Puterea in biserica neo-protestanta

22 aprilie 2023 de 31 comentarii

Filed under Video Tagged with ,

31 Responses to Puterea in biserica neo-protestanta

  1. Criticul metamodernist says:
    24 aprilie 2023 la 00:27

    Polihronu, de ce Iudaismul a acceptat reincarnarea iar Crestinismul nu?

  2. Criticul metamodernist says:
    24 aprilie 2023 la 16:30

    Ca sa vezi ca sistemul legal american e bazat pe English common law–adica un sistem medieval,invechit.Ei bine , in sistemul legal capitalist american exista inca influente medievale englezesti,cum ar fi „the debtor prison”,care avantajeaza elita bogata si penalizeaza saracii.Un tata a fost arestat pentru ca nu a putut plati child support :

    https://www.kansascity.com/news/local/article271707262.html

    https://en.wikipedia.org/wiki/Debtors%27_prison

  3. Criticul metamodernist says:
    25 aprilie 2023 la 04:18

    A fost National socialismul o forma de gnosticism?

  5. Criticul metamodernist says:
    25 aprilie 2023 la 05:44

    Si acum cireasa de pe tort: Derrida a fost un gnostic ateu:🙂

    https://anthropoetics.ucla.edu/ap0401/pg_derr/

    „The most obvious problem with Derrida’s argument in The Gift of Death is his misconception of Christianity. In his description of Christian mystery, the crucified figure of Jesus is strikingly absent, having been replaced by a mysterious “infinite other” (32). In this respect, Derrida’s understanding of Christianity is essentially gnostic; the humanity of Jesus is displaced by gnostic mystery. Although Derrida claims to describe historical Christianity, in fact, his argument is based on a serious distortion of Christian practice and theology. Although the title might seem an obvious reference to Christ’s atoning death, Derrida’s book can only be characterized as an overt and unacknowledged displacement of the Crucifixion and its central place in Christian worship.”

  6. polihronu says:
    25 aprilie 2023 la 06:08

    Nu știu de ce s-ar fi așteptat cineva ca Derrida să fie creștin doar pentru că îl comentează pe Patočka 🙂

  7. Criticul metamodernist says:
    25 aprilie 2023 la 17:49

    „Nu știu de ce s-ar fi așteptat cineva ca Derrida să fie creștin doar pentru că îl comentează pe Patočka ”

    Nici eu nu sunt un credincios al dogmelor crestine insa folosesc o interfata iudeo- crestina pentru a dezvolta ateismul metamodernist (recunosc faptul ca ateismul modern s-a dezvoltat intr-un mediu cultural iudeo-crestin).

    Problema lui Derrida este ca ,inca de la inceput ,el a folosit o interfata semantica bazata pe traditia kabbalistica luriana pentru a-si dezvolta hermeneutica–fara insa a recunoaste ca este indatorat mult mai mult gandirii iudaice ,in dezvoltarea propriei hermeneutici ,decat ne spune:

    http://www.newkabbalah.com/Derrida3.html

  8. polihronu says:
    25 aprilie 2023 la 20:58

    În primul rînd, trebuie să știi că e absolut la modă printre evreii din academie să găsească rădăcini cabalistice oricărui produs performant pus pe piața seculară a ideilor de un autor evreu. Acum ani, cînd făceam un master în psihologia religiei, am avut chiar un seminar despre rădăcinile cabalistice ale lui Freud. Subiectul este infinit plictisitor – din mai multe motive.

    În primul rînd, Freud sau Derrida își pun la vedere sursele și partenerii de dialog. În al doilea rînd, Cabala are și ea rădăcinile ei, pe care și Freud, și Derrida – în feluri diferite – le sondează direct. În al treilea rînd, Cabala nu e singurul misticism pe care-l poți apropia de autorii ăștia – poți să-i citești foarte bine în cheie budistă sau apofatică sau dracu-lacu.

    În fine, eu n-am nimic împotriva oricărui misticism. Misticizez mai tare decît orice mistic la orice oră. Ateul și misticul una sînt – na 🙂

  9. polihronu says:
    25 aprilie 2023 la 20:59

    Nu mai pierde vremea, citește niște Derrida 🙂

  10. polihronu says:
    25 aprilie 2023 la 22:56

    Am uitat să te întreb: știi că avem și cabală creștină, nu?

    https://en.m.wikipedia.org/wiki/Christian_Kabbalah

    Citește-l pe Culianu dacă de Derrida tot n-ai chef 🙂

  11. polihronu says:
    26 aprilie 2023 la 20:30

    Reclaiming the centre

  12. Criticul metamodernist says:
    26 aprilie 2023 la 21:56

    Polihronu,

    „Subiectul este infinit plictisitor – din mai multe motive.”

    Problema este ca modul in care subiectul este tratat in academiile seculare este extrem de superficial pentru ca este „divortat” de contextul iudaic in care kabbalah s-a dezvoltat si se dezvolta.Kabbal este doar varful ice-beegului.In spatele Kabbalei exista un intreg sistem de gandire iudaic care este generator de noi idei sau centre (israelul este una dintre cele mai inovative tari in toate domeniile).Include ,printre altele studiul legii ,(Haskhala si Halakah), studiul Talmudului, Mishna , Torah, etc. In afara contextului cultural-religios in care s-a format gandirea iudaica (inclusiv kabala), nu are sens .

    ” In primul rînd, Freud sau Derrida își pun la vedere sursele și partenerii de dialog. În al doilea rînd, Cabala isi are și ea rădăcinile ei, pe care și Freud, și Derrida – în feluri diferite – le sondează direct”
    Da ,insa aici nu este vorba doar de a sonda Kabbala pentru inspiratie , ci de formarea mintii intr-o disciplina de gandire iudaica–include, pe langa kabbala , si alte metode de generare de intuitii noi.
    Un evreu format in gandirea iudaica isi poate aplica aceleasi deprinderi de interpretare iudaica si in studiul matematicii, fizicii ,muzicii etc.Si asta pentru ca totul este o hermeneutica aplicata universal.E o chestie de adaptare a hermeneuticii cu caracter universal la un anumit domeniu de studiu. Evreii au meritul ca au descoperit aceasta hermeneutica aplicata „universal” intr-o forma in care alte culturi nu au descoperit-o.
    Da,Derrida, Einstein sau Witten au fost „cufundati ” in cultura iudaica , in metodele de interpretare iudaice ,cu mult inainte sa puna mana pe formule matematice si sa faca o interpretare a limbajului matematic sau stiintific/filozofic.Insa ,cand au pus mana pe cartile de stiinta sau filozofie ,mintea le era deja antrenata in arta gandirii pe care au continuat sa si-o ascuta si cand manipulau formule matematice sau cand faceau filozofie. Este irelevant daca un evreu crede sau nu in zeu–ce conteaza este obisnuirea gandirii cu arta si stiinta hermeneuticii cu caracter universal.
    Apropos de cabalistica crestina ,budista, etc–ii lipseste „background”-ul hermeneutic iudaic care poate fi aplicat universal ,ceea ce face aceste kabbale sa nu fie de acelas calibru ca si hermeneutica iudaica.
    Pe mine ma intereseaza mai putin o interpretare derridiana derivata din hermeneutica iudeo-crestina cat ma intereseaza interpretarea din spatele interpretarii derridiene.
    Ce ma enerveaza cel mai tare la Derrida este sentimentul asta pe care il ai cand il citesti–pare ca nu iti mai permite sa mai vi cu nici o interpretare dupa el.In Derrida ai atins un „dead end ” care nu iti mai permite alceva decat sa devi un simplu discipol al lui.Eu nu sunt din fire chibitzul nimanui.
    Prin ceea ce face, Derrida se situeaza in afara contextului gandirii iudaice care ,prin natura lui
    ,permite mutlitudinea interpretarilor.El ce doreste sa ne propuna este ” interpretarea” care „astupa gura” tuturor celorlalte interpretari.

  13. Criticul metamodernist says:
    27 aprilie 2023 la 00:44

    Ca tot vorbim de o hermeneutica universala aplicata in multe domenii,cum ar fi in musica, sa vorbim si de putina gematrie marca Bach :

  14. Criticul metamodernist says:
    27 aprilie 2023 la 00:52

    Poftim o aplicare a hermeneuticii iudaice in muzica .O muzica din asta „decentrata „, compusa de analogul lui Derrida in muzica, Schoenberg.E o muzica „sterila” ,dezbracata de orice forma de centru tonal:

  15. Criticul metamodernist says:
    27 aprilie 2023 la 01:03

    Putina hermeneutica iudaica aplicata de Rabi Witten (cel mai important fizician in viata) , care ,initial, a fost interesat in iudaism si lingvism ,ca ulterior sa isi aplice deprinderile hermeneutice in matematica si fizica:

  16. Criticul metamodernist says:
    27 aprilie 2023 la 01:05

    Rabi witten descrifrand tainele cabalisticii fizicii:

  17. Criticul metamodernist says:
    27 aprilie 2023 la 06:45

    Un pic mai multa „cabalistica”:

  18. polihronu says:
    28 aprilie 2023 la 08:14

    ”acelas calibru ca si hermeneutica iudaica”

    Nici vorbă. Lumea e plină de geniu hermeneutic, aplicat în ce domeniu vrei tu, fără genetică sau tradiție iudaică (l-ai pomenit chiar tu pe Bach, de ex.). Iar evreii au învățat virtuțile contorsioniste ale textualismului în templul muzelor din Alexandria elenistă.

    ”astupa gura”

    Nici vorbă. Derrida nici măcar nu face hermeneutică. (des)Face hermeneutica hermeneuticii, arătînd ceea ce au în comun toate interpretările posibile.

    ”forma de centru tonal”

    Abandonarea centrului tonal nu înseamnă abandonarea formei. Forma muzicală ea însăși devine la Schoenberg centrul limbajului său muzical – de la motivică la geometria sonatei.

  19. polihronu says:
    28 aprilie 2023 la 08:16

    Nu știu de ce ești fascinat acum de magia iudaismului și de ereticii lui 🙂

    Ar trebui să știi că ce au în comun geometrii sensului e un creier aparte, nu o tradiție religioasă 🙂

  20. polihronu says:
    28 aprilie 2023 la 08:17

    Sau, dacă ții musai, să vezi în ce fel o tradiție sau alta privilegiază creierul autist.

  22. Criticul metamodernist says:
    29 aprilie 2023 la 18:18

    Polihronu,
    Aluziile la leitmotivele culturii iudaice abunda la Derrida.

    Derrida mereu s-a identificat cu conditia evreului care trebuia sa isi traiasca credinta pe ascuns:

    „I have often said that I was born and raised in a country, a culture, a language, and a religion that were not mine. And that my belonging to them was therefore uncertain, and in a certain way, divided, or doubled. This was, and remains, my situation as a Jew. And that is why I have always felt like a Marrano.” (Derrida, „Circumfession,” p. 85)

    Asta explica de ce Derrida a preferat ” ambiguitatea” care ii permitea sa fie si evreu si ateu fara insa a se identifica in mod explicit cu nici una dintre cele doua identitati in mod public.
    Derrida a cautat un „Ein sof” (echivalentul cabalistic al deconstructiei) .Derrida mereu leaga ideea de sacrificiu de cea de deconstructie–aici merge, din nou, pe traditia iudaica in care leaga etica de responsabilitate fata de text si de „altul”.Sacrificarea propriilor conceptii fara a te astepta la ceva ca rasplata, pe altarul deconstructiei.Asa, ca Avraam ,care a fost gata sa il sacrifice pe Isaac doar ca i-a spus „duhul”,fara sa astepte o rasplata.

    „Perhaps it is this very possibility of sacrificing without any reason or rule that would define, even if it were the case of a sacrifice without death, what the Kabbalists name Ein Sof, the nameless or infinite.” (Derrida, „The Gift of Death,” p. 47)

  23. Criticul metamodernist says:
    29 aprilie 2023 la 18:27

    POLIHRONU,

    „Nici vorbă. Lumea e plină de geniu hermeneutic, aplicat în ce domeniu vrei tu, fără genetică sau tradiție iudaică (l-ai pomenit chiar tu pe Bach, de ex.). Iar evreii au învățat virtuțile contorsioniste ale textualismului în templul muzelor din Alexandria elenistă.”

    Da, l-am pomenit pe Bach pentru ca Bach a fost produsul credintei protestante care a redescoperit traditia iudaica.Inca de la inceputul Reformatiunii, protestantii au simtit afinitatea cu evreii .Bach ,Leibnitz ,Newton faceau cabalistica intocmai ca niste rabini.

    E posibil ca traditia interpretarilor iudaice sa origineze chiar mai devreme decat in alexandria elenista.

  24. polihronu says:
    30 aprilie 2023 la 19:44

    De ce îmi miroase a ChatGPT în răspunsurile tale? Știi că AI halucinează, nu? 🙂

  25. Criticul metamodernist says:
    1 mai 2023 la 00:52

    «De ce îmi miroase a ChatGPT în răspunsurile tale? Știi că AI halucinează, nu? 🙂»
    Nu prea cred ca Chat GPT e atat de pornit sa il ingroape pe Derrida asa cum sunt de pornit eu😈:
    Mai curand google ma ajuta sa il ingrop pe Derida.Si nu delireaza :
    https://www.bloomsbury.com/us/derridas-marrano-passover-9781501392627/
    Referitor la ce ai mentionat inainte,referitor la inteligenta evreilor.Da, sunt factori epigenetici care le-au format creierul evreilor in decursul a mii de ani.
    «Ar trebui să știi că ce au în comun geometrii sensului e un creier aparte, nu o tradiție religioasă 🙂»
    In buna traditie frateasca rabinica am sa iti spun ca este si una si alta.
    Da, expunerea la comert ,timp de mii de ani, a dus la dezvoltarea unor allele care ,prin selectie artificial si naturala ,au favorizat un procent insemnat de evrei sa dezvolte abilitati numerice semnificative.De aici si priceperea evreilor la matematici sau domenii care necesita manipulare numerica:
    https://youtu.be/F6v2FjpPvfY
    Insa expunerea la un mediu in care presiunile evolutive sunt importante nu explica de ce evreii Ashkenazi sunt mult mai inteligenti decat cei care nu au radacini europene.
    Mai mult, rabinii practicau selectia artificiala,incurajand evreii (aspergerieni), inteligenti , sa se casatoreasca cu alti evrei inteligenti si sa aiba multi copii.Pentru a fi in aceasta categorie, un evreu trebuia sa faca un efort in a deveni educat .In timp, evreii mai putin inteligenti au mai scazut ,ca procent, in populatia evreiasca.Insa tot casatorind veri inteligenti cu veri inteligenta ,aceasta a dus si la cresterea mutatiilor unor boli care si in prezent terorizeaza comunitatea evreiasca:
    Vorbim de epigenetica.Anumite alele (si creierul )populatiei evreiesti s-au modificat (ca urmare la expunerii la un mediu iudaic, in timp ,ducand la o populatie mai mare de indivizi inteligenti care aveau abilitati numerice si verbale deosebite.Unde nu excelau evreii erau sporturile sau activitatile care necesita abilitati vizuale sau fizice.
    https://slate.com/technology/2007/11/jewish-intelligence-jewish-genes-and-jewish-values.html
    Raspunsurile sunt dr Google +creierul meu aspergerian ,nu chat gpt..Cei drept un creier de aspergerian tot cam un chat gpt e.Polihronu se lupta (inca ) cu gandul daca a trecut testul Turing sau nu.
    https://en.wikipedia.org/wiki/Turing_test

  26. polihronu says:
    1 mai 2023 la 16:17

    Hai s-o luăm băbește. Ești bun să verifici referințele astea două?

    „I have often said that I was born and raised in a country, a culture, a language, and a religion that were not mine. And that my belonging to them was therefore uncertain, and in a certain way, divided, or doubled. This was, and remains, my situation as a Jew. And that is why I have always felt like a Marrano.” (Derrida, „Circumfession,” p. 85)

    „Perhaps it is this very possibility of sacrificing without any reason or rule that would define, even if it were the case of a sacrifice without death, what the Kabbalists name Ein Sof, the nameless or infinite.” (Derrida, „The Gift of Death,” p. 47)

    Eu nu găsesc citatele astea.

    Și, dacă tot sapi, aruncă un ochi și în cabalismului lui Hegel (via Boehme și Schelling).

  27. polihronu says:
    2 mai 2023 la 10:27

    Pînă rezolvi tu enigma bibliografică de mai sus, și te lămurești despre cine e jewgreek și cine e greekjew, hai să mai punem sub lupă o afirmație de-ale tale:

    „E posibil ca traditia interpretarilor iudaice sa origineze chiar mai devreme decat in alexandria elenista.”

    Nu e posibil, e sigur, că doară în fabuloasa bibliotecă alexandrină nu erau doar texte noi sau grecești. Ți-am mai zis: grecii se laudă că au învățat înțelepciunea de la egipteni, iar evreii sigur au furat meserie, precum grecii, în Babilon. Nu am spus niciunde că grecii au inventat postmodernismul. Cînd spun că postmodernismul e vechi de 2500 de ani și îl surprind în textele grecilor încerc doar să spulber iluzia că ar fi ceva recent și să-l ancorez într-un corpus de texte relativ accesibile și familiare. Vrei să studiem preistoria postmodernismului? Se poate și asta. Citește-l pe Martin West în The East Face of Helicon. Și, la îndemînă, asta de pildă:

    https://www.ebl.lmu.de/corpus/L/2/4/SB/-
    https://en.wikipedia.org/wiki/Dialogue_of_Pessimism

  28. polihronu says:
    2 mai 2023 la 13:42

    Și vezi dacă nu cumva cabala e mandaică, nu iudaică 🙂 https://en.wikipedia.org/wiki/Mandaeism

  29. Criticul metamodernist says:
    2 mai 2023 la 22:48

    Polihronu,
    M-am amuzat un pic in ultimele zile cu Gramatologia.Ma scuzi ca am vrut sa iti fac o farsa cu citate facute de mine 🤣🤣Credeam ca ai crezut ca sunt ale lui.Insa, pe zi ce trece am inceput sa devin tot mai bun in a scrie filozofic ,in maniera lui Derrida.😈
    Ca tot ii place lui Derrida sa mentioneze onanismul poetic al lui Rousseau, m-am gandit sa ii scriu si eu un citat , asa, cu dedicatie ,in maniera derridiana.Sa nu zici ca am inceput sa ii plagiez!Noroc ca te -ai prins ca citatele sunt ale mele.🤣🤣Asa ca, in maniera Gramatologiei, scriu si eu:

    „To deconstruct is to take responsibility for the act of intellectual onanism .The process of intellectual onanism signifies something which writting shares with the masturbatory phonetic practice:we write because we would like to run away from the our trace (manifested through the reciprocity of having sex with another person).The ejaculatory practice is the supplement which follows the trace.The sounds we make while we orgasm is the emancipatory struggle to run away from the margin of the glans and towards our penile center.We struggle to overcome our margin of masturbatory practice by gravitating towards the end (arche) of orgasmic activity.”

    Derrida , Une tratise de hermeneutique onaniste p. 666

    Na , ca sunt si eu capabil sa scriu lucruri pro-funde.Si mult mai succint si pe sleau.Vrei si traducerea in franceza?.🤣🤣🤣🤣🤣

    Sper ca nu te superi dar nu ma pot abtine sa nu rad de scrisul lui.E un scris de snob francez care in mod intentionat isi limiteaza referintele aproape numai la autori francezi ca ,deh , sovinul din el vroia sa arate superioritatea culturii franceze prin referinte obscure.
    Sa vezi ce arogant vorbeste despre cultura americana.🤭

  30. polihronu says:
    2 mai 2023 la 23:22

    “To deconstruct is to take responsibility for the act of intellectual onanism.”

    Mi se pare mie sau ai început să-ți asumi niște responsabilități? 😛

    Rîde cît vrei. Keep reading though 🙂

    Iar dacă vrei orgasmul, ți-l recomand pe cel al lui Elliot Wolfson – de la Circle in the Square încoace. E cabalistic 😀

    Fă bine și nu mă plictisi. Dacă vreau să mă enervez pe ChatGPT, știu unde să-l găsesc 🙂

  31. polihronu says:
    10 mai 2023 la 22:44

    ”Deconstruction is not transitive.”

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: