Comédia IV

Pentru ca lectia a patra a fost, cel putin pentru acest cititor, total neinteresanta, suscitind un vag interes doar in chestiuni care vor fi cu siguranta abordate pe larg in alte lectii, m-am decis sa va arat despre ce vorbeam data trecuta cind pomeneam ca „se gasesc teologi care sa confectioneze ‘modele sintactice’ pentru a legitima o iluzie”. Aveam in minte o pereche de articole aparute in cele doua numere din 1997 ale Tyndale Bulletin: mai intii, Collins incearca, facind in mod eronat/intentionat abstractie de Genesa 22:17-18 si 24:60, sa ateste o banalitate – cum ca, atunci cind se refera la un singur individ, substantivul ‘saminta’ e reluat prin pronume la singular – in temeiul careia sa sustina, abracadabrant, interpretarea mesianica la Genesa 3:15; mai apoi, Alexander adinceste timpenia, revenind aiuritor la pasajele din Genesa 22 si 24. Amindoi sint preluati de Hamilton intr-un numar din 2006 al The Southern Baptist Journal of Theology, pentru ca DeRouchie & Meyer sa ajunga sa vorbeasca, intr-un numar din 2010 al aceleiasi publicatii, despre „regula lui Collins”. Rydelnik, in The Messianic Hope (2010), imbratiseaza voios idiotenia cu pricina, infierind condescendent reticenta lui WaltonRodriguez pare sa fi fost si el la curent cu isprava lui Collins, asa cum, in fine, e Richard Davidson, autorul aditiilor pentru instructori de la studiul anterior.

Despre ce timpenie e vorba? In timp ce e adevarat (banal de adevarat, cum spuneam) ca, atunci cind „saminta” se refera la un singur urmas, e insotit de pronume la singular, reciproca nu e automat valabila – nu poti identifica sensul intentionat (colectiv vs. individual) al substantivului pe baza numarului pronumelui care il substituie. In Genesa 24:60 lucrurile sint, de altfel, cit se poate de clare: in urarea lui Laban pentru sora sa (vorbeste un om, in formule de adio curente in epoca, nu ingerul lui Yahweh), „saminta” si pronumele singular aferent se refera la „miile de zeci de mii” de descendenti ai Rebecai. Un substantiv colectiv poate fi, si in ebraica, inlocuit de pronume la singular, preferindu-se acordul gramatical celui logic. Nu exista in acest caz niciun „model sintactic” pe baza caruia sa se faca determinari semantice. „Regula lui Collins” e doar un exemplu perfect de idiotenie academica. Si nici nu sint convins ca cei care o propaga nu sint constienti de asta, de vreme ce implicatia invalida logic (reversul banalitatii „descoperite” de Collins) ramine cel mai adesea neformulata.* Ni se vinde, cel mai probabil cu buna stiinta, o flatulenta intelectuala (ave Jiji!).

PS Daca cititi engleza, profitati din plin de aceasta versiune a Bibliei si de notele care o insotesc.

* Davidson, cel putin, face exceptie. Scria intr-un capitol (reprodus aici) de volum colectiv din 2005: „Throughout Scripture whenever the pronouns related to the Hebrew term zera‘ are singular, it is always a single individual, not a collective of many descendants, that is in view.” Trimite apoi la Collins, peste care a dat macar prin intermediul unei cercetari doctorale pe care a coordonat-o (Ojewole e alta victima a paralogismului din povestea noastra).

Anunțuri

6 Responses to Comédia IV

  1. Poli,

    Nici macar teologia lor oficiala nu are nevoie de astfel de exegeze scremute. Dumnezeu-Fiul, cum e definit de trinitarieni, nu are cum sa fie in dusmanie cu Satana. Doar devenind Isus (adica om) se actualizeaza dusmania, pentru ca doar asa devine vulnerabil.

    ‘Luca’, despre care nu stiu daca e sau nu trinitarian, afirma o filiatie divina ‘naturala’, prin Adam (3:38). Dar, vorba patratului, daca nu citesti bine Geneza, nu mai citesti nimic ca lumea. Facerea lui Adam nu vizeaza filiatia naturala, ci aia spirituala. Adam e facut ‘diferit’ de restul mamiferelor, iar posibilitatea inmultirii e adaugare ulterioara. Evident ca nu capacitatea reproductiva a mamiferului ii lipsea. Ideea pare sa fie de ‘compatibilitate’ ‘spirituala’, iar toate povestile si reglementarile privind endogamia (familiala sau de ‘neam’) sustin o astfel de idee.

    Eu zic sa cauti – ma intereseaza si pe mine – o lucrare despre influenta lui Milton asupra adventismului, daca o fi existand. Am cumparat la un moment dat de pe la buchinisti o carte despre Cromwell, care avea un motto din Milton. Cand am citit propozitia aia am avut senzatia ca citesc EGW 🙂

    Ideea e povestea despre regicid si toate referirile alea la a ‘ridica mana contra unsului Domnului’. Insasi faptul ca Isus alege sa vorbeasca despre sine ca Cel Uns inseamna ca nu e vorba de o filiatie naturala, in sensul monarhiei ereditare. Asa ca samanta aia poate fi singular, plural sau plural cu forma de singular sau substantiv colectiv sau ce alta complicatenie gramaticala vrei, ideea e aceeasi.

    Si mai e o poveste. Genul literar de care se ocupa teologia nu poate vorbi niciodata de un individ singular, asa cum nici stiintele nu pot. Si aia pe care’i critici tu, si ceilalti, gresesc. Asa cum zoologia nu se ocupa nici de Ducipal si nici de Brunello, Biblia nu se ocupa nici de Iosua fiul lui Iosif Iudeul, nici de alta persoana istoric determinabila. Decat daca o fortezi. Ca, mereu, in epoca cineva o aplica, e alta poveste. A cauta in epoca ‘fiul domnisoarei’ si a aplica Isaia 7:14 la Isus e la fel de absurd. Parintii lui Isus au facut exegeza corecta, altminteri ii puneau numele Emanuel, nu?

  2. polihronu says:

    Jiji,

    despre influenta (mediata cultural, daca nu directa) lui Milton asupra EGW (si deci in AZS) se scrie (in teze masterale, de pilda) inca de acum mai bine de juma de veac. E suficient sa pui cele doua nume in motorul lui Mr. Google.

  3. poate ai tu alt google. la mine tot ce gaseste in primele 3-4 pagini are legatura cu paradisul pierdut si pasajele copiate. inclusiv ceva articole din spectrum.

  4. polihronu says:

    Teza cu pricina era a unei oarecare Ruth Burgeson si nu stiu sa fi fost publicata. Gasesti referinte si citate la altii.

  5. Capu-Varzã says:

    Astemptam Comédia V :).

  6. polihronu says:

    Sint un pic ocupat week-end-ul asta cu oaspeti. O sa incerc sa nu-l ratez.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: