Exista o stiinta a originilor?
5 iulie 2011 24 comentarii
Multumesc lui Florin pentru raspunsul prompt.
Ma voi referii aici doar la una din tezele lui care reprezinta, dupa mine, prejudecata fundamentala a fratilor mei.
Exact asceasta susţineam şi eu, că teoriile despre origini, oricare ar fi ele, nu sunt ştiinţă, chiar dacă operează cu instrumente ştiinţifice…. Originile nu pot fi experimentate… Nu există nici un test experimental care să ateste evoluţionismul.
Inteleg de aici ca Florin este dispus sa negocieze cu teoriile despre origini daca acestea pot fi experimentate. Voi incerca deci sa raspund la aceasta provocare.
Cand cineva emite o ipoteza, implicit anticipeaza ce se va intampla atunci cand ipoteza este testata prin experiment. De exemplu, cand Galileo sustinea ca doua obiecte de greutati dferite cad cu viteza egala, anticipa ca daca o ghiulea si un glonte sunt lasate sa cada din turnul din Pisa vor atinge pamantul cu aceiasi viteza. Ipoteza a fost testata prin experiment. Odata confirmata prin experiment, ipoteza devine teorie stiintifica. Expresia “doar o teorie…” este inselatoare pentru ca sugereaza ca teoriile despre origini nu au fost testate empiric. Orice teorie stiintifica a fost testata, inclusiv teoriile despre origini.
Intrebarea este insa cum poate fi experimentat ceva nu poate fi reprodus in laborator sau observat in timp real. Intrebarea nu se refera doar la origini, ci in primul rand la modele cosmologice cum ar fi heliocentrismul sau teoria gravitatiei universale.
Sa incepem cu ipoteza lui Copernic. La inceputul secolului XVII heliocentrismul si geocentrismul erau doua modele matematice neconcludente, deci simple ipoteze. Problema cu amandoua sistemele era ca tineau cu incapatanare la o viziune estetica despre cosmos (suna familiar sau mi se pare mie) in care orbitele corpurilor ceresti descriau sfere perfecte cu viteza invariabile.
Timp de noua ani, Johannes Kepler a incercat mai multe modele geometrice ale orbitei lui Marte, pana i-a venit ideea sa incerce elipsa. Kepler a enuntat faimoasele lui trei legi: orbitele sunt elipse, viteza planetelor variaza dar triungiul format de planeta si focare acopera suprafete egale in perioade egale, si cubul distantei de la soare in unitati astronomice este egal cu patratul anului. Toate observatiile ulterioare au confirmat legile lui Kepler.
O generatie mai tarziu Newton a integrat mecanica Galileana experimentata in laborator (turnul din Pisa si ghiulelele) cu legile lui Kepler in teoria gravitatiei universale. Forta gravitatiei este direct proportionala cu produsul maselor si invers proportionala cu patratul distantei. Cu formidabilul telescop cu oglinda iventat de el, Newton a putut observa nu numai planetele dar si comete si toate confirmau teoria gravitatiei universale.
Vreau sa remarc doua lucruri. In masura in care un experiment Baconian a fost posibil – turnul si ghiulele – teoria gravitatiei universale ar fi putu fi infirmata in laborator. Dar confirmarea ei pozitiva s-a facut prin observatie. Mai precis, Kepler si Newton au facut predictii despre felul in care se vor misca corpurile ceresti si acestea au fost confirmate fara exceptie prin observatii repetate. O singura exceptie in cer ca sau pe pamant ar fi rasturnat teoria gravitatiei universale.
Asta face ca astronomia sa fie o stiinta observationala. La fel ca in experimentul baconian, ipoteza prezice parametrii masurabili ai unui fenomen observabil, dar fenomenul nu este reprodus in laborator. Ipoteza este confirmata sau infirmata prin observate stiintifica.
Vreau sa amintesc aici un episod anecdotic. Am auzit odata un medic american predicand ca stiintele despre origini nu sunt cu adevarat stiinte pentru ca sunt observationale si nu experimentale in sens baconian. L-am intrebat la iesire daca stiinta medicala este o stiinta reala. “Fireste” – mi-a raspuns medicul. “Atunci singurul reprezentant adevarat al acestei stiinte a fost doctorul Mengele” – am continuat. Stiinta medicala este in mare masura, la nivelul biologiei umane, o stiinta observationala. Nimeni nu face cobai din oameni.
Empirismul Baconian s-a dovedit un criteriu insuficient pentru stiinta moderna. Bacon insusi a ramas un geocentrist credincios propriilor limite. Din cauza aceasta, in secolul XX, logicianul Karl Popper a simtit nevoia sa depaseasca dihotomia observatie-experiment printr-un nou criteriu pe care l-a numit falsificabilitate.
Popper ne ofera doua exemple. Primul este Psihanaliza. Faimoasa teorie a lui Freud este foarte logica, acopere un camp vast de observatii si explica multe. Popper a observat insa ca atunci cand predictiile psihanalizei sunt infirmate in cazul unui pacient, terapeutul este gata sa explice de ce, si va elabora o noua explicatie pe baza aceleasi teorii. Nu exista o ipoteza de genul “daca aceasta predictie nu se implineste, psihanaliza este o teorie falsa”. In alte cuvinte, psihanaliza nu este falsificabila.
Al doilea exemplu este Relativitatea Generala. Einstein sustine ca gravitatia este o curbura a spatiului-timp. Ideea este contraintuitiva si contrazice o premisa fundamentala a fizicii Newtoniane. Spre deosebire de Freud, Einstein a venit insa cu un criteriu masurabil de falsificare. Fotonul nu are masa, forta gravitatiei (va amintiti, produsul maselor) este zero in cazul luminii. Daca insa gravitatia este o curbura a spatiului, fotonul va urma o traiectorie curba in apropierea unei mase uriase. In alte cuvinte, stelele trebuie sa-si schimbe aparent pozitia cu cateva secunde atunci cand le vedem langa soare. Lucrul acesta putea fi confirmat sau infirmat numai in cazul unei eclipse solare. In 1919 Einstein a fost confirmat in timpul unei eclipse in Africa.
Popper continua aratand ca Psihanaliza nu este stiinta pentru ca nu este falsificabila. O teorie stiintifica trebuie sa faca o predictie masurabila care daca nu se implineste o singura data infirma teoria definitiv.
Vreau sa reformulez problema ridicata de Laiu in limbaj Popperian. Sunt stiintele despre origini falsificabile? Daca da, care este criteriul de falsificare? Cum a fost aplicat si care sunt rezultatele?
Va urma.
salutare tuturor,
uite in romana (pt toata lumea) explicatii despre criteriul de falsificare, ca sa inteleaga toata lumea despre ce este vorba in intrebarea lui Edi.
«O ipoteză este științifică, doar atunci când permite invalidarea ei. Teoriile, care în mod sistematic nu admit nici o contradicție, respingând probele evidente constatate empiric, sunt pseudoștiințifice și capătă astfel – datorită unor interese de grup, fanatismului sau nepăsării – un caracter ideologic»
Popper a descris falsificabilitatea cu ajutorul observațiilor următoare, parafrazate dintr-un eseu din 1963 numit „Prezumții și infirmări” (Conjectures and Refutations):
1. Este ușor să confirmăm sau să verificăm aproape orice teorie – dacă căutăm confirmări.
2. Confirmările sunt importante doar dacă sunt rezultatul unor prognoze riscante; adică, dacă suntem nelămuriți de teorie, ar fi trebuit să ne așteptăm la un eveniment care era incompatibil cu teoria – un eveniment care ar fi infirmat teoria.
3. Teoriile științifice „bune” includ interdicții care nu îngăduie anumite lucruri să se întâmple.
4. O teorie care nu este infirmabilă de nici un eveniment științific posibil, nu este științifică. Infirmabilitatea este o virtute a unei teorii.
5. Orice test veridic al unei teorii este o încercare de a o falsifica sau infirma. Teoriile care își asumă riscuri mai ridicate sunt mai testabile, mai expuse la infirmare.
6. A confirma o dovadă este relevant numai în cazul în care este rezultatul unui test veridic al teoriei; aici, „veridic” înseamnă că decurge dintr-o încercare serioasă, dar eșuată, de a falsifica teoria
7. Unele teorii testabile în mod veridic, atunci când se dovedesc a fi false, sunt în continuare susținute de către apologeții lor – de exemplu introducând ad-hoc o presupunere auxiliară, sau reinterpretând ad-hoc teoria astfel încât să scape infirmarii. O asemenea procedură este oricând posibilă, dar salvează teoria de la infirmare doar cu prețul de a-i distruge, sau afecta serios, statutul său științific.
sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Falsificabilitate
Edi am citit cu interes articolul si apoi mi s-a facut foame si mi-am luat un sandwich cu detoate dar in primul rand cu bacon de pig. In continuarea articolului as fi recunoscator daca nu l-ai mai mentiona in repetate randuri pe Bacon. Multumesc pentru intelegere!
Prietene Richard,
Vad ca papagaliciti cu aerul de atotstiutori niste sloganuri pe care le-ati preluat de la niste filozofi ca Popper (si care habar nu a avut de stiinta) fara sa realizati ca timpeniile pe care le credeti sunt de fapt mai mari ca ale fundamentalistilor. Deci o teorie este stiintifica atunci cind permite invalidarea ei. Bun! Si cum demonstrezi ca ceva este valid sau invalid? Pai validitatea si invaliditatea se demonstreaza cu formulele logice! Mata stii altfel? Cunosti mata un singur om de stiinta, inclusiv Darwin, care a demonstrat ceva ca este valid sau invalid folosind logica? Poti sa dai un singur exemplu de un om de “stiinta” care a folosit-o ca sa demonstreze ceva in afara de chestia ca Socrate este muritor, ceea ce orice timpit stie? Or daca logica este demonstrata, atit teoretic cit mai ales practic (deoarece nu poti sa dai un singur exemplu ca ea poate fi folosita), atunci cum ramine cu “validarea” si “invalidarea” teoriilor astea in stiinta? Dar hai sa presupunem ca validarea si invalidarea unei teorii este posibila. Zici (desigur, papagalicind pe Popper) ca o teorie este stiintifica daca permite invalidarea ei. Bun! Intrebarea mea este: O teorie este stiintifica inainte de a fi invalidata sau dupa? Pai daca teoria respectica nu a fost invalidata inca, ea prin definitie nu poate fi stiintifica deoarece nu poti sa demonstrezi inca faptul ca poate fi invalidata. Deci orice teorie, prin definitie este nestiintifica pina in momentul in care este invalidata. Ori daca o teorie este stiintifica abia din momentul in care este dovedit ca poate fi invalidata, atunci este nestiintifica pentru ca a fost demonstrata ca fiind invalida. Deci dupa timpenia asta a lui Popper, nici o teorie nu poate fi stiintifica, indiferent daca poti sau nu poti sa demonstrezi validitatea ei. Deci teoria ca Dumnezeu a creat viata nu poate fi stiintifica deoarece nu poate demonstra ca Dumnezeu nu exista si deci aceasta teorie nu poate fi stiintifica deoarece nu poate fi demonstrata ca fiind falsa. Deci aceasta teorie ar putea fi stiintifica numai din momentul in care s-ar putea demonstra ca Dumnezeu nu a creat viata. Bun! Si atunci te intreb, daca s-ar putea demonstra ca Dumneu nu a creat viata, din acel moment aceasta teorie ar deveni stiintifica deindata ce aceasta teorie nu numai ca s-a demonstrat ca poate fi invalidata, dar a fost chiar demonstrata ca fiind invalida, adica falsa? Chiar nu relizezi cercul vicios in timpenia asta a lui Popper. Sau din momentul in care unul dintre “filozofii” pe care i-ati luat in brate spune ceva, vi se blocheaza creierul mai rau ca al fundamentalistilor si nu mai sunteti deloc in stare sa ginditi? Si de ce teoria evolutiei este “stiinfica” dupa definitia lui Popper? Eu deduc ca teoria aceasta este “stiintifica” deoarece ea poate fi invalidata. Si cum poate fi invalidata? Aratind ca Dumnezeu a creat viata si ca atare viata nu a aparut din nimic? Pai daca este asa, atunci teoria evolutionista este la fel de nestiintifica deoarece asa cum nu pot sa-ti demonstrez ca Dumnezeu nu a creat viata si ca atare nu pot sa invalidez teoria creationista, nu pot sa-ti demonstrez nici ca Dumnezeu a creat viata si ca atare nu pot sa-ti invalidez teoria evolutionista. Sau vrei sa spui ca teoria evolutionista poate fi invalidata deoarece se poate demonstra ca sunt lucruri pe care nu le poate explica si ca atare sunt gauri in ea? Pai cu asta sunt perfect de acord, deoarece teoria evolutionista, printre altele, nu poate explica aparitia gindiri ceea ce teoria creationista explica perfect. Or daca teoria evolutionista este stiintifica deoarece poate fi demonstrata ca invalida deoarece sunt fapte pe care nu le poate explica, dupa definitia lui Popper numai o gogomanie poate fi “stiintifica.”
Desgur, nu ma astept sa-mi raspunzi, nu pentru ca nu ai avea niste raspunsuri clare si la mintea cocosului, ci pentru ca in urmatoare zile vei deveni extrem de ocupat si pur si simplu nu ai timp sa ne raspunzi si noua, astora, prostilor ca sa ne luminezi. In schimb, aplaudacii vostrii ma vor improsca cu insultele voastre care sunt, bineinteles, argumente pur “stiintifice.” Spor la lucru, si bineinteles, la injuraturi!
Anubis,
Ne-ai putea spune si noua cind te duci la WC si ce faci acolo deoarece Edi are acum “misiunea” ca sa lumineze lumea, si in special crestinismul, cu aceste adevaruri “stiintifice.”
A.I.
nu stiu daca chiar crezi ceea ce scrii (ma ingrozesc la gandul ca da) sau doar esti invidios pe atentia de care se bucura altii si faci un pic de agitatie, dar chestiunea asta, oricat ai imbarliga-o si fractura-o, mi se pare destul de simpla.
O teorie este stiintifica atunci cand se stie cum poate fi invalidata. Si va ramane teorie stiintifica, chiar daca va fi falsificata.
Aurel Ionica
Ori daca o teorie este stiintifica abia din momentul in care este dovedit ca poate fi invalidata, atunci este nestiintifica pentru ca a fost demonstrata ca fiind invalida. Deci dupa timpenia asta a lui Popper, nici o teorie nu poate fi stiintific””
Aurel ,si eu mi-am pus exact aceeasi intrebare.
Cum se poate spune ca o teorie este stiintifica doar in momentul in care a fost invalidata?
Ai perfecta dreptate in tot ce ai afirmat in comentariul tau.
Chiar si eu cu logica lui Aristotel pot sa observ acest fapt.
Ce ma surprinde este ca multi pe acest site nu vad ci doar repeta prostiile altora fara sa gandeasca.
Beni
„”
Beni, scumpule, ma bucur ca incepi sa vezi timpeniile ateilor si ale “filozofilor” lor dar nu cumva sa vezi si timpeniile prietenului nostru Edi.
Aoleu, iar vad Dumnezeu si stiinta in aceeasi propozitie! Alooooooo, nu au nici o treaba una cu alta! Dumnezeu nu intra in sfera de interes a stiintei. De cate ori sa se scrie sau sa se spuna aici ca cei care folosesc stiinta sa-l infirme sau sa-l confirme pe Dumnezeu nu fac stiinta, iar cei din tabara cealalta nu fac teologie?
Sa-l tina Dumnezeu teafar pe Aurel Ionica, pentru ca daca crapa asta inainte sa salveze biblia si logica cine stie cate secole mai stam intuneric!
Cat de tampit trebuie sa fie cineva ca sa-l faca tampit pe Popper? Nu mi-am imaginat ca Beni si Aurel Ionica pot fi atat de idioti!
Habar nu aveti ce e aia falsificabilitate! Cititi „Logica cercetarii” cu atentie, stati pe ea vreo nspe ani si poate o sa pricepeti ceva! Daca nu va intra nimic in bila, lasati-o balta si pregatiti-ca pentru sesiunea din toamna a BAC-ului.
Beni si Aurel Ionica, sunteti de-a dreptul tampiti, meritati lingura de lemn pentru gogomaniile pe care le scrieti pe aici.
Beni, las-o balta cu logica aristotelica, sa nu cumva sa te electrocutezi. Pun pariu ca nu ai citit nici macar 2 randuri din Aristotel. Problema ta este ca nici nu stii ce e aia logica. Sau poate crezi cumva ca Aristotel e vreo marca de masina cu care sa-ti plimbi masina.
Edi vrea sa va invete carte, dar de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
Pana acum credeam ca sunteti doar niste sfertodocti fuduli, dar acum realizez ca sunteti de-a dreptul prosti si probabil ca singura voastra lectura completa este cartea de identitate. S-a trezit prostu’ satului sa-l faca tampit pe Popper!
Puneti mana pe carte, daca nu, la sapa cu voi! Se castiga 50 lei/zi, plus mancare si bautura.
” Pai daca este asa, atunci teoria evolutionista este la fel de nestiintifica deoarece asa cum nu pot sa-ti demonstrez ca Dumnezeu nu a creat viata si ca atare nu pot sa invalidez teoria creationista, nu pot sa-ti demonstrez nici ca Dumnezeu a creat viata si ca atare nu pot sa-ti invalidez teoria evolutionista.”
Logica stiintei examineaza stiinta in contextul ” justificarii” , nu in contextul descoperirii.
Nu procesul insusi al cunoasterii in dinamica si desfasurarea sa naturala este obiectul logicii stiintifice ci stiinta reconstruita formal.
Tare interesanta turnura pe care a luat-o polemica pe blog. Citesc si ma inceraca un sincer saru’mana Darwin!!!!
Nu cred ca o societate de tip scientocratie nu ar fauri monstri comparabili cu cei din teocratie dar vazand orgoliul nemasurat al teologului sau mai degraba teophil-ului(ca la pastorul belgian)realizez cat de importanta e frana pe care stiinta o pune omului religios.Asa ca bantuit de metafizica cum sunt ii multumesc lui Dumnezeu ca l-a dat pe Darwin ca altfel papam smirna si eucalipt la cum o luase biserica in evul mediu
Pelicanu
Mai ,baiatule,nu te excita asa de repede ca pierzi uzul ratiunii.
Incearca cel putin sa citesti atent ce a zis Ionica ,si daca nu vezi ca are dreptate ,eu zic ca tu ar trebui sa mergi la sapa pentru 50 lei pe zi .
Aici unde sintem noi (Aurel si Eu) nici mexicanii nu mai lucreaza pentru 50 lei pe zi.
In care SAT traiesti tu de inghiti totul ,doar ca cineva „destept” a scris ceva pe hartie ??
Pelicanule–nu trebuie sa fi tampit sa debitezi PROSTII .Dar asta s-ar putea sa o intelegi ceva mai tarziu.
Calmeaza-te ca face rau la ficat.
Toate cele bune.
Beni
.
Beni ai dreptate ca nu trebuie sa fie cineva tampit ca sa debiteze prostii. E suficient sa fie ignorant, incult si religios.
Bravo, maria, acum incep si eu sa vad cit de desteapta te-a facut filozofia asta de care bubuie capul. I sa vad daca am prins ideia:
Logica teologiei examineaza teologia in contextul ” justificarii” , nu in contextul descoperirii.
Logica schizofreniei examineaza schizofrenia in contextul ” justificarii” , nu in contextul descoperirii.
Logica ghicitului in palma examineaza ghicitul in palma in contextul ” justificarii” , nu in contextul descoperirii.
Logica cailor verzi pe pereti examineaza caii verzi de pe pereti in contextul ” justificarii” , nu in contextul descoperirii.
… … …
Ei, ce zici, este ca nu sunt chiar asa de timpit cum sustineti voi, aplaudacii lui Edi, si daca ai avut rabdare cu mine si mi-ai explicat asa, filozofeste, pina la urma am vazut si eu “lumina.” Ei, ce zici, incepi sa fii mindra de mine?
dincolo de discutia despre stiinta (vezi aici definitia din DEX http://dexonline.ro/definitie/%C8%99tiin%C8%9Ba) si alti „cai verzi pe pereti”, eu as pune niste intrebari mai simple adresate direct domnului Constantinescu (sunt binevenite si raspunsuri din partea altora):
1. cum se armonizeaza „dreptatea pe care o avea Darwin” cu predicile dvs. de sambata, construite pe o platforma creationista si destinate unor „redusi mintal religiosi si ignoranti” care cred in Dumnezeu, in pacat, in inviere si in creatia lumii in 6 zile?
2. ce se urmareste a se demonstra de fapt prin „tam-tam”-ul asta? cumva ca adventistii (religiosii) „e prosti”? care e scopul acestor dezbateri si ce rost au conflictele cu conducerea bisericii AZS pe tema asta? cumva doriti sa va sinucideti de dragul „stiintei” in sine si sa deveniti un martir modern al adventismului, neinteles decat peste cateva generatii? daca doriti sa va apucati de facut „corturi” nu ar fi mai simplu sa va dati demisia? sincer, eu cred ca actul dumneavoastra, curajos si interesant, este unul sinucigas si nu va aduce nici un castig celor cateva milioane de credinciosi AZS, dintre care 99% probabil nici nu stiu cine este Edi Constantinescu si ce crede sau spune el… serios acum, ce interese (motivatii) poate avea un pastor crestin sa isi ridice in cap un intreg sistem ?
3. daca evolutionismul, deismul, teismul, creationismul biblic, ateismul plus orice alt „ism” pot intra cumva in armonie, sunt multi curiosi sa afle „veriga lipsa” dintre ele (chiar daca acestia nu scriu aici pe forum, ci doar citesc si comenteaza prin alte locuri). Eu as fi curios in special sa inteleg cum se impaca teoria despre pacat si moarte, cu milioanele de ani de evolutie. E simplu? M-as bucura sa raspundeti la asta in calitate de pastor crestin, fiindca raspunsurile unor atei sau sceptici a-religiosi de pe acest forum sau de aiurea, deja le cunosc si sincer, nu ma satisfac defel. Va multumesc anticipat.
aurel am sa raspund scurt astept sa vina cineva la mine. Ce vrei asa este viata. Nu te-am injurat niciodata si nu este genul meu… Imi respect interlocutorii, chair daca nu suntem de acord !!!! Cat despre dezbateri ti-am propus un grup de discutie gratis pe facebook pe diferite probleme unde se poate scrie cand oamenii au timp. Cateodata scriu scurt si repede, cateodata nu, functie de timpul disponibil. Eu nu traiesc dis dezbateri pe forum 🙂 ci din activitatea mea.
tu :O teorie este stiintifica inainte de a fi invalidata sau dupa?
eu: o teorie este stiintifica SI inainte de falsificare insa pune si un criteriu de falsificare daca vrea sa fie serioasa asa cum spune si Edi in articolul sau.
Uite criteriile generale ale teoriei științifice
* Lipsa afirmațiilor care se conțin pe ele însele ca premise
* Consistență internă: lipsă de contradicții în cadrul teoriei
* Consistență externă: lipsă de contradicții cu alte teorii recunoscute
* Valoarea cercetării: explicarea unor noi probleme care până acum nu au putut fi explicate
* Testabilitate empirică
* Explicație eficientă
* Falsificabilitate: o teorie trebuie să fie astfel formulată, încât afirmațiile să poată fi infirmate prin experiment. Teorii nefalsificabile, deci care nu pot fi infirmate prin experiment nu pot fi considerate științifice
Nimeni nu va putea vreodata demonstra existenta sau inexistenta divina, asa cum stii si tu….Niciun sistem științific nu poate pretinde a fi în mod absolut și pentru toate timpurile valabil. Se pot emite, cel mult, ipoteze de lucru cu caracter de model paradigmatic provizoriu prin care, în cel mai bun caz, se formulează probabilități. Este suficientă o singură abatere pentru infirmarea unei ipoteze, care rămâne numai atât timp adevărată, până când este invalidată (dovedită „falsă”).
Potrivit empirismului, teoriile științifice sunt obiective, verificabile empiric, și sunt predicții ale rezultatelor empirice care pot fi confirmate sau infirmate prin falsificabilitate. Popper a afirmat că unele confirmări ale ipotezelor sunt imposibile și prin urmare ipotezele științifice pot fi doar falsificate.
Falsificabilitatea lui Popper nu a putut evita critica, mai ales din partea lui T. S. Kuhn. El zice ca deși principiul falsificabilității propus de Popper este util pentru a deosebi discipline științifice autentice de pseudo-științe, falsificarea ipotezelor științifice nu e prezentă în arsenalul de zi cu zi al științelor. Mai degrabă, cunoașterea științifică avansează datorită acumulărilor cantitative de fapte experimentale și formulări teoretice, care sunt în general consistente cu teoriile general acceptate la un moment dat. Pe măsură ce tot mai multe noi fapte experimentale sunt descoperite, și pe măsură ce tehnologia permite măsurători din ce în ce mai precise, unele din aceste date experimentale vin în contradicție (falsifică) teoriile general acceptate. De cele mai multe ori aceste descoperiri/falsificări nu sunt intenționate și au loc în cursul proceselor științifice obișnuite. Un exemplu în acest sens îl constituie descoperirea faptului că viteza luminii este constantă (și nu depinde de direcția de propagare) într-un experiment desfășurat de către Michelson și Morley în 1887. Obiectivul acestui experiment era de fapt măsurarea vitezei luminii față de Eter, însă rezultatele experimentului, fiind în contradicție cu teoriile fizicii din acea vreme, au dus la abandonarea concepției Eterului și la formularea teoriei relativității speciale de către Albert Einstein în 1905. Această viziune a evoluției științei în etape constituite din acumulări cantitative urmate de revoluții în care „paradigma” științei se schimbă în mod fundamental, a fost formulată de către Thomas Kuhn în „Structura revoluțiilor științifice”. (sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tiin%C8%9B%C4%83)
Cand faceam master, la cursul de metodologie sociala , in modelarea devizului experimental eram obligati sa punem un critriu de falsificablitate al ipotezelor noastre de lucru !
Cat despre intrebarile specifice ale teoriei evolutiei eu nu am citit atat de mult ca edi, deci il las pe el sa iti raspunda mai departe. Eu am abordat stiinta in genere, iar fizica asa functioneaza.
daca va amintiti, fizica mecanica newtoniana a fost contrazisa de fizica cuantelor. S-a renuntat la fizica mecanica ? NU si asta pt ca mecanica sa este valabila totusi in sfera ei ! Ea a fost integrata intr-o paradigma mai larga ca o teorie particulara intr-o paradigma largita ! Cam atat aveam de spus…
Deci fizica mecanica newtoniana a fost falsificata de fizica cuantica si ea a fost “stiintifica” inaite ca sa fie falsificata, si se considera “stiintifica” tocmai pentru faptul ca era de neconceput ca sa poata fi falsificata in vreun fel. Iar culmea mascaradei estea ca fizica mecanica newtonian a ramas la fel de “stiintifica” cum bine recunosti si dupa ce a fost falsificata. Si atunci te intreb: Acest “principiu” infailibil al “falsificarii” pe care l-a stabilit acest cap superdestept de Popper si care stabileste fara nici un echivoc ca orice credinta in Dumnezeu este automat ceva “nestiintific,” ce demonstreaza? Deci acest “principiu” demonstreaza totdeauna ca religia este automat “nestiintifica” in timp ce orice a adoptat stiinta este automat ceva “stiintific” indiferent daca ulterior se demonstreaza a fi gresit?
Da, eu sunt convis ca la curs trebuie sa aplicati orbeste ceea ce va spunea profesorul asa cum fac si cei de la Cernica. Si deci, daca profesorul va cerea sa va stabiliti singur in criteriu prin care ceea ce sustineati putea fi demonstrat ca fiind gresit, asta inseamna ca ceea ce faceati era neaparat “stiintific”? Iar atunci cind efectuati experimentul, ce urmareati, sa demonstrati ca ceea ce sustineti este intemeiat sau sa demonstrati ca ceea ce sustineti este de fapt fals in conformitate cu “criteriul” de falsibicabilitate pe care l-ati ales? Si daca demonstrati ca ceea ce sustineti nu putea fi falsificat, ceea ce sustineati dvs. mai era stiintific sau devenea automat nestiintific deoarece nu putea fi demonstrat ca este fals? Iar atunci cind alegeti singur criteriul de falsificabilitate dupa care ceea ce doriti sa demonstrati poate fi dovedit ca fiind fals, ce criteriu alegeati, unul care usor poate oferi dovezi ca ce ceea ce sustineti nu sta, sau unul dupa care nimeni nu poate sa demonstreze ca ceea ce sustineti este fals? Mai oameni buni, susnteti inteligenti dar chiar nu realizati cum cite un filozof ca idiotul asta de Popper spune ceva si pentru ca vi se baga in cap in scoli deveniti incapabil sa mai ginditi si va asemanati cu un ciine care isi fugareste coada cu deosebirea ca voi o faceti cu aerul ca va crapa capul de desteptaciune si rideti de ceilalti care rid de voi.
aurel, m-ai facut sa rad 🙂
tu spui : «credinta in Dumnezeu este automat ceva “nestiintific,” ?…. »
pai credinta in d zeu este o credinta sau ceva stiintific ???? !!!! ::):):)
cand faci o modelare experientala (nu stii pt ca nu ai facut niciodata), tu iti propui niste scopuri si niste ipoteze de lucru care trebuie sa fie enuntate dupa criterii specifice, apoi te apuci de modelare. Dupa ce modelarea si metodologia sunt gata, creezi grupul martor si cel experimental si asa mai departe. Se poate ca ipotezele tale de lucru (prezumtiile tale) sa fie confirmate, infirmate sau confirmate in parte… etc. Nu stii care va fii rezultatul, tu faci prezumtii.
In teologie nu se face asa…pt ca nu exista nici o latura experimental-pozitiva, ci numai un discurs argumentativ, bazat pe logica si metafizica (ori care ar fii ea).
Refuz sa mai discut despre stiinta, filosofia stiintei si credinta in d zeu in aceasta maniera, este pierdere de timp !
chestia cu «credinta in Dumnezeu este automat ceva “nestiintific,” ?…. » este hilara, DA domnule aurel, credinta in d zeu este ceva pur nestiintific !!!! 🙂
🙂
Deci eu iti adresez un comentariu in care arat contradictiile in ceea ce spui despre ceea ce ai invatat la scoala (comentariul 18 la Exista o stiinta a originilor?) si iata ce imi raspunzi:
Deci in loc sa raspunzi la problemele pe care ti le-am pus, ai ris. Deci faptul ca ai ris eu trebuie sa trag concluzia ca am spus o prostie? Pai nene, risul ca argument este argumentul prostului care nu are ce sa spuna. Iar dupa ce eu v-am demonstrat ca nu aveti raspuns, eu de ce nu am voie sa rid? Dar nu-ti face griji ca deocamdata nu se ride inca de voi si in special de ceea ce se invata in scoli si voi papagaliciti. Adevaratul spectacol nu a inceput inca.
Nu am crezut niciodata ca d-l Ionica e un geniu si ca a „rasturnat logica”, ma asteptam insa sa aiba niste lecturi mai numeroase. Dumnealui ne arata in mod concludent ca:
1. Nu a citit Logica Cercetarii;
2. Si, pe cale de consecinta nu face nicio diferenta intre falsificabilitate si validare/invalidare;
3. Nu intelege ca validarea experimentala nu se refera la continutul de inferente, in sensul validitatii logice, ci la gradul de testabilitate experimentala – actuala sau viitoare;
4. Nu face nicio distinctie intre diversele sisteme logice – ex. logica modala, logica doxastica etc, etc ….
De fapt e foarte ciudat sa pui un comentariu legat de afirmatiile lui Ionica deoarece individul nu are, in majoritatea cazurilor, proprietatea termenilor pe care ii foloseste. Asta imi aduce aminte de „magistrala” sa analiza asupra Genezei in care vorbea de „ideologia lui Dumnezeu”.
Ma astept sa spuna ca sunt latraul lui Edi, am un sfat d-le Ionica- faceti-va temele si apoi vorbiti!
Popper e criticabil? Da, este. Dar este criticabil de catre cineva care l-a citit si l-a inteles, – ceea ce dvs nu dovediti a fi facut. Mai multa modestie nu ar strica.
Domnu ibrian va consumati degeaba ca el oricum nu intelege iar oricine nu zice ca el e de al lui Edi! Bwahahaaha, macar asta a priceput (chiar daca nu in forma exprimata de mamaie) ca intre el si Edi distanta e ca de la cer la pamant!
Mamaie se gandeste ca aparatorii lui Dumnezeu sunt simpatici in incercarea lor de a arata cam cum inteleg ei lumea din jur asa ca le ofera un moment pretios:
Si stiinta asta care nu poate sa dea gresi dupa care logica se conduce: Dupa “Logica Cercetarii,” dupa “logica modal,” dupa “logica doxastica,” dupa logica “etc.,” dupa logica “etc.,” sau dupa logica “…”?
Nu, nu te consider latraul lui Edi, ci esti latraul lui Popper. Si, desigur, in calitate de latrau, numai mata ai dreptul sa-l critici pe Popper. Foarte “logic,” si asta fara indoiala in conformitate cu toate “logicile” mentionate mai sus. Asa ca dai tare cu latratul, ca Anubis cu imaginea lui de dulau iti ine isonul.