Adevărul obscur? Adevărul care te eliberează!
14 august 2019 10 comentarii
De ce trebuie să fie numit pomul interzis, pomul cunoștinței? Binelui și răului? Sunt implicate aici, în actul căderii, în geneza păcatului și implicit a morții, cele mai sfinte realități: cunoașterea și etica, morala!
Dar este un nonsens!
Este fundamentul spiritualității și religiozității în conflict cu știința, cunoașterea? Este într-adevăr, credința, credulitatea, apanajul naivității, ignoranței, obscurantismului? Aparent da! În profunzime, aspectele esențiale sunt mai complexe și stau cu totul altfel.
Lumea noastră este relativă, limitată și contradictorie. Contrariile sunt universale, ele asigură reglarea și autoreglarea. Feedback. Nu poate fi imaginată o altfel de lume. În însăși dipolii sarcinilor bioelectrice separate de membrana fiecărei celule, contrariile stau față în față. Activitatea și repausul, însăși viața le conține.
Ne naștem și intrăm în scenă ca gângănii, ca animale. Supraviețuim grație unor stereotipii înnăscute, instincte necondiționate: alimentar, sexual, de conservare, etc. Avem rudimente de psihism, organizare socială, supraviețuim.
Apoi, deodată ne ridicăm, privim înainte, ne folosim mâinile și mintea, devenim conștienți de noi înșine, de viitorul nostru, de faptul că nu suntem veșnici – că cel mai sigur eveniment din viața noastră, însăși condiția acestei existențe – este moartea noastră. Și suferința adiacentă!
Este o cădere!
De fapt, este o înălțare!
Suprapusă peste animalitatea noastră, este conștiința noastră. Gândim, judecăm, raționăm, distingem valori: adevăr și eroare sau minciună, bine și rău, frumos și grotesc.
Valorile sunt bunuri ale individului, dar și ale grupurilor, ale colectivității, societății. Psihismul și aspectele cognitive se suprapun peste animalitatea noastră. Aceasta este contradicția fundamentală a ființei umane.
Lupta sfâșietoare dintre animalitatea și umanitatea noastră.
Dintre inconștientul și conștientul nostru.
Acesta este păcatul capital. În acest moment se moare, sau se trăiește autentic. Aceasta este căderea sau înălțarea!
Și aceasta este substanța miturilor, ne spune Joseph Campbell.
Inclusiv cel edenic, al fructului oprit.
Din conflictul între instincte, pulsiuni, inconștient și eu, supraeu, imperativele culturale, sociale, spirituale, se poate eșua în nevroză, psihoză, sau dimpotrivă, poate fi descoperită calea creativă prin care ne putem tranzacționa, cele mai intime aspirații, ne integrăm și realizăm armonios, evoluăm ca un erou, chiar dacă unul banal, care învinge stereotipia și monotonia unei existențe terne, dar în care poți descoperi la tot pasul nestemate și giuvaeruri culturale, spirituale. Și printre ele, pe celălalt! Semenul!
Cum se poate realiza acest lucru? Când suntem îndopați cu mediocritate, consumerism, primim numere seriale, suntem masificați, înregimentați, marketați, spionați, decimați, după criterii străine nouă?
Descoperă-ți vocația și pasiunile. Trăiește autentic. Urmează-ți întotdeauna intuiția, visul, ascultă chemarea destinului tău! Fii în fiecare moment viu, racordează-te concomitent la prezent – aici și acum – cât și la cele mai nobile și generoase principii ale existenței.
Nu accepta scurtăturile, acceptă negocierea și compromisul intereselor, dar nu a principiilor tale, instituționalizeazăți instinctele și pulsiunile, dă ce ai mai bun din tine, dăruiește-te, fii dispus să sacrifici timp, muncă, energie, talent: consumă-te pentru ceilalți – Iubește. Vei primi înmiit! Și vei fi împlinit, fericit!
Să fim Oameni Întregi, Integri! N-aș vrea să credeți că vorbește sau scrie cineva care este deja. Da’ de unde! E cale lungă. Alții, celebrități, nu anonimi, au încercat! Filip 3, 12-14. Parcursul e totul! Ca și fericirea!
Cea mai banală interconexiune, cea mai cotidiană întâlnire, pot fi transfigurate într-un moment astral!
Nu, adevărul nu este obscur!
Este doar profund, adânc, complex.
Veți cunoaște adevărul și veți fi liberi. In 8,32.
Despre Sorin Săndulache
oxigen2 
Friedrich Nietzsche, Schopenhauer as Educator
De ce ar fi cunoașterea și etica un păcat?În acest context, cuvântul păcat are un alt înțeles?
Reinholz,
Cred ca trebuie sa plecam de la dilema lui Eutirfon: „este binele ceea ce ne cere Zeul sa facem sau Zeul ne cere sa facem binele pentru ca este bine”. In primul caz, ai nevoie de o revelatie morala. In al doilea, ai nevoie de etica. Islamul cere supunere. Iudaismul si Crestinismul sunt impartite intre cei care cred ca binele e revelat in Carte si cei care cred ca in Carte ni se cere sa cautam binele. Primii cred ca ceilalti sunt razvratiti.
Domnule Eduard, eu cred că etica trebuie dorită și căutată.Nu are nici o șansă de reușită dacă este impusă,fie chiar și de o Carte care promovează moralitatea.
Credința mea este că Dumnezeu dorește ca noi să căutăm binele ,etica din proprie inițiativă și nu pentru că așa este scris în vreo carte de morală.Nu cred într-o religie a Cărții indiferent care ar fi ea.Eu am părăsit ateismul atras fiind de învățăturile lui Isus,învățături pe care eu le percep ca fiind o întoarcere și o aprofundare a eticii naturale care se găsește deja undeva în adâncurile psihicului nostru. În acest mod eu interpretez afirmația lui Isus consemnată în Evanghelia după Luca cap17 vers 21 ,,Căci iată că Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru. ,,
Aș dori opinia dumneavoastră în legătură cu o problemă ce mă preocupă .Este legea morală naturală din noi (pe care uneori o numim glasul conșinței) doar rodul evoluției umane,culturare,sociale etc sau este ceva mai mult,poate are o semnificație pe care n-o înțelegem încă?Poate e vreo dovadă al unei dimensiuni superioare,transcendentale pe care n-o putem percepe conștient?Astfel ar putea fi dragostea singurul lucru care transcende timpul și spațiul?Poate ar trebui să avem încredere în ea chiar dacă n-o înțelegem încă în totalitate.
Ce este aceea „legea morală naturală din noi”?
Întradevăr,expresia,,legea morală naturală din noi,,este cam nefericit aleasă de mine.Mă refeream la acea capacitate a noastră de a deosebi uneori binele de rău în mod instinctiv fără a fi influențați de către cineva.Cred că ar putea fi numit și glasul conștiinței.
Pavel spune „gandurile care se invinovatesc si se dezvinovatesc intre ele”. Cuvantul este aici dialectica. Legea naturala nu poate fi doar instinct pentru ca atunci nu ma este lege. Legea este codificata simbolic. Ne nastem cu instincte sociale puternice, asta e evolutia, dar fara educatie morala suntem sociopati, asa cum se poate vedea in destule cazuri nefericite.
Scrierile din Vechiul Testament și din Noul Testament au și această menire ,de a ne educa moral.Am această impresie ,că Isus vrea să trezească ceva mult mai profund în noi.Cred că majoritatea contemporanilor săi erau bine educați moral prin învățăturile Torei.Și cu toate acestea Isus nu a reușit să trezească în ei acel CEVA pe care nici eu nu reușesc să-l înțeleg.Mi-ați putea spune domnule Eduard ce anume î-mi scapă din toate aceste lucruri?M-ar ajuta să înțeleg ce dorește defapt Divinitatea de la noi oamenii.