Părinți Fondatori

27 Responses to Părinți Fondatori

1. H2SO4 says:

   22 martie 2013 la 09:20

   Edy -Ultimele doua prezentari – doau incursiuni agreabile(satisfacandu-mi in acelasi timp exigentele de igiena intelectuala ) in doua lumi care continua sa ma fascineze cu cat le studiez.Va multumesc !
   V-am rugat,nu stiu daca ati vazut , sa-mi spuneti parerea despre pozitia celor de la Yale fata de critica istorica a Bibliei.
2. liviu says:

   22 martie 2013 la 14:59

   Ateii si agnositicii inteleg mult mai bine si mult mai mult cum merg lucrurile in univers precum si sutasul despre care Isus a spus „In tot Israelul nu am gasit asa ceva” intelegea cum merg lucrurile mult mai bine decat evreii. Pe scurt, cei care nu asi pierd timpul cu mituri au timp de lucruri mai intelepte si de folos. Deaceea ma indoesc ca in tot adventismul si crestinismul de azi Isus v-a gasi ce gaseste la atei si agnostici. Nu zic sa ne facem atei si agnostici, dar sa acceptam ce ne spune Isus prin istoria sutasului, adica „Invatati de la atei si agnostici ca aveti multe de invatat de la ei”.
3. @lm@ris says:

   22 martie 2013 la 16:13

   @Liviu

   Ai uitat o categorie, aceea a clerului de orice denominatiune care in mare parte cunoaste adevarul dar doreste sa il tina departe de masa de enoriasi pt a nu isi pierde privilegiile.

   Pasajul cu sutasul din evanghelie este remarcabil, insa si aici vor veni unii si vor trage de textul biblic pt a-ti arata ca acest individ este unul si acelasi cu personajul din Faptele Apostolilor, care devine crestin. Eu nu vad nicio legatura intre cei doi dar imi dau seama ce se vrea a demonstra. Ca degeaba esti un om moral daca nu accesezi un set de dogme.
4. liviu says:

   22 martie 2013 la 16:33

   @lm@ris
   Nu am uitat acea categorie. Acea categorie pe Isus pur si simplu nu l-a impresionat nici atunci si absolut nici acum, mai ales ca acum sunt scuze si mai putine, si nu e de amintit fiindca nu avem ce invata de la ei. Daca aveam, Isus ni i-ar fi dat de exemplu. Dar stii ce le-a zis Isus la „morminte varuite” si am si eu aceeasi „urare de bine” pentru clasa clerica din toate denominatiunile cu mici exceptii, Edi de exemplu! Ai dreptate, la dogme si la marturie… 😉
5. poli-flame says:

   22 martie 2013 la 19:58

   Edi,

   o sa te traga unii de mineca, probabil, sa-ti aduca aminte ca pentru multi evrei Holocaustul n-a fost decit haSho’ah (pentru curiosi). Miturile e mai multe, iar Catastrofa e conceptualizata mai curind in termenii mitului legamintului deuteronomic.
6. poli-flame says:

   22 martie 2013 la 20:04

   O problematizare a relatiei Sho’ah – Aqedah de exemplu aici.
7. poli-flame says:

   22 martie 2013 la 20:30

   Sa mai dau un link: in contextul proiectului tau filozofic, s-ar putea sa-ti placa acest fragment de carte a repauzatului Ron Dworkin.
8. arvinte says:

   22 martie 2013 la 20:47

   hai ca poti mai mult…
9. poli-flame says:

   22 martie 2013 la 21:09

   Cu mine vorbesti? Mai vrei link-uri? 🙂
10. arvinte says:

    23 martie 2013 la 07:03

    Nu mai vreau, povestea e ca a functionat. Cateva milioane de morti ca sa ai o tara poate fi o socoteala ce s’a mai vazut adesea in istorie. Care e diferenta intre a ti se coase o stea si a ti se trimite un ordin de incorporare, daca oricum esti trimis la moarte fara voia ta?
11. poli-flame says:

    23 martie 2013 la 13:48

    Stai sa pricep. Sugerezi cumva ca niscai sionisti au facut un pact cu hitlerismul, niste Isaac in schimbul unui Canaan? Sau jonglezi si tu un pic cu post hoc ergo propter hoc? Altfel, daca te referi la ordinul de incorporare primit de neamt, nu, nu e mare diferenta.
12. arvinte says:

    23 martie 2013 la 16:15

    N’a facut nimeni niciun pact. Iti ziceam doar ca analizand post factum (mai bine zis post bellum si post mortem), un razboi i’ar fi costat la fel sau mai mult. Iara Itzic n’o muritu, num’o tzir s’o sparietu, da’ un miel o aparutu, tata’su s’o bucuratu, si pe ficior l’o iertatu.
13. poli-flame says:

    23 martie 2013 la 17:50

    Well, e mai multe feluri de rezbel, nu? E si din alea pe care le cistigi pierzind.
14. eddieconst says:

    24 martie 2013 la 04:18

    H2SO4,

    Cred că abordarea NT ca text sacru întunecă sensul. Nu am urmărit cursul de pe Cursera dar nu văd alt motiv pentru a nu fi de acord cu critica științifică a textului decât acela că ar dovedi caracterul aprioric al doctrinelor „biblice”.
15. eddieconst says:

    24 martie 2013 la 04:38

    Poli,

    Sunt constient de conceptul de Sho’ah. În general iudaismul nu este entuziasmat de sacrificiul de sine eroic-mesianic, așa cum bine spui. Prezentarea tragicului ca înobilare și căutarea de sens în suferință este o moștenire amenințată a culturii apusene. A se vedea Saving private Ryan ca exemplu de circumcizie a filmului de razboi. Acesta este și un punct care mă interesează în descifrareea retoricii lui Pavel în Romani, întrucât Pavel deschide un front cultural care depășește granițele teologice.

    Eu am întâlnit prima dată termenul în Spiegel când s-a făcut faimosul serial cu același nume care are tot atât de mult comun cu istoria ca și VT. Nu știu cine l-a folosit prima dată, dar cuvantul holocaust este un freudian slip interesant. Este ispititor să vezi aici motivul jertfirii lui Isac.

    P.S. Asta nu exclude faptul că cel mai puternic apărător al ideii de a căuta sens în experiența lagărului a fost evreul Victor Frankl.
16. sam-sony says:

    24 martie 2013 la 17:15

    ” Este ispititor să vezi aici motivul jertfirii lui Isac.”
    Atata timp cat stai bine mersi cu nasu n carti, bei cafeaua linistit, mananci, bei etc, „este ispititor” multe lucruri, mai ales cand comoditatea migreaza de la trup spre minte. Daca, doamne fereste ti s-ar intampla dtale fie si doar a 1000 a parte din nenorocirile unei vieti distruse de evenimentele a caror interpretare te incita la jonglerii intelectuale, atunci nu te-ai mai multumi cu artificii si ti-ai pune serios intrebarea „de ce?”.
    PS Asa ca o curiozitate, crimele staliniste in ce registru mitologic le vezi?
17. eddieconst says:

    25 martie 2013 la 03:43

    PS Asa ca o curiozitate, crimele staliniste in ce registru mitologic le vezi?

    Brutus executandu-si fii pentru salvarea republicii.
18. eddieconst says:

    25 martie 2013 la 04:34

    sam-sony,

    Lagarele de concentrare sunt paradigma politica a secolului xx. Au fost folosite de spanioli impotriva cubanezilor, de britanici impotriva boerilor, de americani impotriva japonezilor, de japonezi impotriva americanilor, de germani impotriva evreilor, tiganilor, si alter clase, de rusi impotriva propriei populatii si a etnicilor germani, sa nu mai vorbim de cambodgia, n korea, burma, etc, etc, etc. Chiar si lagarele de refugiati din zilele noastre repeta uneori logica lagarului de concentrare, sa nu mai vorbim de forme mai subtile de izolare si exterminare a grupurilor nedorite. Este ceva irational si omniprezent care sugereaza nevoia unei descifrari in psihologia abisala si mitul este o cale de acces in inconstientul colectiv.

    Pe de alta parte, eu nu sunt „ispitit” sa fac speculatii ieftine pe seama nenorocirii altora ci sa inteleg de ce cuvantul holocaust – ardere de tot – un termen ceremonial – a fost ales ca eticheta pentru ceva ce nu are are nimic sacru in sine. Aceiasi „ispita” o am in fata poruncii nescrise „sa nu iei in desert numele holocaust” care mi se imputa acum.
19. harapalea says:

    25 martie 2013 la 09:17

    Aceiasi “ispita” o am in fata poruncii nescrise “sa nu iei in desert numele holocaust” care mi se imputa acum.”
    Ce mai stai, dezlantuie-te! 🙂

    Din cate inteleg, incerci sa spui urmatoarele lucruri:
    1 Faptul ca lagarele de concentrare sunt paradigma sec XX poate fi inteles cu metode si concepte imprumutate din psihologia abisala.. si
    2. Aceleasi metode ne ajuta sa intelegem de ce „holocaust” ajunge sa stea pentru „genocid”

    La 2, trebuie spus ca cercetarea etimologica ofera o ratiune suficienta pentru problema in chestie, Exista nenumarate cuvinte in limbile moderne care au radacini sacre. Intelegerea evolutiei semantice a unor cuvinte nu necesita interventii „abisale”.

    La 1, ar fi de semnalat ca Freud, desi vedea in obiceiul fumatului o perpetuare a stadiului oral, totusi fuma pipa. Cand i s-a atras atentia, a zis „uneori o pipa e doar o pipa”.Cam asta am vrut sa zic cu referirile la experienta personala. Atunci cand te lovesti de ceva concret, nu mai stau in picioare constructiile fanteziste. In cazul lui Freud nici macar nu era vorba de vreo nenorocire, ci de placere.
    Pe de alta parte, ceea ce incerci sa faci tu cu mitul aduce mult a istoricism. Incerci sa intelegi ce piesa se joaca pe scena istoriei folosindu-te de mit. Lecturi recomandate: K.l Popper, Mizeria istoricismului, Societatea deschisa si dusmanii ei.
    Demersul tau este deci un asalt in numele rationalitatii impotriva rationalitatii. Zonele mocirloase ale psihologiei abisale nu ofera temei discursului rational, istoricismul nu este un demers rational.Prin urmare nici premisele, nici scopurile demersului tau nu pot fi inscrise in sfera rationalitatii..
    Va salut, cu respect, harapalea, (noua porecla, adoptata din motive tehnice)
20. Edmond Constantinescu says:

    25 martie 2013 la 16:35

    harapalea sau whatever

    Fain, hai sa simplificam putin.

    Au fost sau nu legile din Nuremeberg bazate pe un mit etnic-rasial? A fost miscarea legionara bazata pe mitul protocronismului roman? A fost conflictul din Iugoslavia determinat de mitul protocronismului sarb? Este renasterea nationalismului US energizata de mitul noului israel?

    Esti de acord cu afirmatia lui Andre Malraux (Speranta) ca exista o deosebire fundamentala intre partidele politice obisnuite si cele ca fascismul si comunismul a caror radacini se afla in inconstient si irational (deci mitologic) mai degraba decat intr-o optiune electorala?

    Cum explici faptul ca victimele proceselor staliniste si-au recunoscut vina pentru a proteja prestigiul revolutiei (vezi Darkness at Noon de A Koestler).

    Tot nu am inteles de ce este folosit termenul impropriu de „holocaust ” pentru cea ce numim dealtfel „ethnic cleansing”. Termenul este revendicat mai nou si de altii, ex. de populatia africn-americana pentru istoria sclaviei in state.

    Intrucat termenul gay martir a fost deja adoptat, pe cand o istorie corecta politic a holocaustului homosexualilor?
21. harapalea says:

    25 martie 2013 la 17:45

    Am toata admiratia pentru nazuinta ta de a raspunde acestor intrebari. Observ doar ca extinzi sfera notiunii de „mit” pana cand inglobezi in ea si faptul istoric si ideologiile, ambele susceptibile de a avea temeiuri de care actorii/autorii nu sunt constienti. Intrebarea e: ai mijloace sa le gasesti?
22. Călin Mureşan says:

    26 martie 2013 la 13:42

    Edi, l-ai mentionat pe Kierkegaard si comentariul la care faci referinta ma gandesc ca este cartea Frica si cutremur.
    S-ar putea face o emisiune doar despre Soren Kierkegaard? Eu cred ca este relevant, mai ales tinand cont de ”saltul” estetic, etic si religios pe care-l propune el, foarte radical.
23. Edmond Constantinescu says:

    26 martie 2013 la 21:29

    Călin,

    O să ating subiectul în această serie. Până atunci, pentru AZS există prea multe certitudini false (creaționismul șltiințific, viziunile sorei White, credința implicită în certitudinile predicatorului sau evanghelistului, experiențele minunate ale fr. vanzător de gogoși, ”savanți” ca WV și diverși profesori de școală profesională cu PhD, ca problematica lui Kierkegaard sau Dostoievsky să aibă vre-o relevanță. Noi ne situăm însă înafara acestui ghetto.
24. Edmond Constantinescu says:

    26 martie 2013 la 21:47

    harapela,

    Bună întrebare. Încerc să le caut și sunt profund recunoscător față de oricine mă trage de mânecă în proces.
25. Călin Mureşan says:

    27 martie 2013 la 23:41

    Edi,

    ”Abisul” credintei, dupa Kierkegaard; intr-adevar nu ma astept ca cineva din ghetto-ul (der letzte Mensch) atat de bine descris de tine sa fie interesat de asa ceva.

    Dar sa revin, eu doar o mica intrebare am, spuneai la un moment dat intr-o emisiune precedenta ca ”baiul” in cursul istoriei a fost in secolul al XiX-lea si acolo trebuie vazute lucrurile altfel, ca sa spun in termeni simpli, lumea a luat-o in directia existentialismului Kierkegaardian, subiectiv de altfel, preocupanduse de interiorul sinelui, anxietatea, frica de moarte, etc. Subiectivism, ca sa spun asa, opus obiectivismului si conceptiei istorice universale a lui Hegel. De ce sec al XIX-lea si unde plasezi tu ”interiorizarea” Kierkegaardiana (?), ca s-o numesc asa. Asta as fi dorit sa stiu. Dar voi urmari mai departe si poate explici in 3, 4 minute intr-o emisiune cand ii vine vremea.
    Multumesc!
26. Călin Mureşan says:

    28 martie 2013 la 20:10

    Sau ”abisul” credintei dupa Unamuno, e si mai problematic:

    ”Disillusioned, we had to abandon the position of those who seek to give consolation the force of rational and logical truth, pretending to prove the rationality, or at any rate the non-irrationality, of consolation; and we had to abandon likewise the position of those who seek to give rational truth the force of consolation and of a motive for life. Neither the one nor the other of these positions satisfied us. The one is at variance with our reason, the other with our feeling. These two powers can never conclude peace and we must needs live by their war.”

    Din ”Tragic sense of life” de Miguel de Unamuno

    ~ carte pe care de-altfel o recomand.
    http://www.gutenberg.org/files/14636/14636-h/14636-h.htm#VI
27. Edmond Constantinescu says:

    29 martie 2013 la 02:04

    Călin Mureșan,

    Dintr-o perspectivă hegeliană, am putea spune că avem aici o teză/anti-teză care originează în secolul xiv cu opoziția între nomionalism/mistică și raționalismul scolastic, reapare în secolul xvi cu controversa Erasmus-Luther și continuă în lumea modernă între cei care vor să integreze lumea în subiectivitea experienței și cei care vor să integreze subiectivitatea într-o explicație toatală a lumii. Temperamental înclin spre cea de a doua, dar recunosc legitimitatea lui Kierkegaard deși fără entuziasm.

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.