Doi ghibarți și-un pumn de sămînță

Dacă Orosius, apărînd imperiul creștin de realitatea uluitoare a invaziei vizigote, susținea că superioritatea noului zeu se putea vedea în progresul istoric (înfrîngerile zeilor vechi fuseseră mai catastrofale, cică), Guibert de Nogent, pus pe transformat cruciada în ideologie, compară aventura orientală a cavalerilor cu poveștile naționaliste ale Vechiului Testament, de la exod la macabei, arătînd că suferința creștinilor pentru pămînt sfînt e mai mare decît a modelelor biblice, iar contribuția miraculoasă a lui Dumnezeu e mai mică (de vreme ce creștinii au mai puțină nevoie de cîrje divine). Dei gesta per Francos – frâncii înșiși sînt miracolul lui Dumnezeu în lume. Ce se schimbase între secolul V și secolul XII? Imperiul nu mai era la fel de vulnerabil. Încreștinase suficienți dintre invadatori. Creștinii se bătuseră deja destul între ei. Era momentul ca imperiul să devină expansionist. Bizanțul avea nevoie de armele occidentului. Iar călugării rămași la vatră aveau suficient timp liber să convertească războiul drept în război sfînt.

Creștinismul însuși avea nevoie de o perfuzie. Nu poți nutri la nesfîrșit un cult popular cu sînge de martiri vechi de sute și sute de ani. E nevoie de sînge nou. Sînge de cavaler, de cruciat. Numai că, din greșeală, în graba de a purcede către o moarte glorioasă, niște creștini au vărsat niște sînge de evreu. Mai rău, unii evrei au preferat să se sinucidă decît să treacă, sub amenințare, la creștinism. Martirii zeului vechi erau o jignire la adresa zeului nou. Pe de altă parte, de ce să te lupți cu musulmanii departe cînd evreii sînt mult mai periculoși și, slavă Domnului, mai aproape? Guibert însuși va contribui la nașterea medievală a antisemitismului (cu duium de accente freudiene).

Un tiz contemporan mutat la Londra, Gilbert Crispin, lucrează și el la resurecția literaturii polemice anti-iudaice. E perfect conștient de adîncimea hermeneutică a conflictului, punînd în gura preopinentului evreu cuvinte polihronice: ”Violentiam Scriptur(a)e infers et at fidei vestr(a)e assertionem Scripturas intorques.” Cînd declari sensul literal al textului imposibil și sensul hristologic singurul intenționat de autor, „violentezi scriptura și o contorsionezi dogmatic”. E firesc: și litera trebuie să sîngereze.

6 Responses to Doi ghibarți și-un pumn de sămînță

  1. Criticul metamodernist says:

    O posibila explicatie a fascismului ca un sindrom al ” lipsei de sens” a societatii:

  2. ibrian says:

    Acuma nu stiu exact cine a zis ca sensul hristologic era cel intentionat de autor, dar chiar nefiind acela, nu vad de ce i-ar pasa zeului de acrivia filologica germna de a identifica ce intenționa autorul – când zeului nu-i pasă nici de au vrut unii să-l omoare pe Unsul sau să-l vândă pe cel cu haina pestriță.
    Iar de ce ne-ar păsa nouă ce , dacă nu avem curiozități istorico-arheologice, înțeleg cu atât mai puțin. Vorba unuia, singurul motiv pentru care Scriptura e importanta e aclea ca Dumnezeu exista, altfel nu e deloc importanta.
    Legat de substanța postării, de ce ar pune cineva pe seama unei ideologii sau religii declarat pacifistă (că tocmai iudei aprați cu fervoare sunt mai viloenți…) faptul că este uzată și sluțită pentru legitimat puterea si violența? Mai ales că acestea din urmă se folosec și mijloace care sunt neutre moral, to say the least.

  3. polihronu says:

    Că zeului nu-i pasă, sîntem de acord 🙂

    Mie îmi pasă încă mai puțin decît zeului. Că doară nu-s nimic dacă nu-s mai bun decît el 🙂

    Figurile desfigurării („sluțirii”) mă fascinează pe mine. Nu teologic, ci doar pentru că mă interesează fenomenologia vederii.

    Că creștinismul e pacifist încă trebuie lămurit. Te bagi? 🙂

  4. polihronu says:

    Hai să arunc două nade:

    pacea e utopia pacificării, iar pacificarea nu-și refuză violența

    nicio religie care încarcă moral o traumă nu poate fi pacifistă

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: