Despre ideile mortilor, numai de bine

In emisiunea legata de starea discursului despre Dumnezeu in cadre americane, Edi ne informeaza, intre altele, ce gandeau Parintii Fondatori despre deism, teism si alte isme, despre rolul discursului religios in sfera sociala si altele asemenea.

Aceste informatii solicita insa un acces cognitiv privilegiat la mintile („capetele”) unor defuncti, de vreme ce Edi nu-i lasa pe acestia sa vorbeasca in numele lor. Edi afirma ca enunturile, cel putin aparent religioase ale unor Parinti, nu sunt de facto religioase. Aceasta religiozitate ar fi de fapt un mit folosit de evanghelismul contemporan (si as adauga eu, promovat si de edituri fundamentaliste si manipulate de marile corporatii,  precum editura OUP).

Altfel, dincolo de afirmatiile lui Edi, ceea ce este in capul cuiva nu poate fi cunoscut cu titlu cert nici in fata unui pahar de bere impartasit cu respectivul si nici studiind exhaustiv sitz-im-leben-ul   unei persoane. Chiar notiunea de „mentalitate” este o idee modern-iluminista care jigneste inutil si ataca ineficient creativitatea indivizilor care ii poate scoate pe acestia din matca veacului lor.

Edi uzeaza de o maniera vicleana de punere a pumnului in gura unor vietuitori ai  generatiilor defuncte, chiar si atunci cand acestia aveau un discurs religios, acesta trebuie inteles ca o spoiala retorica pentru un mesaj social care nu poate fi comunicat pe sleau vulgului.

Hai sa vedem cum am putea aplica acest procedeu in cazul lui Edi. Eu pot spune ca interpretarea mea asupra spuselor lui din ultima vreme este ca el sustine un materialism cvasi-complet in domeniul stiintelor si un marxism, adesea necamuflat, in intelegerea contextelor si evolutiilor sociale. Buuun…Edi poate nega aceasta „lectura” sustinand ca el a spus in contextul cutare ca „……….”. La care eu pot raspunde ca acele afirmatii nu trebuie luate literal pentru ca limbajul ales de Edi era unul folosit pentru un public adventist (sau ex-adventist) si, astfel, acele afirmatii nu pot fi puse defel in contra sustinerilor mele. Sau eu pot spune ca Evanghelia lui Edi este vida din punct de vedere teologic deoarece nu lasa loc unui limbaj despre Dumnezeu. La care el va face apel la Isus intr-un mod care va trezi anumite reflexe religioase, dar care de fapt, poate fi sustinut ca, nu are continut teologic.

Intr-o nota finala – principala remarca a acestui articol nu a avut in vizor tema principala a emisiunii la care am facut referire, si anume daca in America de astazi  se mai vehiculeaza sau mai este nevoie de un discurs religios, sau daca „credinta in credinta”  mai este utila social, ci daca avem sau nu o metoda de a afirma, atat de dogmatic precum Edi, ce gandeau niste oameni de acum doua-trei generatii.

Anunțuri

3 Responses to Despre ideile mortilor, numai de bine

  1. ge2oana says:

    Mai, mai…..

    Ca sa zici ca stii 100% ce gandeau raposatii tre´ sa ai bunul simt comun ca sa realizezi ca….deh, n-ai fost la aceiasi masa cu ei, adicatelea esti TU mai tarziu pe lumea asta decat au fost ei.

    Ibri,
    Am o oarece vaga idee de ce vrei sa zici fara sa-l pui in con de umbra pe Edi, totusi, dincolo de orice IQ si de orice altceva in domeniul inteligentei, cel mai curat limbaj lasa loc la „N”- numarate interpretari cu tot ce asta inseamna : distorsionari, ajustari, personal-isme, influente…..si mai stiu eu cate si ce fel de ….de toate.

    Daca esti oarecum pe tema asta, poate stii ceva despre tipurile de EU, mai ales EU-ul necunoscut.
    Ar fi interesant sa prezinti ceva de genul, cine stie, poate ca are legatura cu ce zice Edi si tu !?
    Nu!?
    Apropo, stiai ca NSA si toate „rubedeniile ” ei din world, stau pe asta, pe cum gadesc muritorii !?

    Daca stiai, bravo tie !

    Gruss !

  2. ge2oana says:

    Gandesc muritorii…. scuze

  3. Nu am acuzat pe Parintii Fondatori de retorica machiavelica ci am amintit faptul recunoscut de istoricii nerevizionisti ca au fost adepatii religiei naturale, la fel ca Newton sau Locke. Cartea lui Paine The Age of Reason este suficienta sa ne arate in ce consta aceasta. Pentru Jefferson Isus era invatator moral ca Confucius sau Socrate. Idea de a folosi bisericile crestine ca pe un vehicol al drepturilor omului a fost ceva nou. este de fapt ceea ce s-a incercat cu mai putin succes cu islamul in istoria recenta.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: