O schiță istorică
14 iunie 2021 71 comentarii
Adventiștii sînt nou veniți în lumea teologiei. Nu cred să fi existat un pastor cu studii postuniversitare relevante în lumea adventistă înaintea Yorkshireman-ului Heppenstall, iar Andrews University nu a început să devină ceea ce este astăzi decît după 1960. Ca în România „pionierilor”, vîrfurile intelectuale ale adventismului învățaseră carte în afara bisericii și, cel mai adesea, nu carte de teologie. Din perspectiva asta, Ellen White e, fără doar și poate, doctor seraphicus, angelicus, hyperbolicus, melifluus et mirabilis, scholasticus, atque universalis al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Fără ea, nu s-ar fi făcut mai deloc carte în vreun seminar adventist.
Prin urmare, pentru a fi teolog marcant în lumea adventistă românească ajungea, pe vremuri, să rupi niște engleză și să te pui pe tradus EGW. Ba, treacă-meargă, puteai și să știi doar franceză și să traduci traduceri. Printre primii care au avut inspirația să spargă cercul strîmt al îndoctrinării white-iste au fost deja pomeniții Nelu și Dezső, care s-au dus și la școli ortodoxe de teologie. Eu am găsit patristică, încă adolescent, în biblioteca unchiului meu (wink, wink, Ibriane). Mai apoi, un Aurel Ionică sau un Florin Lăiu s-au pus pe învățat, aproximativ, greacă și ebraică. Un Wilhelm Moldovan sau Adalbert Orban au descoperit dogmatiștii reformați. Astea au fost vîrfurile teologice adventiste pînă prin anul 2000.
După metamorfoza comunismului din ’90, majoritatea covîrșitoare a celor care au studiat mai serios teologie au rămas în diaspora. La Cernica, singurul om cu acte în regulă din perspectiva ministerului de resort a fost, multă vreme, idiotul util Iacob Coman. Care – apropo – a devenit pastor adventist fără studii de teologie adventistă, doar din inerția unui sistem în care profesorii de seminar nu puteau să nu fie și pastori. Doar în ultimii 10-15 ani s-a format, cu toate chinurile nașterii, un nucleu profesionist la Cernica – probabil încă prea tributar unei ideologii expirate și fără reală autonomie universitară (vechea meteahnă a oricărei școli de teologie din România).
Sînt homosexuali în teologia adventistă? Sigur. Așa cum avem lingăi, nesimțiți, ignoranți, bătăuși, jucători de golf și șmenari. Întocmai ca printre laicii adventiști. Și da, la teologie, la Cernica, am învățat eu cum să-mi spăl bine glandul și prepuțul penisului, pentru a preveni efectele neplăcute ale acumulării de smegmă.
Ăsta era nivelul teologiei adventiste la anul Domnului 2000.
PS Hai să fiu incorect politic și să le aduc aminte cititorilor mei adventiști că e mai rău să fii jucător de golf decît homosexual.
PPS Coleg de generație cu Heppenstall, dar cu doctorat în egiptologie, nu teologie, a fost Siegfried Horn.
oxigen2 
Actually, abia azi m-am uitat prima data peste disertatia lui Heppenstall (1951). A facut un doctorat in educatie, nu in teologie. Primii teologi adventisti cu studii de specialitate si-au facut aparitia abia un deceniu mai tirziu – Ford, Douglass, Running (ultima doar pe lingvistica semitica). Iar o garnitura consistenta s-a format abia in anii ’70: Andreasen Gulley LaRondelle Bacchiocchi Johnsson Johnston Rice Richards Thompson Young (probabil ca uit pe unii).
Nu e de mirare ca circula si azi printre adventisti povestea cu universitatea e de la Diavolul. Majoritatea adventistilor nu se regasesc in teologia teologilor adventisti – asta in cazul in care au habar ce scriu acestia din urma. Cum n-ar trebui sa va mai mire cind spun ca, daca ai studiat serios teologie si n-ai ajuns ateu, ai gresit pe undeva.
Apropo, un alt Heppenstall din Yorkshire, inca mai interesant 🙂 https://en.wikipedia.org/wiki/Rayner_Heppenstall
Hasel Shea Olson (tot in ‘70). Ford cu al doilea.
In caz ca va intrebati, Knight a avut, tot din anii ‘70, un doctorat in educatie, precum Heppenstall 25 de ani mai devreme.
Am uitat si de Herold Weiss, adventistul care a facut cariera predind teologie la catolici 🙂 Si a carui ultima carte e despre cea mai lucida hermeneutica a apocalipselor biblice.
Fritz Guy. Pe Siegfried Horn vad ca l-ai adaugat deja.
Ambii cu PhD la University of Chicago.
Si tanti asta cred ca ti-ar fi placut: Leona G. Running
Da, Guy mi-a scapat. Pe Running am pus-o alaturi de Ford si Douglass mai sus. Am cunoscut-o la Andrews, nu mai preda, dar chiar am fost pe la ea, nu mai stiu in ce context, dupa un text autobiografic. O femeie mai treaza nu stiu sa fi intilnit vreodata.
Ai fost la cursul de poimenica in care am invatat lectia aia de pomina? Dan s-a distrat de minune pe seama presedintelui 🙂
Nu-mi mai amintesc lectia de pomina dar inca il vad pe presedinte dormind pe scaun ca la gara.
Dan a facut pe prostu’ si l-a pus sa repete de citeva ori explicatiile cu igiena pulei 🙂
Acum imi amintesc. Mai ales sangele rece al lui Dan in timp ce facea pe prostul, cu fata lui de nevinovat.
Cred ca presedintele era, in majoritatea timpului, pe pilot automat datorita oboselii. Asta ar fi explicatia mea rationala, cealalta varianta ar fi sa accept ca era cam idiot.
Sint oameni perfect treji si inteligenti care au probleme in a detecta sarcasmul 🙂
Nu vreti sa stiti ce mugete a declansat prezentarea asta in fanclubul IC 🙂 https://youtu.be/XuKHMkLVG9Q
Iar inainte lui Horn a fost Thiele, cu un doctorat in arheologie obtinut tot la Chicago in ‘43.
In istorie, specializat insa in istoria eclesiastica a sec XVI, Strand si-a terminat doctoratul la University of Michigan in ‘58.
Un orientalist cu traseu adventist, care a predat araba la NSA 🙂 https://news.harvard.edu/gazette/story/2008/10/teacher-of-arabic-wilson-b-bishai-dies-at-85/
Si cu urme in studiile coptice https://copticliterature.wordpress.com/2019/03/14/wilson-b-bishai-and-his-contribution-to-public-studies-particularly-on-the-coptic-substratum-influence-on-arabic-in-egypt/amp/
Prezentarea lui Pauline e ca o calatorie in timp: aceleasi vechi fobii, aceleasi tipare de gandire. Parca joaca o piesa de teatru, de calitate indoielnica, pentru un public amnezic.
Carevasazica. Trinitatea anilor ’60 de primi teologi adventisti – Ford, Douglass, Running – rezuma perfect directiile posibile in teologia adventista.
Leona e academicul pur – interesata de istorie, lingvistica, arheologie, intr-un cuvint umanioare. Asta a fost unghiul predilect al pionierilor adventismului doftoricit (Thiele Horn Strand). Unghiul european, am putea spune.
La mijlocul sanvisului, Herb e adventistul caruia nu-i pasa decit de apologetica. Face o teza in neoortodoxia dialectica a lui Brunner, predica Generatia Finala, pastoreste enclave fundamentaliste in biserica, se consacra cu o monografie EGW si lasa in manuscris, la moarte, o carte apocaliptica despre catolici.
Des e cireasa de pe tort. Ataca frontal, cu instrumentar de ultim racnet, epistolele pauline. Nemultumit, mai face un doctorat fix in ce-l doare mai rau pe adventist – apocaliptica sanctuarului. Si descopera, inevitabil, ca adventismul e un idol fisurat.
Istoria intelectuala a adventismului e, de juma de veac, doar bulgareala dintre aceste trei soiuri de teologi. Cu variatiile de rigoare – orientalistul incepe sa deprinda comparatismul, apologetul descopera fenomenologia, liberalul face istorie etc.
Da ma Ianis, da’ pina si Paulien baga groaza in adevaratii adventisti din biserici 🙂
„Groaza” e punctul G 🙂 al adventismului. Majoritatea teologilor pierd prea mult timp cu preludiul in timp ce „mesagerii adevarati” stiu sa apuce biserica exact de unde ne-a invatat, prin Duhul, maimutoiul portocaliu.
:)))
Life finds a way 😉 https://www.bbc.co.uk/news/uk-england-london-57439921
Am uitat – pe buna dreptate insa – si de Zurcher, care facea la inceputul anilor ’50 studii doctorale in filozofie la Geneva. Se incadreaza si el perfect in curentul european, care se apropie de teologie pe departe. Mai rau insa, isi pierde vremea cu gargarismele lui Louis Lavelle – o combinatie de Cioran optimist si Peterson (chiar are o carte intitulata Règles de la vie quotidienne), complet ignorat azi, cu exceptia fundamentalistilor catolici din lumea vorbitoare de spaniola si (Blaga!) portugheza.
Dederen. Tot european, tot la Geneva, probabil tot în ’50. In „stiinte morale”.
Si da, usa exodului e deschisa inca din deceniul inceputurilor. Ron Numbers si-a incheiat doctoratul in istoria stiintei (Laplace) la sfirsitul anilor ‘60. Copil de pastor, educat in scoli adventiste. Face apoi cariera de istoric, contribuind decisiv la dezvrajirea adventismului.
Sa incep cu preputul. „Și da, la teologie, la Cernica, am învățat eu cum să-mi spăl bine glandul și prepuțul penisului, pentru a preveni efectele neplăcute ale acumulării de smegmă.” Pe asta trebuie sa o fi aflat-o de la un fost presedinte de Uniune, la un curs de … Poimenica. Orice legatura intre pastorire si igiena de jos este pur intamplatoare.
Draga, omu’ citea constiincios din – probabil – propriile notite de la cursul echivalent din anii ’70. Stiu. Am ales simbolic acest episod doar pentru a ilustra o situatie mai ampla – pe care o stii si tu bine. Puteam la fel de bine sa povestesc cum am aflat, la un curs de teologia VT, ca Ulise se intoarce in Itaca in Iliada. 🙂
Despre doctorate inainte de 90′ nu se vorbea nici la ortodocși (am vorbit recent cu doi profesori universitari de la ei). Dar au existat si exceptii exotice (Talpoș baptistul si-a facut doctoratul in America pana in anii 80′). Cand eram noi in scoala, eu habar nu aveam ca profesorii noștri nu aveau nici licenta.
Da, stiu ca adventismul nu-i singular. Ortodocsii parca au avut insa niste oameni mai bine pregatiti, in Occident, inca de la inceputul secolului (nu stiu la ce nivel academic insa).
De altfel, dupa cum stii, nu despre diplome vorbesc eu aici, ci despre sansa de a accesa o biblioteca buna si de a invata sa inveti.
Uita-te la un Ramureanu https://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/ioan-ramureanu-84380.html
Ortodocsii au scoala doctorala la Bucuresti de acum 100 de ani.
Irineu Mihalcescu isi lua doctoratul, la Leipzig, in 1903.
Ai dreptate, doar n-o fi fost Talpos singurul favorit al zeilor. Cat despre Iliada si Odiseea e ca Tom si Jerry – zici unul, zici amandoua. 😄😄
Inca o chestie: nu ai mentionat niste clasici (cei mai multi dintre ei in viata).
Clasici dintre profesorii de atunci, zic
Esti liber sa adaugi. Eu n-am tinut sa le cinstesc tuturor memoria 🙂
Am avut sansa sa cint aceste ultime doua tablouri cu un pianist care avea miinile lui Rahmaninov – n-avea nevoie sa arpegieze doudecimele 🙂 https://youtu.be/2M2j9TgIN_I?t=907
Mai mult de invatat de aici decit din doua duzini de inregistrari bune. Si da, am cintat si concertul asta de Vivaldi / Bach. https://youtu.be/-DYTW-Bf8x8
Si, pentru ca tot l-am vazut pe Kubelik, iata o inregistrare sub bagheta lui a unui poem simfonic putin cunoscut. Exista, in manuscris, o versiune pentru 16 miini (la 4 piane), facuta chiar de Smetana. A fost o experienta rarisima sa cint si asa ceva. https://youtu.be/vOXXV_sU620
And a palate cleanser 😀 https://youtu.be/44G3IPz4HWg
Banuiesc ca ati citit la vremea lui textul asta superb si ca mi-a scapat doar mie. Insist doar sa va amintesc ca autorul e medievist 🙂 https://www.contributors.ro/sunt-mama-car%c8%9bilor-mele/
Dead on:
Nu-mi aduc aminte ca Yefim Bronfman si Emanuel Ax sa fi fost asa de diabolici 🙂 https://youtu.be/9m3ZOMHs7jY
Actually, am gasit o cronica ce-mi confirma non-amintirile 🙂 https://www.chicagotribune.com/news/ct-xpm-2005-03-15-0503150204-story.html
Laur, blestemata-mi fie curiozitatea, da’ am aflat titlul disertatiei lui Talpos (din ’83): „The Importance of Evangelism in Ministerial Training: A Critical Analysis of the Contribution of Selected Nineteenth Century Christian Educators”. Din nou, ma intereseaza mai curind daca doctorandul se arata capabil sa invete de unul singur. Da’ iarta-ma, n-o sa confund niciodata misiologia cu teologia 🙂 In plus, doktorvater-ul lui Talpos nu se pricepea la nimic altceva decit la Spurgeon. Color me impressed.
Am mai aflat, de la un amic din Americi, despre alti citiva doftoriciti timpurii din adventism. Wilkinson 1908 – in istorie (nu stiu titlul disertatiei, probabil ca ceva din istoria crestinismului). Olsen 1909 – in literatura (e drept, cu o disertatie despre The Evolution of Biblical Prose). Albertsworth 1918 – tot in istorie (cu o teza despre Edictul de la Nantes). Se confirma inca teza ca primii doctoranzi adventisti au ocolit studiile de teologie.
Se confirma inca teza ca primii doctoranzi adventisti au ocolit studiile de teologie.
Cauzele?
Sa fie chiar teologia adventista (prin escapismul ei) cea care descurajeaza aprofundarea teologica?
Te-ai duce sa inveti teologie in Babilon? 🙂
Poate ca, mai mult sau mai putin constient, adventistii au stiut ce-i asteapta in confruntarea cu teologia.