Spre o religie open-source?

Imi place sa fac paralele intre religie si lumea informaticii si sistemelor de operare nu doar pentru ca sunt familiarizat cu cele doua domenii ci si pentru ca sunt construite pe o schema si cu elemente comune: programatori, utilizatori, corporatii, open-source, closed source, update, service-pack, etc. Ati recunoscut aici profetii, adeptii, bisericile, doctrinele, reformele si aggiornamento.

In informatica (familia Unix) fisierele/directoarele au 3 tipuri de permisiuni:
Read (citire),
Write (Scriere),
Execute (Executie), notate R,W,X
(sistemele Windows/Dos au doar 2: R,W).
Un fisier care poate fi citit dar nu si modificat este de tipul Read Only (RO), un fisier care poate fi citit si modificat este Read Write (RW). Permisiunile creaza automat niste ierarhii, cea mai simpla fiind: utilizatori normali (permisiuni RO) si administratori (permisiuni RW). Ierarhia nu poate fi, in mod normal, incalcata. Cu toate astea un hacker sau un cracker (vedeti wiki pentru diferenta) poate incerca si reusi sa rastoarne permisiunile amintite, pana la interventia unui admin.

Ierarhia aceasta, transpusa in lumea religiei, se manifesta astfel:
RO – consumatorii de religie (aka adepti, inchinatori, credinciosi)
RW – creatorii de religie (aka profeti, guru, mesia)
Cracker/Hackers – free-thinkers, ereticii, agnosticii, ateii

Religia este, per se, Read Only, astfel ca in cadrul ei nu poti fi decat consumator. Orice incercare de modificare a unui simplu fisier (in limbajul de lemn: credinta data sfintilor o data pentru totdeauna) sau a unui fisier de sistem (in acelasi limbaj de lemn uscat: pietrele de hotar) e intampinata cu mesajul Acces Denied iar o incercare de spargere a accesului se termina cu o interventie a administratorului, cu pierderea tuturor drepturilor de si cu expulzarea din sistem. Zona Read Write o reprezinta intemeietorii de religii, aflati fie in paradis fie in racla din mausoleu; destul de greu de ajuns acolo.

Cum ramane cu cea de-a treia permisiune: Execute – X? Aceasta ofera utilizatorului dreptul de rulare, daca e vorba de un fisier executabil. Programatorul si-a terminat munca (RW) iar corporatia decide daca aplicatia functioneaza in parametrii si poate fi scoasa pe piata.
In religie asta s-ar transpune prin posibilitatea de testare efectiva si de functionare practica a unei dogme si, dupa caz, de aruncare a ei daca rezultatul nu e satisfacator. Evident, permisiunea X apartine divinitatii si, atata timp cat nici un zeu nu a intervenit in aruncarea la Recycle-Bin a executabilului, el e pastrat mai departe in sistem, chiar daca „mananca” inutil memoria si procesorul (cica ar exista peste 4200 de religii)

Deseori crestinii se refera la libertatea lor „in Hristos” comparandu-se cu ateii, sclavi ai pacatului. In realitate crestinul se poate lauda doar cu acces Read Only in timp ce ateul/agnosticul are nu doar permisiunile Read Write (poate inventa o religie noua) dar chiar si Execute (poate arunca la gunoi orice religie)

Pentru un crestin optiunile ar cam fi urmatoarele:
– ramane mai departe cu religia de tip Read Only; situatia cea mai raspandita. O turma si un pastor sau mai bine zis: nenumarate turme conduse de berbeci sau lupi.
– isi face propria religie – religia RW, ramane de vazut daca adeptii vor fi RO (ideal) sau RW (optiune periculoasa, oricine poate modifica, sterge sau copia sistemul, bad for business).
Crestinismul, ca secta a iudaismului a inceput RW si s-a transformat rapid in RO, protestantismul a urmat acelasi traseu, adventismul la fel, etc…
Astfel se ajunge la un punct mort. Iesirea din el, in lumea informaticii, se numeste open source.

Ideea de open source a aparut in special datorita faptului ca unele corporatii ajunsesera sa detina monopolul pe un anumit segment (sistem de operare, office, browser, grafica, etc) si nu doar ca se cerea o plata pentru programul respectiv dar nimeni nu avea acces la cod pentru a-l putea modifica dupa preferinte, repara daca era cazul sau dezvolta in directii noi. In lumea open source un program poate avea mai multi dezvoltatori, oricine il poate copia, il poate modifica, il poate folosi in orice aplicatie (gratuit si fara sa il poata vinde). Open Source ofera astfel toate permisiunile. Probabil unii folositi Linux, Firefox, OpenOffice/LibreOffice, VLC. Mai mult, programele nu sunt controlate de corporatii (chiar daca unele contribuie).
Transpuns in lumea religiei, open source se regaseste destul de bine in faza de inceput a crestinismului si, probabil, in cea de inceput a protestantismului. Lucrurile insa nu au putut ramane asa din motive evidente: open source nu produce prea multi bani (cel putin in mod direct si rapid). Pe de alta parte sa nu uitam tendinta naturala a omului: unde sunt 2 sau 3 adunati in numele unui profet se naste o ierarhie si apar permisiunile si drepturile de acces. Si curg banii 🙂

Cum ar arata o biserica open source? (nu, nu e reclama voalata la site-ul OSC)
E suficienta o descriere inversa, in oglinda, a crestinismului:
– un loc in care sa nu existe doar consumatori ci si (mai ales) creatori/producatori de idei
– ideile/dogmele se adopta/elimina pe baza sistemului peer-review
– oricine nu doar ca are voie sa gandeasca diferit dar poate si schimba sistemul
– ideile nu costa bani, zei nu au nevoi de implinit
– nu exista o corporatie de dus in spate (care sa consume resurse si sa influenteze ideile)

Ca o ironie, in sistemul Unix (de unde au pornit parintii Open source) numarul care exprima libertatea de a folosi si modifica un fisier este 666:)
666 inseamna permisiune read-write pentru toata lumea, nu e vorba de nici o mistica izvorata din Apocalipsa lui Ioan, numarul (scris in sistemul octal) este o suma a permisiunilor celor 3 categorii de utilizatori din sistemul Unix: Owner, Group members si Others.
Pe de alta parte. tot in Unix, numarul 777 mai adauga si permisiunea de Executie (RWX). Dupa o hermeneutica populara se confirma asadar ca doar zeii au dreptul de a „executa” un sistem.

Anunțuri

71 Responses to Spre o religie open-source?

  1. NIMENI says:

    bebe

    „Asta este cum zice Ianis- Read Only .”

    O fi prietene nu zic ba da nu iti pui intrebari fara sa astepti raspunsuri. Ca nu ai raspunsuri….alta rata-n alta balta.
    Mai mult nu il aduci pe Benedict argument. Poate in cel mai fericit caz aduci un ateu. Ai indentificat gresit de unde iti vine libertatea. Libertatea iti vine de la tine. Daca astepti libertate de la oricine altcineva poti sa astepti mult si bine. Nu iti trebuie overclocking iti trebuie dovada ca sa poti fi liber. Unii nu vor fi liberi nici cu dovezi da asta e o alta problema.

  2. bebe says:

    Uita de Benedict. Nu ma las influientat de nimeni.

  3. NIMENI says:

    Am uitat.

  4. Rvr says:

    Urmaresc de ceva vreme atat ceea ce ofera site-ul cat si ceea ce prezentati voi in comentarii. Pot spune ca mi.am raspuns la cateva intrebari carevma framantau si am gasit ecou al unor revolte personale legate de ingustimea mintii unor lideri. Cred totusi ca exista si un pericol. Acela de a confunda gandirea libera si intrebarile ce se nasc din ea cu un nihilism mai fundamentalist decat orice religie. Daca batranii credeau ceva, iar noi am descoperit erori in ideile lor tindem sa negam totul (pana si existenta lor). Deasemenea atitudinile celor ce ating iluminarea, ateii fiind varful, urmati de agnostici, fata de credinciosii ce isi permit sa creada in cate ceva este adesea de atac la persoana sau de ironie grosolana. Nu ca din partea cealalta nu ar exista o atitudine gresita, de genul ipocriziei „ma rog pt tine”

    Bineinteles eu sunt doar un observator tacut si poate gresesc, dar intr-o lume libera e si asta un drept.

  5. ianis says:

    Rvr
    Acela de a confunda gandirea libera si intrebarile ce se nasc din ea cu un nihilism mai fundamentalist decat orice religie.
    Poti sa dai un exemplu de astfel de confuzie?

    Deasemenea atitudinile celor ce ating iluminarea, ateii fiind varful, urmati de agnostici, fata de credinciosii ce isi permit sa creada in cate ceva este adesea de atac la persoana sau de ironie grosolana.
    Atacul la persoana este, de obicei, apanajul celor ramasi fara raspunsuri. In spatiul asta virtual am vazut de toate: de la grosolane amenintari cu tribunalul sau politia pana la „amenintari” cu rugaciunea, iadul, judecata.

    ironie grosolana
    Ironia este, de multe ori, singura limba pe care o pricep creierele spalate pana la decolorare. Daca e grosolana sau nu, ramane de analizat. Probabil ca e direct proportionala cu gravitatea situatiei asa ca e necesara.

  6. Rvr says:

    Tocmai pentru a nu cadea in capcana atacului la persoana nu am sa dau exemple nominale, dar pot evoca un model intalnit destul de des. Conversatiile intre un personaj care se crede foarte pregatit intr-un domeniu (cu toate ca nu are decat vreo licenta obscura pe la vreo facultate la fel de obscura) si un alt personaj poate la fel de pregatit sau poate nu. Argumentele sunt uitate si sub umbrela lui „eu stiu mai bine” sau al lui „bai prostule” se incearca inchiderea subiectului. Mai trist e cand se ajunge la rugaciunea din mila pentru cel „cazut”.

    Cat despre nihilism, evidenta e mai mare. Ne-am pus intrebari si nefiind multumiti cu raspunsuri arhaice si dogmatice am cautat noi raspunsuri. Ideea e ca unii dintre noi nu au respins doar raspunsurile parintilor (gen pamant de 6000 de ani) ci am respins si ideea de Dumnezeu, de pacat si mantuire. Cred ca stiinta isi are locul ei si credinta pe al ei. Dar atunci cand la intrebari fizice dam raspunsuri metafizice si invers, avem o mare probkema.

  7. Laurbv says:

    „Cred ca stiinta isi are locul ei si credinta pe al ei.”

    Stiinta e ocupa cu chestii „tangibile”, religia cu chestii „intangibile” (despre care nu putem spune daca exista sau nu dar, conform religiei, daca nu le acceptam suntem pierduti). Cand religia incepe sa pretinda ca unele chestii „intangibile” sunt tangibile si face din asta o realitate, uneori o ia rau de tot pe aratura! Nu prea vad rostul religiei in lumea in care traiesc (cu exceptia rolului ei de heroina ca sa fac fata mai usor vietii de zi cu zi).

    Din punctul meu de vedere creotarzii isi merita din plin ironiile… mai ales cei care argumenteaza in mod circular creationismul: pamantul are varsta aproximativa X fiindca asa scrie in Biblie iar Biblia este adevarata fiindca asa spune Dumnezeu tot in Biblie (sau alte afirmatii de felul asta).

    Anumite pozitii nu sunt negociabile:
    -varsta geologica aproximativa a pamantului stabilita de comunitatea stiintifica
    -evolutia
    -faptul ca pamantul sa invarteste in jurul soarelui
    -numarul satelitilor lui Jupiter
    -etc.

    Sunt o pacoste oamenii religiosi care resping tot felul de descoperiri stiintifice confirmate de o multime de experimente! Lunatici de felul asta doresc sa transforme in teocratie Vestul:
    http://podcast.sceptici.ro/2012/10/21/sceptici-in-romania-episoodul-52/
    „Candidatul republican la funcția de Congressman, Paul Broun crede că evoluția, embriologia și Big Bang-ul sunt minciuni din străfundul iadului și că Terra are cam 9000 de ani ”
    (din pacate, cred ca vor reusi)

    P.S.
    Nu am nici o diploma de licenta… dar prefer sa-mi folosesc cum trebuie neoronii!

  8. ianis says:

    Rvr
    Reiau, ceva intarziere, cateva idei prezentate de tine
    Ideea e ca unii dintre noi nu au respins doar raspunsurile parintilor (gen pamant de 6000 de ani) ci am respins si ideea de Dumnezeu, de pacat si mantuire.
    Deconstructia teologiei crestine nu e pentru oricine, dupa cum ai constatat, caci e destul de greu sa ramai obiectiv pe parcursul procesului. Nihilismul e o extrema, la fel cum refugiul in credinta care te ameninta cu iadul/raiul e extrema opusa.

    Pe de alta parte, cand incepi o deconstructie nu te poti opri la jumatatea drumului decat printr-o disonanta cognitiva (sau o serie de). Daca, potrivit evangheliei, nu poti pune petec nou la haina veche, atunci o teologie sanatoasa nu poate sa respinga doar cateva elemente pastrand cea mai mare parte din traditie. In procesul asta primul concept care trebuie redefinit este cel de Dumnezeu. „Cadere de la credinta” ar zice unii.

    Laurbv
    Sunt o pacoste oamenii religiosi care resping tot felul de descoperiri stiintifice confirmate de o multime de experimente!
    Oamenii religiosi, de obicei, simt nevoia sa compare credinta (credintele de orice fel) cu stiinta, ca si cum cele 2 ar face parte din aceiasi categorie logica. Mai mult, ei proclama superioritatea credintei (vezi ultimul link postat de phil la Resurse, unde un nene filozof pretinde ca da de pamant cu Dawkins)

  9. arvinte says:

    Pentru a restabili oarecum corectitudinea (ce parere despre adevar banuiesc ca stie toata lumea), Ianis simte nevoia sa’i arda, in zbor, o copita lui Phil si, en passant, lui Sorin Lavric (el este nenea filozoful). Numai ca iarasi umbla cu temele nefacute sau cu nadragii in vine.

    Textul postat de Phil este, de fapt, recenzia:

    http://www.romlit.ro/cruciatul_veninos

    unei carti:

    http://www.curteaveche.ro/Dawkins_o_amagire_Fundamentalismul_ateu_si_negarea_divinului-3-1071

    Cartea este scrisa de un biochimist cu doctorat la Oxford, unde in prezent preda ‘teologie, pastoratie si educatie’, Alister McGrath:

    http://en.wikipedia.org/wiki/Alister_McGrath

    si de sotia lui, banuiesc, Joanna Collicutt McGrath, psiholog experimentalist, conferentiar la Universitatea din Londra si profesor asociat la Oxford:

    http://www.theology.ox.ac.uk/people/staff-list/dr-joanna-collicut.html.

    Adica, strict academic, cu nimic mai prejos decat Dawkins. Cu deosebirea ca primul a parasit biochimia pentru teologie, cel din urma pentru ideologie.

  10. ianis says:

    arvinte

    topicul cu fundulete ciupite si copitele nazdravane e ceva mai incolo, tine-te dupa mirosul de testosteron ars si spume colorate.
    Ideea in discutie era alta; pe de alta parte e instructiv sa vezi pe cineva exersandu-si nasul in „nadragii” altora. Desi gretos.

  11. ibrian says:

    arvinte, tot respectul pt mcgrath ca profesor de teologie istorica, dar cartea aia e doar flecareala de prima mana, dracu’ m-a pus sa dau banii pe ea 🙂

  12. arvinte says:

    Ianis,

    N-am vrut sa fiu rautacios si sa precizez si ca Sorin Lavric a beneficiat de o instructie stiintifica ceva mai riguroasa (medicina) decat cea obtinuta intr-un institut teologic. Sigur, nu mi-am imaginat ca problema e atat de grava incat sa faci confuzie intre simturi. Vazul imi ajunge sa constat ca umblai cu nadragii in vine. De ce aduci organul mirosului in discutie nu inteleg. Sau incercai sa ne ceri, discret, ajutorul intr-o problema de incontinenta? Te-as ajuta cu placere cu Pampers de la ala mic, dar mi-e ca n-o sa-ti vina. Incearca Seni sau Tena, se gasesc in farmacii.

  13. arvinte says:

    Ibriane,

    Nu despre calitatea cartii sotilor McGrath era vorba; nici macar nu-s curios s-o citesc, pentru ca sunt plictisit de ideologi, indiferent de coloratura. Si de carti de ‘popularizare’, in care niste oameni de stiinta (candva) seriosi se pronunta asupra unor subiecte pe care nu le stapanesc. Cam cum face Hawking cand vorbeste de filozofie. Parerea-mi despre teologi si apologeti banuiesc ca o cunosti, asa ca nu insist.

  14. ianis says:

    arvinte
    N-am vrut sa fiu rautacios si sa precizez si ca Sorin Lavric a beneficiat de o instructie stiintifica ceva mai riguroasa (medicina) decat cea obtinuta intr-un institut teologic.
    Cui ii pasa? Ce comparatie prosteasca e asta? Doar nu te astepti la instructie stiintifica intr-un institut teologic. Wtf man, se confirma vestile cum ca inca nu a pornit caldura in Bucuresti?

    Vazul imi ajunge sa constat ca umblai cu nadragii in vine.
    Ar fi trebuit sa imi multumesti pentru discretie. Acum recunosti in gura mare ca ochii iti umbla prin nadragii altora. Ramai la schema cu mirosul, e mai eleganta.

    Sau incercai sa ne ceri, discret, ajutorul intr-o problema de incontinenta? Te-as ajuta cu placere cu Pampers
    Care problema e mai mare? incontinenta aia la care te gandesti tu sau surata ei „metafizica” de care te cam faci vinovat? Aruncam un ochi pe la off-topic sa vedem ce s-a mai „scurs” pe acolo?

  15. arvinte says:

    Ianis, tu ai inceput prin a-l lua la misto pe Lavric. Problema era la website-ul Romaniei literare, unde nu se precizeaza ca e vorba de o recnezie, desi in text apar trimiteri spre carte.

    Tie nu-ti sare-n ochi cand unu’ umbla gol pe strada? Hai, ma…

    Sa ma acuzi pe mine de ‘metafizica’ e cel mai ridicol gest, pe bune.

  16. ianis says:

    arvinte
    Interventia ta a fost ca nuca in perete, daca imi permiti eufemismul acesta vegetal, foarte bun inlocuitor al carnii.
    Repet: tema discutiei era alta. Locul elucubratiei tale era la offtopic, la un pahar de sterozi cu tovarasii filozofi, experti in fantezii politice. Pe deasupra si cu instructie stinticfica (sic) You made my day! :))

  17. arvinte says:

    Ianis,

    Daca interventia mea – care restabilea corespondenta cu ‘realitatea’, aratand ca nu un ‘nene filozof’ pretindea ca ‘da de pamant cu D’, ci niste tipi cu ceva cariera stiintifica, din Anglia, care au scris o carte pe subiect – este sau nu ca nuca in perete sau nu isi poate face oricine o parere. Sunt multi oameni mult mai inteligenti decat tine pe aici, asa ca lasa’i sa decida singuri. Si, eventual, ca sa mai prinzi si tu la minte, intreaba’i si asculta’i.

  18. arvinte says:

    Ianis s’a scos javrele la plimbare…

  19. ianis says:

    arvinte
    Revii obsesiv la chestiunea „cine-i mai destept din parcare”, ca si cum nu ai supt destul cand erai prunc si acum cersesti atentie.
    Cand te maturizezi, da un semnal. Eventual sa ii cerem lui Beni Plesa sa se roage pentru tine 🙂

  20. spirtul profetic says:

    BTW, total de acord cu ibrian cind vine vorba de opusculul celor doi McGrath.

  21. arvinte says:

    Ianis, psihologia ai invatat’o din Semnele timpului? Roaga’l pe Poli sa te’ajute, daca esti interesat.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: