au, de fapt, aceeași religie cu Kakania modernă?
13. lampadaru says:

    23 septembrie 2015 la 05:06

    @Paul
    Ia de exemplu afirmatia aia ca nu a existat stat secular si rumega pe ea uitandu/te in jurul tau ca doar traiesti intr/un stat secular si dupa aia baga/ti ratiunea in priza daca a mai ramas ceva din ea si gaseste si celelalte cel putin 3 erori in posturile filosofului .
14. Paul Csavdari says:

    23 septembrie 2015 la 08:22

    @lampadaru
    Eu spun sa ai putina rabdare pana cand o sa spuna si Edi acelasi lucru si-atunci o sa fie totul clar si pentru tine, si fara erori… 🙂
15. Aurel Ionica says:

    23 septembrie 2015 la 10:36

    gigialuarvinte spune:
    
    Păi și atunci nu e mai simplu (blestemat fie briciul…) de crezut că țările musulman-laice de obediență hegeliano-marxistă au, de fapt, aceeași religie cu Kakania modernă?
    

    Pai bineinteles ca au, si ca sa intelegi asta nu-ti trebuie vreun brici, ci doar bun simt. Prin ce se deosebesc vestele sinucigase ale musulmanilor de vesta sinucigasa a lui Edi? Ca musulmanii, dupa ce-si zboara creerii, viseasza sa reguleze virgine iar Edi, dupa ce si-a zburat mintile, viseasca sa fie aplaudat de un lampadaru, un Richard Paraschiv, un cap-varza, etc.? Edi si cu musulmanii isi sparg capetele tocmai ca au aceeasi religie: religia spartului capetelor. Ca unii se inchina la Mahomed, altii la Nietzsche, si altii la Pavel, asta depinde de ce limba este in stare sa citeasca fiecare si ce carte a apucat sa i se puna-n brate. Si chipurile toata aceasta spargere de capete a fost planuita de Isus inca de la intemeierea lumii, pentru ca apoi, cu capul lui spart, sa plateasca toate aceste capete sparte pentru ca toti spargatorii de capete sa iasa curati ca lacrima. Pai daca asta a facut Isus, nu aveau dreptate colegii lui Pavel cind ii spuneau ca are drac? Daca in adevar asta a facut Isus, eu zic nu doar ca avea drac, ci ca de fapt era seful lor. Ca dvs. vedeti asta nu ma surprinde, dar credeti ca lumea are sa inteleaga dracia asta fara conceptul ala de RR pe care l-am dezvoltat eu si va pute la toti?
16. Ianis says:

    23 septembrie 2015 la 10:50

    Nea Aurica, obsesia asta cu Edi imi aduce aminte de un prezentator TV scolit la Cernica, care are, la randul lui, o obsesie cu Basescu si prin care isi defineste viata.
    Matale o sa intri in istorie (a cui, ramane de vazut) drept tipul care avea mereu cate ceva de impartit cu Edi, nu mai stim cum il cheama dar suferea rau de tot…
17. Aurel Ionica says:

    23 septembrie 2015 la 11:12

    Ianis,
    Iar mata ai sa intri in istorie (a cui, ramine de vazut), ca unul care a fost scholit la Cernica, si care, la rindul lui, avea o obsesie sa-l aplaude pe Edi indiferent ce timpenie spunea si sa-i insulte pe cei care nu erau de acord cu Edi, si care suferea si el rau de tot exact de lucrurile pe care le imputa celor pe care-i insulta. In loc sa nu poti sa dormi de cum ramin altii in sitorie, poate ar fi bine sa te gindesti mai bine la cum ramii tu, ca vad ca sunt mai multi cei care te compatimesc decit cei care te invidiaza.
18. Ianis says:

    23 septembrie 2015 la 11:41

    Nea Aurica
    In afara de matale, nu mai stiu pe nimeni prin zona care sa alerge dupa glorie, mai ales aia culeasa jupuind si calarind pe cei cu glorie reala.
    Cum s-ar spune, fara Edi, matale esti un zero glorios de Bible Belt.
    In fine, mult succes 😉
19. Aurel Ionica says:

    23 septembrie 2015 la 13:45

    Ianis,
    Si gloria cui o jupoi eu si o calaresc, glorie care este reala? Cumva gloria lui Edi, aia pe care si-a creat-o cu decrete duminicale si cu fuga pe la munti, singura glorie pe care a avut-o vreodata? Sau vrei sa spui ca jupoi si calaresc gloria unui Aristotel sau a unui Pavel? Pai daca astfel de glorii pot fi asa usor jupuite si calarite de un nespalat de roman, orice prost vede ca astfel de glorii sunt de fapt cacialmale, iar daca tu nu vezi, inseamna sau ca esti prost, sau ca faci pe prostul.
20. lampadaru says:

    23 septembrie 2015 la 14:29

    Domnule Aurel
    De ce nu va bucurati pentru Edi ? Iata la min 52 s/a lepadat de satana in public 🙂 eu cred ca fara dvs. Ar fi fost imposibil , felicitari !
21. ge2oana says:

    23 septembrie 2015 la 20:12

    Uhahahaha,

    Ce de glorie ,ca sa nu mai zic de bani si trai bun , are Edi !!

    E mai ceva ca Ted realesul, adica Wilson , presedintele.

    Daaaa, sigur ca da, nu e nici o manastire, e un kkt de biserica, vorba unui prieten care-o mai „arde” pe la adventisti si care canta Domnu-i iubirea, El m-a iubit !!

    Ianis, centura aia cu Biblie din Sud, e responsabila de muuuuulta prostie si schilodit minti si vieti !!

    Da´ ce, iti spun eu ceva nou !?
22. Aurel Ionica says:

    24 septembrie 2015 la 11:23

    lampadaru spune:
    
    Domnule Aurel
    De ce nu va bucurati pentru Edi ? Iata la min 52 s/a lepadat de satana in public 🙂 eu cred ca fara dvs.
    

    Da, ma bucur foarte mult pentru Edi nu numai ca s-a lepadat de satana, dar chiar s-a unit cu musulmanii la Mina sa-l ucida pe satana aruncind cu pietre intr-un stilp. Bietul satana, ii pling de mila! Cu adventistii, musulmanii, si oxigenatii, toti calcindu-se in picioare inghesuindu-se care sa-l ucida primii cu pietre, i-a sunat ceasul, si este clar ca Edi ii va da lovitura de gratie. Problema va fi ce vor face ei fara satana toti astia care se tot leapada de el si se tot inghesuie sa-l ucida cu pietre dupa ce Edi ii zboara creierii. Cred ca si adventistii si musulmanii (ca tot sunt ei una, nu?) au sa cada de acord sa-l puna pe Edi sef ca sa-i lumineze mai bine decit Lucifer ca Edi are mai multa lumina, si atunci isi vede si Edi visul sa fie sef.
23. lampadaru says:

    24 septembrie 2015 la 13:15

    Domnule Ionica
    Problema dvs. nu este Edi ci incapacitatea de a va explica propria *reasoned reality* intr-un mod care sa faca un oarece sens (mama ei de logica). Probabil ca daca ati lucra ca capitolul comunicare mai intens/calitativ ati avea o sansa la sefie , rezervele de prosti sunt inepuizabile va garantez . Cat despre satanul crestin vs cel musulman dificil de alaturat , unul sa rasculat impotriva sefului cel mare iar Iblis nu a vrut sa asculte de Om 2 chestii mai diferite decat Edi si Ionica .
24. gigialuarvinte says:

    24 septembrie 2015 la 13:57

    „dar credeti ca lumea are sa inteleaga dracia asta fara conceptul ala de RR pe care l-am dezvoltat eu si va pute la toti?”

    Eu cred că da. Ajunge să te întrebi ce e în capul cuiva care imaginează un zeu în fața căruia stau zeci de mii și mii de mii de alte ființe raționale si-i suflă-n drâmbă.
25. sonatalunii says:

    24 septembrie 2015 la 15:03

    @gigialuarvinte

    Expresia pe care ați folosit-o e o parafrazare din Noul Testament a celui ce va veni (Isus) sa judece vii si morții (Armageddon). La zeul asta va referiți? Si cine l-a născocit? Pavel?
26. Aurel Ionica says:

    24 septembrie 2015 la 15:52

    sonatalunii spune:
    
    La zeul asta va referiți? Si cine l-a născocit? Pavel?
    

    Dar cine l-a nascocit, Isus? Cine a nascocit ideea ca Isus ii va judeca decit pe aia care nu sunt “ai lui,” iar aia care sunt “ai lui,” nu numai ca nu trebuie sa-si mai faca griji cu judecata si toate masacrele pe care le-au facut ca el rezolva asta cu singele lui si ei nici nu mai trebuie sa se prezinte la proces, ci ii pune sefi ca sa imparateasca in veci de veci, Amin! Vreti sa ne spuneti si noua cind Isus a nascocit un asemenea zeu, s-ar fi identificat cu el, sau i s-a inchinat? Vedeti cit de incurcata este dracia asta cu zeii, nu numai la adventisti si la musulmani, dar si la oxigenatii luminati ca Edi.
27. sonatalunii says:

    24 septembrie 2015 la 17:02

    @ Aurel Ionica

    Pai nu de judecată era vorba, ca despre judecată se vorbește in toată Biblia. Reveniti va rog concret la întrebare: Pavel a născocit ideea ca Isus este zeu, sau fiu de zeu?
28. Aurel Ionica says:

    24 septembrie 2015 la 18:00

    sonatalunii,
    Ba despre judecata era vorba ca uitati ce ati spus:

    
    Expresia pe care ați folosit-o e o parafrazare din Noul Testament a celui ce va veni (Isus) sa judece vii si morții (Armageddon).
    

    Asa ca cel care a “scornit” ideea asta trebuie sa fie ala care a infiintat crestinismul (si cine o fi ala sa nu ma intrebati). Si ziceti ca ala care a nascocit crestinismul nu a nascocit si ideea ca Isus a fost zeu? Dar idea ca Isus a existat inaintea de intemeierea lumii, ca atunci cind s-a “intrupat” s-a “dezbracat” de ce a fost el inainte … etc., etc. … cine-o fi scornit-o? Vedeti de ce tot spun sa nu prea zgirmati in dracia asta cu zeii ca incepe sa puta si ajungeti toti ca Paul, adica eretici, si dupa aceea, cind vine zeul sa judece pe vii si morti, va treziti aruncati unde nu trebuie.
29. lampadaru says:

    24 septembrie 2015 la 18:44

    Aa ? Aa ? Tzii frica dom* profesor ?
    
30. lampadaru says:

    24 septembrie 2015 la 18:51

    Edi
    Cand/daca/crezi ca are vre-un sens poate spui ceva si despre parerea catolicilor despre apocalips .
31. sonatalunii says:

    24 septembrie 2015 la 18:57

    @ Aurel Ionica

    Nu încerc sa intru in polemica cu dvs. sau gigialuarvinte, ci doar sa va înțeleg hermeneutica. Expresia folosită de Gigi are doar tangential legătura cu Isus, ca unul căruia i s-a încredințat judecata, cât si a sta pe tronul lui Dumnezeu (folosesc termenii biblici), iar Isus vorbește de asta in Ioan 5, 22 Matei 19, 28, Luca 22, 30.

    Insa expresia aia are de-a face cu însuși Dumnezeul biblic, se vede asta in Daniel 7, 10 si Apocalipsa 5, 11. Dacă Dumnezeul biblic este născocit, la ce mai ajuta citirea devotionala (Gigi) sau rugăciunea in numele lui Isus (dvs.)?
32. Aurel Ionica says:

    24 septembrie 2015 la 20:18

    sonatalunii
    
    Dacă Dumnezeul biblic este născocit, la ce mai ajuta citirea devotionala (Gigi) sau rugăciunea in numele lui Isus (dvs.)?
    

    sonatalunii,
    Problema nu este daca Dumnezeul biblica sau Isus sunt nascociti, ci in ce masura dumnezeul si Isusul la care se inchina si il asteapta crestinii se deosebeste de Satana? Tocmai asta cred ca a vrut sa sugereze gigialuiarvinte, ca “judecatorul” ala pe care il asteapta crestinii nu se deosebeste cu nimic de ceea ce viseasca sa fie Satana, iar dvs. ati sarit in sus tocmai pentru ca ati priceput aluzia. Or tocmai aici se pune problema “citirii” Bibliei (si a rugaciunii, daca vreti): In ce masura citesti Biblia ca sa intelegi pe Dumnezeu asa cum au intentionat cei care au scris-o si nu ca sa vezi pe Dumnezeu ca cel mai crud demon ordonind masacre si violarea fetitelor asa cum tzipa Edi; iar asteptarea unui Isus la care te inchini considerindu-l de fapt sarpe pentru ca chipurile sarpele spinzurat de Moise era Isus si ca atare Isus este Superman cu sarpele pe piept care are sa vina sa produca cel mai mare masacru care a existat vreodata pentru ca sa-i salveze doar pe “alesii” lui care au crezut orbeste in el si l-au asteptat fara sa se intrebe vreodata ce este in capul lor si cine le-a bagat in cap asemenea idei? Problema nu este daca Dumnezeu sau Isus judeca; Biblia este foarte clara cu privire la aceasta. Ci PE CE BAZA O FACE? Daca Isus a murit ca sa absolve de orice vina pe cei mai mari raufacatori si sa-i condamne pe aia care fac “fapte bune” deoarece chipurile doresc sa se indreptateasca prin faptele alea, problema nu este daca un astfel de Isus judeca, ci deaca asa o face, de ce nu este el cel mai mare slujitor al raului si prin ce se deosebeste el de Satana? Ce, Satana nu judeca si el pe cei care il slujesc pe el pentru ca sa stie daca sa-i promoveze sau sa si-i “dea pe mina” ca sa-i schingiuiasca atunci cind cricnesc in fata lui si nu i se supun orbeste, si nu-i apreciaza si el tot pe aia care au facut cele mai mari rele fara ca el sa-i condamne in timp ce ii condamna pe cei cu „fapte bune” deoarece faptele bune ii put? Si daca asa isi judeca Satana slujitorii, prin ce se deosebeste Isus de el? Da, oxigenatii, in frunte cu Edi, au dreptate cind sustin sus si tare ca crestinii sunt cei mai mari promotori ai raului, dar fac ei asta pentru ca sunt credinciosi Dumnezeului biblic si chiar il urmeaza pe Isus, sau pentru ca ei de fapt se inchina la un dumnezeu si la un Isus satanic? Iar cind Edi cu oxigenatii lui sustin “valorile umaniste” bazate pe Nietzsche si Superman-ul lui, prin ce se deosebeste acel Superman de Lucifer, iar imperiul nazist inspirat de Nietzsche prin ce se deosebeste de cruciadele inspirate de Augustin cu Cetatea lui Dumnezeu? De ce Edi arunca cu noroin in orice, numai pe Pavel il tine-n bratze cu sfiintenie? Nu vi se pare ca ceva pute tare de tot?
33. gigialuarvinte says:

    25 septembrie 2015 la 09:30

    @ Sonata

    Lămuriri metodologice: O primă regulă pentru a asigura înțelegerea unui text, fie acesta și un comentariu pe un forum, este identificarea emițătorului și receptorului vizat. Mai pe scurt, așezarea într-un context care să-l poată face inteligibil. Eu i-am răspuns lui AI, știind – în mare sau mai în amănunt – ce și cum gândește și știind că și e știe ce și cum gândesc eu. Răspunsul – extrem de scurt și eliptic, poate părea abstrus celui care nu ne cunoaște. Nu e cazul dumneavoastră, cred. Oricum, AI a înțeles ce-am zis – inferez asta din comentariile lui ulterioare, chiar dacă nu mi-a răspuns, deci mesajul și-a realizat scopul.

    Am făcut această paranteză pentru că e crucială, chiar critică în problema pe care o ridicați. Într-o discuție cu Ibrian am analizat „predica” lui Pavel din Areopag. Concluzia? Nu există – și nici nu poate exista vreo concluzie. Cuvântarea este întreruptă, așa că oricine susține că știe ce gândește Pavel pe baza acelei cuvântări aberează. Nu e nevoie decât de un pic de contextualizare și de citire atentă a textului pentru a înțelege că – chiar acceptând valențe autotitative ale textului biblic – nu poți lua nimic din ceea ce zice Pavel acolo ca fiind autoritativ.

    Acum revenind. Da, e o parafrază. Realitatea vizată de mine poate fi ușor identificată în Daniel 3, în Coreea de Nord, la Hitler sau Stalin, la recenta întâlnire dintre yinul și yangul socialismului atotbiruitor (Obama-Papa) ca și la „sfințirea” Templului lui Solomon; și a fost trăită de mine și probabil și de mulți alții de aici la fiecare 23 august înainte de 1989.

    Isus a fost omorât tocmai pentru că nu și-a dorit mulțimi strânse în față-i spre a-i sufla-n drâmbă. Când a avut mulțimi în față, a făcut tot ce-a putut sprea le învăța libertatea, nu sclavia, pentru a-i trimite să trăiască în lumină și libertate, nu pentru a se pune în fruntea lor ca să-și crească puterea. Iar când a avut parte de o manifestație spontană de adeziune a făcut exact pe dos decât fac și ar face oricare dintre stăpânitorii acestei lumi. A curățat amintitul Templu de popi și de mandatarii lor.

    Ce este însă grav este că și evreii, și creștinii au construit o imagine despre zeu asemănătoare despoților din toate timpurile. Mai grav este la apostoli, pentru că ei văzuseră exact că imaginea lor despre zeu este greșită. Dar ce poți aștepta de la cei care, deși Isus interzice explicit existența popilor și a predicatorilor și a oricărui tip de potentat religios, au inventat funcții și structuri mai drăcești decât cele militare?

    În rest, mi se pare că sunteți foarte confuz în raport cu textul. Nu văd ce treabă are Isus cu Armaghedonul și nici cu ceea ce am zis eu.
34. Aurel Ionica says:

    25 septembrie 2015 la 14:06

    gigialuarvinte
    
    Într-o discuție cu Ibrian am analizat „predica” lui Pavel din Areopag. Concluzia? Nu există – și nici nu poate exista vreo concluzie. Cuvântarea este întreruptă, așa că oricine susține că știe ce gândește Pavel pe baza acelei cuvântări aberează.
    

    Bun, “predica” este intrerupta si “concluzia” lipseste, dar asta inseamna ca nu putem stabili nimic cu privire la ce sustine Pavel pe baza la ceea a apucat deja sa spuna? Cind in introducere el arata ca crestinismul inventat de el este ceea poetii greci deja credeau iar prin sinagogi vorbea de temple, preoti, si jertfe, credinta fara fapte a lui Avraam, etc., nu putem trage concluzia ca pentru el noua religie pe care o intemeia consta de fapt din sincretism, cu atit mai mult cu cit el spune clar ca cu grecii se PREfacea ca este grec si eu evreii se PREfacea ca este evreu sadea? Si daca “concluzia” nu lupsea si discursul se incheia cu un apel la pocainta si cu tot areopagul cintind “Asa cum sunt la tine vin,” atunci ati fi putut judeca ce gindea Pavel? Da, sunt de acord ca sonatalunii are o hermeneutica confuza datorita conceptului “inspiratiei” printre altele, dar mi-e teama ca si dvs. sunteti inca tributar “noii hermeneutici” ca textele sunt eliptice sau ca au lacune sau “gaps” pe care ca cititor le umpli tu cu ce vrei si ca atare poti face ca orice text sa spuna orice, inclusive sa spuna intr-o propozitie una, iar in urmatoarea exact opusul, si in felul asta il “deconstruiesti.” Eu nu pretind ca vreun text este vreodata “complet,” pentru ca asa ceva nu va exista niciodata. Comentariile dvs. sunt “complete” sau putem gasi undeva o prezentare “completa” a ceea ce ginditi? O alta idee cheie pe care o dezvolt eu in lucrarea de doctorat (pe linga cea cu “realitatile” pe care o consider principala idee revolutionara din lucrare si de aceea, eu pe aceea o dezvolt, si nu chestia cu patratul rational) este ca “sensul” de fapt trece dincolo de cuvinte/text, si asta nu pentru ca ar exista lacune/”gaps” in text si pentru ca “sensul” este o structura complexa exprimata de patrat cu toate liniile lui, structura pe care nici un “text” nu poate s-o reproduca si de aceea eu am recurs la grafice. Da, sunt de acord ca sunteti unul dintre cei care au inteles cel mai bine ideile mele si am recunoscut ca unele le-ati intuit bazat pe ceea ce am spus deja chiar daca multe lucruri nu le-am spus si nu aveti “concluzia,” inclusive chestia cu demonismul zeului crestin, pe care eu nu am spus-o niciodata dar cind dvs. ati sugerat-o si nu i-ati raspuns lui sonatalunii cind a sarit in sus ca ars, am folosit occazia sa expun pozitia mea pe care nu m-a surprins ca dvs. ati intuit-o. Or asta confirma teoria mea cu privire la sens si la patratul rational, ca poti stabili nu doar ceea ce sustine cineva pe baza a ceea ce a spus deja, dar chiar si lucruri pe care nu le-a spus inca.

    
    Ce este însă grav este că și evreii, și creștinii au construit o imagine despre zeu asemănătoare despoților din toate timpurile. Mai grav este la apostoli, pentru că ei văzuseră exact că imaginea lor despre zeu este greșită.
    

    Da, este extrem de grav ca si crestinii, si evreii, se inchina unui zeu demonic si de aceea colaboreaza atit de bine, nu doar intre ei, dar si cu “iluminatii” si secularistii “umanisti” in a crea cele mai mari tragedii in masa ca cele care au loc acum, dar de unde ati tras “concluzia” ca apostolii au confundat acest zeu demonic al crestinilor si evreilor cu Isus pe care il cunoscusera ei? Deci “concluzia” cu privire la ce a sustinut Pavel nu o aveti in ciuda faptului ca cea mai mare parte din NT este scrisa de el, dar in schimb aveti “concluzia” cu privire la ce au sustinut apostolii? Nu vi se pare suspect ca ce ceea ce a scris unul care fusese cel mai inversunat adversar al crestinismului s-a pastrat cu sfiintenie iar de la fostii ucenici ai lui Isus nu s-a pastrat ABSOLUT NIMIC, avind in vedere ca ceea ce i se atribuie lui Petru este in mod clar o scriere apocrifa ce nu poate fi decit foarte tirzie si in nici un caz nu putea fi produsa de un fost ucenic al lui Isus. De ce avem o scriere chiar de la un “Iuda,” dar nimic de la vreunul dintre ucenicii care sunt mentionati in evanghelii ca au fost cu Isus de la inceput si Isus in mod clar i-a considerat cei mai calificati sa inteleaga ce sustine el? Si daca avem patru evanghelii, cine a fost Marcu, sau Luca, sau Ioan, care ar fi trebuit sa fi avut virsta de cel putin 120 de ani daca nu peste 200 cind a scris ca sa fi putut fi ucenic al lui Isus, avind in vedere ca el reflecta idei foarte tirzii, cu mult timp dupa Pavel. Dar problema cea mai suspecta o contituie faptul cunoscut de oricine este familiar cu textul grecesc, si anume ca toate cele patru evanghelii au fost produse prin ciopirtirea ACELUIASI TEXT ORIGINAR incit pasaje intregi, se regasesc in doua sau mai multe evanghelii reproduse cuvint cu cuvint, ceea este de neconceput decit daca scriitorii au copiat acelasi text pe care invatatii l-au botezat “ur-text.” Deindata ce este indiscutabil ca un astfel de text a existat, DE CE NU S-A PASTRAT? Si daca s-a recunoscut ca crestinii au nevoie de un text care sa pastreze ceea ce a invatat Isus si deindata ce este indiscutabil ca un astfel de text exista si autenticitatea lui nu a fost pusa la indoiala nici de cei ce l-au folosit ca sa copieze pasaje din el, DE CE A FOST CIOPIRTIT si de ce s-au pastrat doar variante ce au fost produse prin ciopirtirea acelui text? Da, aveti dreptate, nu avem “concluzii,” dar avem bun simt si mai avem “dracoveniile” pe care le fac crestinii care pretind ca se inchina la Isus, or cind acel Isus se dovedeste a fi tot un drac, chiar si un copil pricepe ca dracul crestin nu poate avea ceva de a face cu Isus ala care a sfirsit-o pe cruce.
35. sonatalunii says:

    25 septembrie 2015 la 15:52

    @ Aurel Ionica

    Problema nu este daca Dumnezeu sau Isus judeca; Biblia este foarte clara cu privire la aceasta. Ci PE CE BAZA O FACE?

    Eu va propun ca si BAZA este foarte clar descrisa chiar de Isus in Matei 25, 31-46 (scuze, se pare ca si Isus foloseste expresia aia care nu va place, „pregatita de la intemeierea lumii”). Chiar daca lista aia nu este exhaustiva, este usor de inteles ca felul in care traieste cineva are de-a face cu decizia judecatorului. Eu stiu ca nu va place Pavel, dar uneori exagerati in stilul retoric specific dvs. ce spune sau nu spune Pavel. Eu vad ca ce spune Pavel cu privire la cei care fac fapte din intentia de auto-indreptatire nu este lipsit de sens si este ceea ce spune si Isus in Luca 18,9-14.

    In raspunsul catre gigialuarvinte ati afirmat niste lucruri foarte interesante pe care nimeni nu le lamureste (ori eu nu am sursele necesare). Ati putea elabora, si eventual cita, chestiunile alea legate de evanghelii ca fiind ciopartirea unui text care nu mai exista? Daca textul respectiv nu mai exista, de unde stiti ce scria acolo? Ioan este in mod clar diferit de sinoptice. Care sunt acele idei de mai tarziu care apar in evanghelii dar care nu le-ar fi putut avea apostolii? Nu stiu de ce spuneti ca Petru este o scriere apocrifa. Dar celelalte texte in NT? Aceste chestiuni legate de canon si de scrierile NT au fost motivul pentru care l-am rugat pe Edi sa scrie ceva despre alcatuirea canonului biblic, insa prezentarea lui, o serie scurta, nu a oferit ceea ce as fi dorit.
36. gigialuarvinte says:

    25 septembrie 2015 la 16:01

    @ AI

    Argumentele mele din discuția la care făceam referire:

    „Cheia întregului discurs este v. 32, care îți arată limpede că este un discurs neîncheiat. Al doilea indiciu este dat de auditoriu – epicurei și stoici – teiști, dar foarte departe de antropomorfisme. Alături de aceștia, „popor, mulțime”. Pavel încearcă să și-i ia ca aliați pe filozofi, care sunt la fel de critici ca și el față de antropomorfizări. Ceea ce face ca până la finalul v. 23 să avem captatio propriu-zisă, generală; ultima parte a versetului, acel „ceea ce cinstiți fără să cunoașteți” este intriga sau teza; ceea ce justifică noutatea, dar și întărește propria poziție, delimitând clar care refutații sunt permise și care nu.
    Pavel își anunță auditoriul, și filozofi și populime, că nu poate obiecta cu privire la cunoașterea particularului – întrucât ei nu cunosc acel particular – ci doar cu privire la eventuale încălcări ale coerenței;
    Pavel începe prin a întări argumentul filozofilor, cei pe care și i-a ales drept aliați și procedează la critica idolatriei; trimiterea la ocurența inaugurală a teologiei este limpede, cred, pentru orice om instruit al vremii – povestea din Platon cu teologul ca îndreptător al miturilor; adică el face muncă de „janitor”, curăță templul de antropomorfism – ceea ce este o supremă și ironică autopersiflare, el fiind vestitor al unui zeu întrupat în om; adică întărește foarte tare refutația supremă a unui necreștin – respingerea întrupării.
    Finalul v.25 este prima afirmare a zeului ca mișcător nemișcat – trimiterea la zeul lui Aristotel este, iarăși, străvezie pentru orice pierde-vară din Areopag; așa că citarea acelor versuri din Epimenides este doar „decoy”, el deja îl introdusese pe zeul Stagiritului în poveste; în v. 26 se află pentru prima dată în polemică cu filozofii și cu sursele platonice – neagă ideea căderii omului, ideea hermafroditului inițial – și-l face pe om coborâtor direct din zeu. Cred că e și o problemă de intelecție a textului aici – ex henos pan ethnos anthropon – e dintr-un singur om toate popoarele ieșite sau toate popoarele ieșite din „unu”? Mie îmi pare că traducătorii l-au avut pe Adam în cap, în timp ce Pavel îl are pe „pros hen”. (cine e interesat – http://plato.stanford.edu/entries/aristotle-metaphysics/)
    Dar nu e foarte important, mai grav e că și cornilescu și ortodoxa ratează faptul că toate popoarele sunt din 1, fie el 1 om sau „unul”, și nu toți oamenii, ceea ce ocultează textul ulterior
    unde se vorbește de granițe, or granițe au popoarele, nu indivizii; la fel, timpuri și soroace au imperiile; el le vorbește învinșilor – politic – greci, care sunt totuși învingători cultural și se justifică și pe sine – ce caută un evreu să-i învețe pe greci la ei acasă; și abia acum vine ruperea de ritm, argumentul constrângător: oamenii sunt nevoiți să-l caute pe Dumnezeu.
    De ce? păi pentru că nimeni nu poate afirma că l-a găsit sau că-l cunoaște; lovitura trebuie apoi atenuată printr-o altă captatio, așa că vin cele două citate care vizează bunăvoința generală și mândria de greci a căror cultură este, iată, cultura oricărui om, inclusiv a unui evreu obscur
    și apoi în v. 29 este vizată iarăși bunăvoința filozofilor, pentru ca în v. 30 să atace frontal, afirmând că necunoașterea acelui zeu pe care totuși grecii îl venerează este ceva grav
    care – sigur – poate să fie iertat, dar tot grav rămâne; și, în fine, după ce le spune că pot totuși să-și răscumpere neștiința, îl aduce în discuție pe zeul făcut om.
    Dar încă nu spune despre el decât că e un OM ales, nu afirmă încă ceva de genul divinității lui Isus; în acest moment bănuiesc că Pavel și-a dat seama că a invoca un om ca măsură după care să fie judecați toți oamenii era ceva banal pentru greci (omul este măsura tuturor lucrurilor… – cei interesați, pe wiki – Protagoras), așa că, pentru a menține tensiunea, aduce în discuție învierea.
    Dar în acel moment este întrerupt și nu știm ce și cum ar fi vrut Pavel să mai argumenteze…”
37. sonatalunii says:

    25 septembrie 2015 la 17:18

    @ gigialuarvinte

    Stiu ca va intelegeti reciproc destul de bine cu Don Aurel si cred ca si eu va inteleg pe amandoi. Eu am pornit de la o parafrazare in care era vorba de „imaginarea unui zeu”, deci am sarit peste aplicatia pe care ati facut-o („Realitatea vizată de mine poate fi ușor identificată în Daniel 3, în Coreea de Nord, la Hitler sau Stalin, la recenta întâlnire dintre yinul și yangul socialismului atotbiruitor (Obama-Papa) ca și la „sfințirea” Templului lui Solomon; și a fost trăită de mine și probabil și de mulți alții de aici la fiecare 23 august înainte de 1989.”) si am vrut sa intreb pe ce baza considerati ca in Daniel 7,10 si Apocalipsa 5,11 este vorba despre o „imaginare” a unui zeu (de catre evrei sau crestini) intr-un mod nepotrivit, de vreme ce este vorba de texte profetice?

    În rest, mi se pare că sunteți foarte confuz în raport cu textul.

    Nu ma surprinde faptul ca atat AI cat si dvs. considerati ca sunt „foarte confuz in raport cu textul”, desi AI spunea ca „Tocmai asta cred ca a vrut sa sugereze gigialuiarvinte, ca “judecatorul” ala pe care il asteapta crestinii nu se deosebeste cu nimic de ceea ce viseasca sa fie Satana, iar dvs. ati sarit in sus tocmai pentru ca ati priceput aluzia”. Cred insa ca diferenta este in faptul ca dvs. si AI considerati crestinismul prin prisma istoriei ultimelor doua mii de ani, pe cand eu consider crestinismul prin prisma Bibliei, mai exact a NT, adica a ceea ce ar fi trebuit sa fie. Eu nu contest faptul ca avem de-a face cu un crestinism apostaziat care, in cel mai bun caz, este amagit de sarpe si in intuneric in ce priveste la ce zeu se inchina.

    „Ce este însă grav este că și evreii, și creștinii au construit o imagine despre zeu asemănătoare despoților din toate timpurile. Mai grav este la apostoli, pentru că ei văzuseră exact că imaginea lor despre zeu este greșită”.

    Sunt de acord ca despotii din toate timpurile au invocat autoritatea lui Dumnezeu, ei fiind considerati, de sine sau de altii, reprezentantii zeului pe pamant. Dar nu cred ca Biblia descrie un Dumnezeu asemanator despotilor (sunt si exceptii, desigur) pentru ca asta ar fi o minimalizare perfida a atributelor lui Dumnezeu. In ce-l priveste pe Isus, sa luam in considerare si ce spune el insusi. Daca el a nascocit ceva cu privire la el insus, sau nu, ramane sa fie dezvaluit.

    Matei 25, 31 „Cand va veni Fiul omului in slava Sa cu toti sfintii ingeri, va sedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. (Vorbeste Isus despre sine)

    Matei 25,34 „Atunci Imparatul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniti binecuvantatii Tatalui Meu de mosteniti Imparatia care v-a fost pregatita de la intemeierea lumii. (Vorbeste Isus. Fiul omului este deci Imparatul)

    Acestea se leaga de ceea ce spune Daniel 7, 13-14 „M-am uitat in timpul vedeniilor mele de noapte si iata ca pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a inaintat spre Cel Imbatranit de zile si a fost adus inaintea Lui. I s-a dat stapanire, slava si putere imparateasca, pentru ca sa-I slujeasca toate popoarele, neamurile si oamenii de toate limbile. Stapanirea Lui este o stapanire vesnica si nu va trece nicidecum, si Imparatia Lui nu va fi nimicita niciodata. Cei mai multi nu au o problema cu un Isus care a fost un bun invatator si care a fost pus pe cruce de autoritatile timpului, insa cand este vorba de revenirea lui Isus ca Imparat, cu toate prerogativele autoritatii divine, ar face orice pentru a discredita o astfel de posibilitate. Istoria insa merge mai departe.

    Nu văd ce treabă are Isus cu Armaghedonul și nici cu ceea ce am zis eu.

    Desigur, daca ce ati spus nu este ceea ce a inteles AI (si eu), adica daca ce ati spus nu are de-a face cu „nascocirea” Dumnezeului biblic ci are de-a face doar cu realitatea aceea despre care ati amintit, atunci nu are de-a face nici cu Isus. Insa daca intrebati ce legatura are Isus cu Armaghedonul, aici intram din nou in chestiuni unde diferenta de hermeneutica dintre noi duce la „concluzii” diferite. Ne aflam aici la subsolul unui articol despre „Metamorfoza Armaghedonului” unde Edi face o deosebire intre interpretarile la care au subscris sau subscriu adventistii. in general. Eu nici pe vremea cand se credea ca Armaghedonul este un loc geografic si ca lupta descrisa in Apocalipsa („razboiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic”) este una fizica, eu personal intelegeam lucrurile in mod simbolic, tocmai pentru ca nu exista nici un loc real numit „Muntele Megiddo/Maghedon” (Har-Maghedon), desi a existat cetatea Megiddo si campia Megiddo la poalele muntelui Carmel, unde s-a mai dat o lupta, tot ideologica, intre Ilie si preotii lui Baal. „Ziua cea mare” este o expresie folosita de cateva ori in Biblie in legatura cu evenimentele dinspre finalul istoriei cand Dumnezeu va invinge pentru totdeauna pe cel rau si toti cei ce-l urmeaza. Revenirea lui Isus este descrisa fara dubii in NT, si este descrisa ca fiind cea a unui Imparat care, printre altele, avea sa invinga definitiv pe diavol impreuna cu urmasii lui. Daca pentru AI aceasta victorie si pedeapsa a raufacatorilor este acelas lucru cu „cel mai mare masacru care a existat vreodata”, si deci ceva ce un Isus pus pe cruce nu ar face, probabil ca are de-a face cu hermeneutica dansului.
38. gigialuarvinte says:

    25 septembrie 2015 la 17:27

    @ AI

    Și, ca să nu fiu pierde-vară, eu argumentam doar că nu poți afirma că orice face un om, bun sau rău, este ceva ce face de fapt zeul, pentru că „în el avem viața, mișcarea și ființa”; și că nu poți adăuga autoritatea lui Pavel acestei ziceri, întrucât ea nu este o afirmație, ci un citat.
39. Aurel Ionica says:

    25 septembrie 2015 la 17:39

    sonatalunii spune:
    
    Eu va propun ca si BAZA este foarte clar descrisa chiar de Isus in Matei 25, 31-46 (scuze, se pare ca si Isus foloseste expresia aia care nu va place, „pregatita de la intemeierea lumii”).
    

    Va referiti la textul asta:

    
    31″Când va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale.
    32Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre;
    33şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui.
    34Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: ,Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.
    35Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit;
    36am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.’
    

    Si ce era pregatita “de la intemeierea lumii,” moartea lui prin care urma sa absolve pe toti raufacatorii the orice vina fara sa faca vreo “fapta buna” deoarece el avea sa plateasca toate relele cu singele lui asa cum spune Pavel? Care este BAZA aia pe care sustine Isus ca judeca pe oameni cind creaza imparatia aia pe care Dumnezeu a conceput-o inca de cind a creat lumea si ce legatura are cu ceea ce sustine Pavel? Spune Isus ca-i va alege pe cei ce mostenesc Imparatia aia prin „credinta,” sau ca-i va alege dupa „fapte”? Iar pe cei pe care Isus ii respinge, ii respinge pentru ca ei au facut fapte prin care sa se „indreptateasca,” sau tocmai pentru ca nu au facut deloc fapte bune? Daca eu “exegerez” cu retorica mea cind spun ca ce sustine Isus si ce sustine Pavel se bate cap in cap, puteti sa ne explicati cu retorica dvs. neexagerata cum ei de fapt sustin acelasi lucru?

    
    In raspunsul catre gigialuarvinte ati afirmat niste lucruri foarte interesante pe care nimeni nu le lamureste (ori eu nu am sursele necesare). Ati putea elabora, si eventual cita, chestiunile alea legate de evanghelii ca fiind ciopartirea unui text care nu mai exista? Daca textul respectiv nu mai exista, de unde stiti ce scria acolo?
    

    Cind faceti un popas la Nashville din cutreerarea Americii, dupa ce servim niste mamaligutza cu peste si mujdei, va duc la biblioteca si va arat ceea ce se cheama un “sinopticon,” adica o carte in care toate pasajele paralele din cele 4 evanghelii sunt puse in coloane unul linga altul, si chiar daca nu puteti citi greceste, puteti usor vedea ca sunt paragrafe intregi care sunt copiate cuvint cu cuvint, iar uneori, doar cite un cuvint este schimbat, ici si colo. Intrebati pe cumnatzel si va va spune ca nici el nu pune la indoiala ca cel putin cele trei evanghelii “sinoptice,” Matei, Marcu, si Luca, au fost scrise copiind pasaje intregi dintr-un text comun, unele pasaje fiind preluate de toti trei (si rareori chiar si de Ioan), altetori doar de doi, si alteori doar de unul. Dar daca este asa, problema este ce au omis toti patru si ar fi subminat “credinta data o data pentru totdeauna sfintilor” prin Pavel? Da, nu avem “concluzia” discursului lui Pavel din areopag si nici foarte multe lucruri pe care le-a spus Isus si au fost ciopirtzite cind au fost scrise evangheliile ca sa fie “vesti bune” pentru cei ahtiati dupa zei demonici, dar avem destule lucruri pe care le-a spus si Pavel si Isus, si cu o hermeneutica ce acum este posibila se poate reconstitui foarte mult din cee ace a sustinut nu numai Pavel, dar si Isus.
40. sonatalunii says:

    25 septembrie 2015 la 18:27

    @ Aurel Ionica

    Nici eu nu pun la indoiala ca primele trei „sinoptice” au o sursa comuna. Dar intrebarea ramane: de unde stiti ca ceva anume nu a fost inclus, si mai ales, de unde stiti ce ceea ce nu s-a inclus ar fi subminat ce a spus Pavel? Cand am numit retorica dvs. ca „exagerata” nu am intentionat sa va insult, ci a fost o constatare dupa mintea mea mai putina. Personal nu vad sau consider necesar evidentierea unei contradictii intre Isus si Pavel. Exista deosebiri, dar deosebiri exista intre toti scriitorii biblici. A spune ca scrierile lui Pavel, evangheliile si mesajul NT in general sunt ” “vesti bune” pentru cei ahtiati dupa zei demonici” depaseste dispozitia mea de a inghiti „inalta critica”. Mai bine mi-ar sta in gat un os (de peste)! 🙂
41. Aurel Ionica says:

    25 septembrie 2015 la 21:42

    sonatalunii spune:
    
    Matei 25, 31 „Cand va veni Fiul omului in slava Sa cu toti sfintii ingeri, va sedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. (Vorbeste Isus despre sine)
    

    Bun, deci la inceputul evangheliei, inainte ca Isus sa-si inceapa lucrarea, diavolul il ispiteste pe Isus propunindu-i sa-l faca domnul domnilor si impratul imparatilor pretinzind ca toti domni si imparatii sunt sub cizma lui, ceea ce Isus nu contesta (si oricine poate vedea si astazi, in special la conducatorii religiosi si politicienii occidentali) dar respinge oferta ca fiind o idee satanica, iar pe tot parcursul lucrarii lui, cind multimile deveneau entuziasmate si voiau sa-l aclame ca imparat pentru ca un asa “salvator” au visat totdeauna, si cind Isus surprinde chiar si pe ucenicii lui nutrind asemenea vise, Isus le spune deschis ca ei sunt inspirati de diavol, dar in finalul evangheliei, Isus uita ce a predicat tot timpul si se “converteste” la ideea ca trebuie sa fie acel imparat al imparatilor si domn al domnilor ca atunci nici un crestin nu mai da doi bani pe el. Si pentru ca la prima venire a ratat ocazia sa implineasca visul “credinciosilor” intrucit a respins ca un fraier oferta Satanei si ca atare a ajuns de risul curcilor pe cruce, s-a trezit ca trebuie sa vina a doua oara ca sa-si repare propria prostie! Pai eu nu pretind ca stiu ce a lasat la o parte din textul ala din care a copiat Matei asta care a decis sa scrie pentru crestini o “veste buna” dupa care sa le lase lor gura apa, dar imi pute de la o posta ce a bagat el in evanghelie din propria lui burta. Dar daca ziceti ca dvs. nu suportati “critica din asta inalta” ce presupune folosirea bunului simt deoarece vi se opresc oasele de peste in git, atunci nu-mi ramine decit sa-i urez succes zeului asta crestin sa vina mai repede si sa implineasca ce nu a reusit nici Alesandru Macedon, nici Iulius Caesr, nici Gingis Khan, nici Napoleon, si nici Hitler.Ei, ce ziceti? Ziceti Maranatha?
42. sonatalunii says:

    26 septembrie 2015 la 03:34

    @ Aurel Ionica

    Da, zic Maranatha adevaratului Isus, dar nu Antihristului sau falsilor hristosi carora li se poate aplica ceea ce dvs. si gigaluarvinte spuneti. Acum, daca chiar vreti sa ma ajutati in confuzia in care spuneti ca sunt, explicati-mi cateva lucruri. Mai intai, cand gigialuarvinte ii acuza pe apostoli ca si ei au aberat in intelegerea lui Isus, dvs. ati sarit ca ars sa luati apararea apostolilor, insa cand apostolii raporteaza ce a spus Isus (ma refer la acele lucruri care va contrazic hermenutica) dvs. sunteti cel care ii acuza ca au ciopartit texte si au bagat in evanghelie din propria burta. Eu v-as sugera sa fiti mai consecvent. Cu ce va deosebiti de un polihronu sau Edi, chipurile aparand Biblia, cand de fapt renuntati nu doar la Pavel ci la intregul NT deoarece va contrazice hermenutica? Apoi, de ce dvs. insiva ciopartiti textele apostolilor si alegeti doar ce va convine, pe cand ce nu va convine le puneti pe seama teoriilor conspirative? Si de ce dati impresia ca il aparati pe Isus daca tot de la evanghelistii aia care ciopartesc sau baga din burta ati invatat despre Isus? De unde stiti ce a spus cu adevarat Isus si ce a fost „scos din burta” de evanghelisti? Intrebarile sunt serioase, nu sunt retorice, si as dori un raspuns serios, nu retoric.
43. gigialuarvinte says:

    26 septembrie 2015 la 05:48

    @ Sonata

    Dacă mai zic o dată că, decât să-l lași să fie profesor cuiva, mai bine-ți bați un cui în talpă, iar se supără pe mine dom’doctor. Așa că mă fac că nu zic, dar ați înțeles ideea. Mie mi-a luat vreo doi ani (din momentul în care i-am citit articolele de pe Majesty, și nu știam absolut nimic despre el, începând) până să pricep ceva din ce zice. O parte din dificultate vine din felul în care am fost educați, e adevărat, dar o parte vine din felul în care argumentează; iar din această a doua parte, jumătate vine din teoria lui despre argumentare, jumătate din modul popesc de-a fușeri argumentele. O să evit însă tentația de-a deveni rasul-ul (mai curând nabi-ul) lui și o să încerc să-mi explicitez, cât mai simplu, poziția.

    Discuția a pornit de la diferența culturală dintre țările musulman-laice și cele europene, pe care eu o negam, întrucât Turcia, Siria, Irak, Libia erau țări la fel de socialiste ca Germania, Franța, Olanda sau Suedia. A existat un moment de confuzie terminologică, întrucât eu folosesc metaforic noțiunea de „religie laică”; în fapt, e vorba despre felurite fețe ale unei ideologii comune a obedienței, înrobirii și violenței „întregului” asupra părții (i.e. individului). Rezolvând problema de terminologie, a apărut întrebarea lui AI dacă identitatea ideologică dintre religiile tradiționale și cele laice ar putea fi sesizată fără conceptul de RR.

    Acela a fost momentul în care am răspuns că „ajunge să te întrebi ce e în capul cuiva care imaginează un zeu în fața căruia stau zeci de mii și mii de mii de alte ființe raționale si-i suflă-n drâmbă”. Ei bine, aici AI a înțeles foarte bine ce vreau să zic (ceea ce e doar firesc, lui îi era adresat mesajul, deci pentru el era „adaptat”), însă a continuat deturnând puțin discuția spre o altă temă (nu nejustificată, dar colaterală), iar dvs. v-ați lăsat „furat de peisaj”.

    Eu vizam imaginea (și imaginarul, în sens de constrângeri de limbaj) puterii, care este o realitate pe care o puteți găsi de la Nabucodonosor la Obama și Papa. Potentații stau în față, undeva mai sus decât restul, cu fața spre ceilalți, iar poporul îi aplaudă, aclamă, glorifică, proslăvesc etc. A „sufla în drâmbă” era un eufemism pentru o expresie golănească și prea corozivă pentru o discuție cu audiență generală; viza un tip de relație de obediență în care potentatul își umilește supușii (AI are pagini întregi despre folosirea limbajului sexual, ca eufemism al violenței; deci a priceput foarte bine că dacă un bărbat îl invită pe altul să-i sufle-n drâmbă, intenția este de a-l umili, nu de a obține satisfacție erotică).

    Urmăriți puțin dialectica puterii din Daniel 2, finalul și cap. 3. Nu vă lăsați deturnat de limbajul religios, ăla e singurul accesibil în epocă. După ce Daniel se dovedește mai puternic decât Nabucodonosor (prin aceea că-i citește gândurile și i le și explică), împăratul i se închină și pune să i se aducă jertfe. Apoi face o minunată „halima”, își „mărturisește” credința în zeul lui Daniel. Știu că interpretarea comună este că Nabucodonosor s-a convertit la religia lui Daniel, dar cred că această interpretare este o gogomănie. Religia lui Daniel nu admitea ca oamenii să se închine și să aducă jertfe unui om. Așa că nu văd de ce ar trebui să cred că Nabucodonosor s-a convertit la religia lui Daniel.

    Dimpotrivă, cred că Nabucodonosor este aici, ca orice potentat, care știe mereu că el nu are puterea supremă – pentru că în ordine logică este imposibil ca cineva să fie cel mai puternic din lume – așa că mai important este cui îi e obedient (vasal). Iar Nabucodonosor este o simplă „curvă politică”, cum vedeți în toată istoria și și în zilele noastre, care atunci când vede că există un suzeran (zeu) mai puternic decât ăla căruia îi sufla el în drâmbă, îi întoarce spatele primului și se declară vasal al celui pe care tocmai l-a descoperit ca mai puternic.

    După care face un idol, o statuie pentru noul suzeran (lucru interzis de religia lui Daniel, deci pe care nu l-ar fi făcut dacă ar fi trecut printr-o convertire reală), iar apoi dovedește exact aceeași mentalitate ca până atunci: îi pune pe toți să se închine noului său suzeran (zeu), adică lui, ca mesager/supus/profet/reprezentant pe pământ al „zeului lui Daniel”. Adică Nabucodonosor se face, în locul lui Daniel, „slujitor al zeului preaînalt”, zeu și domn (mai simplu: șef) al zeilor. Este o uzurpare în toată regula aici, nu o convertire.

    Și, evident, după ce și-a schimbat obiectul adorării (de fapt, izvorul puterii cu care-i înrobește pe ceilalți), îi obligă pe toți să jure supunere, să se închine noului zeu, adică noului Nabucodonosor ca reprezentant al zeului cel nou. Evident, cine nu se închină noului zeu, trebuie ucis. Mă întreb de ce nu se ucide pe sine însuși acest Nabucodonosor, din moment ce cu 5 minute mai devreme nici el nu se închina acestui zeu???

    Și după cei scapă cei trei din cuptorul încins, Nabucodonosor se mai convertește o dată, și iarăși amenință cu moartea pe oricine vorbește de rău pe noul zeu… Cât de stupidă poate să fie ideea că Nabucodonosor s-a convertit???

    Că zeul lui Daniel nu s-a lăsat păcălit de cele două convertiri succesive ale lui Nabucodonosor e limpede din ce urmează în capitolul 4. Doar că citirea pentru „ochișori micuți” îi face pe majoritatea lectorilor Bibliei să nu vadă că nu zeul l-a scos din funcție temporar pe Nabucodonosor, ci alți oameni, care se pare că n-au fost prea încântați de modul în care și-a schimbat șeful lor suzeranul. Iar asta arată, o dată în plus, că niciun potentat, oricât de mare împărat ar fi, n-ar avea nicio putere dacă nu i-ar fi dată de (mai) sus. Cine sunt cei care l-au „suspendat” pe Nabucodonosor???

    Ce e și mai interesant este că Nabucodonosor este dus într-o grădină a Edenului, unde trăiește fără griji și fără minte, ca animalele. Și iarăși aflăm că alții – cine-or fi, textul ne lasă să pricepem singuri – l-au pus la loc în funcție, după ce a lăudat un zeu – nu știm dacă ăla vechi sau ăla nou…
44. gigialuarvinte says:

    26 septembrie 2015 la 06:43

    @ Sonata (continuare)

    Având asta în minte – orice cititor normal citește în ordine un text, deci știm ce e ăla împărat – putem merge să citim ce zice Daniel despre zeu. Ceea ce e absurd este că, acolo unde autorul intenționează să creioneze un contrast, interpretările mainstream vede identitate, iar unde este intenție polemică, aceleași intepretări văd apologie.

    Să recapitulăm ce face Nabucodonosor: este deasupra legii (el nu este ucis pentru că până în urmă cu puțin timp nu se închina noului zeu, supușii în schimb sunt uciși), schimbă curvește zeul (suzeranul) în funcție de ce i se năzare lui (pe care îl consideră mai tare), iar ceea ce decide nu se întâmplă (cei trei aruncați în cuptor nu mor, în ciuda poruncii împărătești).

    Să vedem ce face zeul: este sub aceeași lege (care este un contract între supuși și zeu, acceptat de ambele părți și funcțional doar cât timp ambele părți îl respectă), nu primește puterea de la nimeni, ceea ce decide se întâmplă, nu pentru că face el însuși, ci pentru că cei răi se bat ca chiorii între ei și se ucid unul pe altul (asta e istoria tuturor imperiilor).

    Sigur că există o limitare a limbajului și imaginarului puterii. Daniel (și oricare scriitor) nu are la îndemână alt limbaj și alte imagini pentru a descrie aceasta putere care este cu totul altfel. Și atunci, folosind același limbaj și aceleași imagini, descrie totuși altă realitate prin amănunte care nu se potrivesc, prin „scandalon”. Sau, cum ar zice AI, prin reality blockers. Vă las să identificați singur aceste amănunte…
45. gigialuarvinte says:

    26 septembrie 2015 la 15:53

    @ Sonata (continuare 2)

    Toate imperiile sunt făcute de oameni. Cum se construiesc acestea găsiți în Gen. 11. Împărăția al cărei împărat este zeul lui Daniel nu se face prin mâna vreunui om. Acum, cât de credibil e pentru o minte neștiințifică de antic ca o piatră să crească – copacii și animalele cresc, da? – ca o piatră să crească, vă las să vă gândiți.

    Apoi, revenind la Daniel 7, aici avem de-a face cu un tribunal ad-hoc, un tribunal special (în v.9 se aduc niște scaune, nu este o curte permanentă, ci o curte excepțională de apel, prezidată de rege). Astfel de curți au existat și în timpuri moderne. Nurnberg și celelalte mai mici, cel al lui Eichmann la Ierusalim, Condamnarea Comunismului în România, Tribunalul pentru fosta Iugoslavie sunt câteva exemple de cazuri în care oamenii și-au dat seama că trebuie să-l pună pe zeu în fruntea unui tribunal format din 24 de bătrâni, pentru a evacua nebunia și a reinstaura rațiunea prin recursul la legea contra marilor crime. Sigur, toate acestea pot fi criticate, poate nu au fost așa cum cineva și-ar fi dorit, dar arată de ce cei 24 de bătrâni își aruncă coroanele în fața zeului: sunt nevoite să renunțe la „rațiunea” puterii pentru a reveni la rațiunea „naturală”, pusă de zeu în fiecare om, pentru a preveni completa distrugere a lumii.

    Sigur, până când nu va fi trasă în fața judecății invenția dementă a lui Machiavelli, războaiele nu se vor opri (la mobilizarea generală mă refer). Dar pentru ca lumea să rămână populată, din când în când oamenii „își vin în fire” și fac astfel de tribunale, prezidate de zeu (de principiile lui, nu de prezența lui fizică, pentru că „Dumnezeu e duh”). Iar aceste principii după care se judecă în astfel de tribunale sunt stabilite de la întemeierea lumii: „dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă” sau „cine scoate sabia, de sabie va pieri și cine duce în robie va fi dus în robie”. Așa că nu sentința e stabilită de la întemeierea lumii, nici cine e bun sau rău, ci împărăția a fost imaginată și dorită de la întemeierea lumii. Adică zeul a dorit ca societatea umană să funcționeze după anumite principii raționale, pe care oamenii le-au încălcat, și pentru a menține lumea cât de cât funcțională sunt nevoiți să se întoarcă la ele.

    Cum vă spuneam, sentințele zeului nu sunt împlinite de oameni anume desemnați, cum ar fi un călău sau executor judecătoresc, ci ele se împlinesc pe cale de consecință a acțiunilor oamenilor. Așa că nici despre judecata din Apocalipsa nu cred că e vreo curte în care să apară zeul în persoană (ce-o fi fiind aia) sau Isus. De ce nu cred asta, puteți deduce din ceea ce am zis deja. Așa că, da, doctorul avea dreptate să vorbească despre judecată, dar tema era colaterală. Ceea ce spuneam eu este că astfel de „viziuni” sunt doar o chestiune de limitare de limbaj și de imaginar (în sens de eidotecă, pe modelul bibliotecii). Nimic din Biblie nu îmi indică vreo dorință a zeului ca oamenii să stea în fața lui în fiecare zi și să-i cânte osanale pentru că există – și unul, și ceilalți. Nici eu, nici dvs. și cred că niciun om normal nu cred că așteaptă osanale de la copiii lor pentru că i-au făcut. Așa că un zeu în fața căruia, permanent, stau milioane de îngeri ca să-i cânte osanale nu îmi pare să semene cu zeul din Biblie, ci cu satrapii și regii și împărații pământului, cu curțile și camarilele lor.

    A-i mulțumi, în schimb, zeului că le-a dat oamenilor minte și că astfel pot să-și vină în fire încât până și lorzii războiului pot să realizeze că trebuie să fie o limită în războaiele lor și să-i condamne pe cei care o încalcă, asta îmi pare credibil. A-i mulțumi zeului pentru „judecata” lui, asta da, are sens.
46. polihronu says:

    26 septembrie 2015 la 17:31

    Multamu-ti Doamne ca vazura ochii mei minunea – Jiji, imnograful fatalitatii! Slobozeste in pace pe asa-zisul rob al tau (care, stie Jiji, e liber cum altu’ nu-i)! Caci imparatia pietrei nu-i decit perversul obicei al istoriei de a intoarce totul cu fundul in sus. Traiasca revolutia! Hm, miscarea de revolutie vreau sa zic.
47. sonatalunii says:

    26 septembrie 2015 la 17:44

    @ gigaluarvinte

    Multumesc pentru analiza facuta! Sunt de acord cu tot ce ati spus, desi cred ca nu ati spus tot. Daca exista un zeu, reprezentat mai bine sau mai putin bine in Biblie, exista si un Amagitor si Impotrivitor, reprezentat mai bine sau mai putin bine in Biblie. Aceasta situatie conflictuala nu se poate rezolva doar prin revenirea, din cand in cand, a oamenior la rationalitate („A-i mulțumi, în schimb, zeului că le-a dat oamenilor minte și că astfel pot să-și vină în fire încât până și lorzii războiului pot să realizeze că trebuie să fie o limită în războaiele lor și să-i condamne pe cei care o încalcă, asta îmi pare credibil.”), cu alte cuvinte limitarea razboaielor si respectarea unor limite nu poate fi decat o solutie provizorie.

    In ce priveste judecata din Apocalipsa, ea ofera o solutie completa si finala la problema raului, cat si promisiunea unei noi creatii. Daca in Daniel 12,4 mesagerul ii spune lui Daniel „pecetluieste cartea pana la vremea sfarsitului’, lui Ioan ii spune in Apoc. 22,10 „”Sa nu pecetluiesti cuvintele prorociei din cartea aceasta. Caci vremea este aproape.
    11. Cine este nedrept sa fie nedrept si mai departe; cine este intinat sa se intineze si mai departe; cine este fara prihana sa traiasca si mai departe fara prihana. Si cine este sfant sa se sfinteasca si mai departe!
    12. „Iata, Eu vin curand; si rasplata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupa fapta lui.
    13. Eu sunt Alfa si Omega, Cel Dintai si Cel de pe Urma, Inceputul si Sfarsitul.”

    Daca este sa cred ce spune Isus, ce spun proorocii si apostolii, va veni o zi cand Judecatorul insusi va executa o judecata finala, iar acest Judecator nu este altul decat Isus, prin mandatul primit (Ioan 5,22). Tot ceea ce Biblia spune despre Isus, prima venire si a doua venire, reprezinta, evident, obiectul credintei cuiva. Nu are nici o importanta ce crede AI, gigialuarvinte, sonatalunii, Edi, etc. pentru altcineva. Fiecare rationeaza cu mintea lui si alege calea pe care vrea sa mearga.
48. gigialuarvinte says:

    26 septembrie 2015 la 19:03

    Piranda să facă un pelerinaj la Viena, la Sir Karl, și să mediteze la cărțile lui din 1936 și 1994.
49. polihronu says:

    26 septembrie 2015 la 20:30

    Piranda e, prin definitie, intr-un pelerinaj perpetuu. Iar Sir Karl ar face bine sa bintuie O2-ul si sa invete cite ceva de la Jiji.
50. Aurel Ionica says:

    26 septembrie 2015 la 23:32

    sonatalunii spune:
    
    Daca exista un zeu, reprezentat mai bine sau mai putin bine in Biblie, exista si un Amagitor si Impotrivitor, reprezentat mai bine sau mai putin bine in Biblie. Aceasta situatie conflictuala nu se poate rezolva doar prin revenirea, din cand in cand, a oamenior la rationalitate
    

    Si daca si zeul si impotrivitorul sunt reprezentati la fel de bine sau mai putin bine in Biblie, cum ii deosebiti daca ambii sunt imparati peste imparati si domni peste domni, cu atit mai mult cu cit ziceti ca unul este si Amagitor, deci este expert in a se da celalalt? Cum va asigurati ca dvs. va inchinati (si va rugati) zeului si nu fratelui lui geaman cu care seaman identic avind in vedere ca va mai si pute “inalta asta critica” cu care sa va puneti astfel de intrebari? Cind apare zeul pe nori, de unde stiti ca este el si nu dublura, ca sa stiti daca sa va inchinati la picioarele lui ca sa va puna sef, sau sa ramineti in picioare ca cei trei colegi ai lui Daniel cind toti ceilalti se inaina lui si urmeaza sa fiti aruncat in iazul de foc unde este plinsul si scrisnitul dintilor?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.