De ce nu pot vedea toti hainele Imparatului

images Versiune audio

Anunțuri

31 Responses to De ce nu pot vedea toti hainele Imparatului

  1. polihronu says:

    Vai, nu mai puteam de dor de obscurantismul infantilizant al unchiesului! Abia daca merita „timpu’ zilei”. Lucica e in urma si fata de teologia AZS – e suficient sa se consulte Handbook of SDA Theology (volumul 12 din SDABC), mai ales capitolul scris de Fernando Canale (proful de la Andrews pe care, banuiesc, il mentionezi la un moment dat), sau Teologia sistematica a lui Norman Gulley, ca sa nu vorbesc de „teismul deschis” al lui Richard Rice.

  2. sonatalunii says:

    Desi ma indoiesc ca Lucian va intra pe site sa raspunda lui Edi, as dori sa-l intreb pe Lucian cum impaca ceea ce afirma pe la minutul 52 din video (Dumnezeu este in afara spatiului si timpului) cu interpretarea literala a Genezei 3,8 (Adam aude vocea si pasii/mersul lui Dumnezeu prin gradina)?

  3. dincolodenume says:

    Este foarte usor sa impaci orice in realitate nu se poate impaca pentru dl. Cristescu. Are multi iepuri in palarie. Publicul caruia i se adreseaza nu are pregatirea si nici dorinta necesara nuei discutii combative. Unii sunt traumatizati de respectul impus fata de invatator/profesor in timpul comunismului si poate chiar si in anii ce au urmat imediat dupa revolutia din 90. Un profesor nu poate fi contrazis – el poate fi multumit cladind doar pe teoria sa. Nu poate fi intrebat – decat stimat.

  4. duradrawde says:

    Am ramas cu unele nedumeriri dupa aceasta prezentare:

    Prin ce difera secolul actual de mecanicismul sec. 18?
    De ce o „learning machine” nu poate face (intr-un viitor apropiat sau indepartat) conexiunile penrtu concluzia carteziana „gandesc, deci exist”?

    Am crezut si eu intr-o vreme ca mecanica cuantica ne poate scapa din „giarele” determinismului (sau a nonsensului dupa unii), insa toti cercetatorii mecanicii subatomice cauta cauze ale observatiilor lor (asa au aparut ideea universurilor parelele si a teoriei stringurilor), de unde rezulta ca tot determinismul si gandirea mecanicista a sec.18 sunt l-a putere. Rezulta ca omul este o masina a conexiunilor algoritmice. (gandul si „vointa” nu sunt lucruri magice, ele au cauze). Expertul in magie pare sa fie Dl Cristescu.

    Intr-un univers logic, nu exista termenul „aleatoriu” sau „accident”, termeni pe care i-am mai auzit in prezentarile dumneavoastra. Acesti termeni inlocuiesc doar lipsa noastra de cunoastere exhaustiva. Altfel, orice fenomen aleatoriu are o cauza.

    Deci, daca aveti timp, ne puteti lamuri in privinta acestei chestiuni?

  5. duradrawde says:

    (scuzati-mi micile erori gramaticale..Nu le mai pot schimba dupa cum observ)

  6. allmaris says:

    Mie imi pare rau ca nu a lasat pixul din mana, poate rezultatele erau altele. Atata timp cat o carte a scapat nevatamata din incendiu, m-as astepta la orice.

  7. allmaris says:

    Am mai aflat ca printre autorii biblici s-au numarat pescari si ciobani. Trebuie sa fi fost tare avansat sistemul iudaic de educatie daca pana si paturile inferioare stiau sa scrie si sa citeasca, ba chiar intr-o limba diferita de cea materna.

    O alta particularitate a culturii iudaice pare sa fi fost transmiterea de ”adevaruri stiintifice” prin intermediul scrierilor poetice ca Psalmii sau cartea lui Iov.

  8. Ce ușor fac unii bani pe lumea asta!!! Câțiva gura casca,un proiector si trei imagini pe un perete!!! Mor cand ii vad,mor pe prostii care ii asculta,mor si pe escrocii astia!

  9. duradwade,

    Opinia unui amator. Mai intai, prima diferenta este electromagnetismul. Apoi, unitatea spatiu/timp/masa/energie si dualismul unda particula. In al treilea rand este modelul matematic numit teoria haosului care stabileste ca sistemele super-complexe sunt impredictibile.

    In ce priveste aleatoriul, eu cred ca geometria relativista este nu doar universala ci multi-versala, adica se palica la toate universurile posibile. Cred ca nedeterminarea particulelor quantice se datoreste faptului ca trec inafara si inlauntrul mebranei universului prin alte dimensiuni microscopice ale spatiului, dar in universul nostru ele apar ca nedeterminare ni pentru noi nu pot fi altceva.

  10. duradrawde says:

    Toti suntem amatori (eu mai amator decat dumneavoastra), prin urmare nu am calitatea sa tin prelegeri ci doar sa observ.

    Indeterminarea lui heisengerg, dualismul particula-unda, etc., comporta diverse unghiuri de abordare. Dpdv al observatorului, universul (multiversul) nu poate fi determinat de nimeni, nici macar de catre presupusul Dumnezeu, fiindca ar colapsa functia de unda. Deci universul nu este determinabil, dar ramane sa fie determinist, (adica fiecare efect sa determine o cauza sau fiecare efect sa aibe o cauza).
    Altfel diferenta intre viziunea magica a dumnezeului d-lui Cristescu, si magia universului ce nu respecta logica (determinista) eu nu vad nici o diferenta.
    Despre logica am mai discutat, ca are o problema cu Inceputul, (fara sa tragem o concluzie clara). Dar daca universul e ilogic, discutia orcui cu oricine nu va putea fi logica sau inteligibila, deci supozitia universului logic este o „alegere” sine qua non. Insa scurgerea timpului intr-o singura directie ne forteaza sa consideram un univers determinist.

    Nu o sa va somez sa faceti alegeri ori de partea lui Cristescu ori de partea ratiunii, dar mi-e teama ca va trebui ori sa clarificati mai bine magia in care credeti, ori sa gasiti un motiv de a trai chiar intr-un univers determinist (nu determinabil).
    Daca am inteles ceva gresit, sper sa ma bucur de consideratia dumneavoastra pentru a fi corectat (in expunerile viitoare)

  11. Marcus Crassus says:

    @duradrawde,
    Documentarul urmator s-ar putea sa iti raspunda la unele din intrebari.
    Cand fizicienii sec. 18 isi imaginau Universul ca o masinarie determinista, ei vedeau un sir liniar de cauze care se succed in timp. Ori nu doar fizica cuantica (unde inteleg ca notiunea de cauza determinista este pur si simplu inutila), ci si stiintele complexitatii au distrus acest mit.
    Chiar la nivelul biologic, explicat destul de bine prin concepte deterministe, inlantuirea de cauze si efecte este non-lineara; exista sute de cauze care determina simultan un efect; apoi efectul insusi ajunge sa isi modifice propriile cauze (feedback, rezonanta), astfel ca „masinaria” nu sta pe loc, precum ceasornicul lui Paley, ci se transforma permanent in timp.
    Iar daca la baza masinariei stau cauze probabilistice, lucrurile sunt si mai complicate.

    Nu in ultimul rand, s-ar putea sa gresesc, dar observ un soi de metafizica in jurul termenilor „cauza-efect, determinist, determinabil, logic”, ca si cum ati considera ca aceste constructe mentale abstracte care ne ajuta sa descriem simplificat realitatea pe care o observam in afara noastra ar fi insasi acea realitate.

  12. ibrian says:

    „ca si cum ati considera ca aceste constructe mentale abstracte care ne ajuta sa descriem simplificat realitatea pe care o observam in afara noastra ar fi insasi acea realitate.”

    Marcus, nu stiam ca esti kantian..

  13. @ Ibriane, nu știam că ești răutăcios 🙂

  14. @ Marcus

    „apoi efectul insusi ajunge sa isi modifice propriile cauze (feedback, rezonanta)”

    Cum?

  15. @ duradrawde

    „dar ramane sa fie determinist, (adica fiecare efect sa determine o cauza sau fiecare efect sa aibe o cauza)”

    Cum poate un efect (ca efect) să determine o cauză?

    Efectul este definit corelativ de cauza, dar orice eveniment e un efect?

    „Dar daca universul e ilogic, discutia orcui cu oricine nu va putea fi logica sau inteligibila, deci supozitia universului logic este o “alegere” sine qua non.”

    Adica nesimțitul ăla de univers are o problemă, nu epistemologia/gnoseologia („logica”) noastră?

    „ Insa scurgerea timpului intr-o singura directie ne forteaza sa consideram un univers determinist.”

    Ca să curgă, n-ar trebui întâi să existe? Există?

  16. duradrawde says:

    @gigialuarvinte,
    intrebai: „Cum poate un efect (ca efect) să determine o cauză?”
    Atunci cand intr-o inlantuire, efectul devine cauza pentru alt efect.

    „Efectul este definit corelativ de cauza, dar orice eveniment e un efect?”
    Orice eveniment e un efect, mai putin primul (prima premisa).

    in context:„Despre logica am mai discutat, ca are o problema cu Inceputul, (fara sa tragem o concluzie clara). Dar daca universul e ilogic, discutia orcui cu oricine nu va putea fi logica sau inteligibila, deci supozitia universului logic este o “alegere” sine qua non.”
    Tu ai spus
    „Adica nesimțitul ăla de univers are o problemă, nu epistemologia/gnoseologia („logica”) noastră?”
    Dupa cum vezi, in context am recunoscut ca Logica are o problema, dar fiindca deja discutasem subiectul acum cateva luni cu Edi, m-am gandit sa nu-l mai lungesc.
    O sa dezvolt un pic discutia de atunci: Ideea dezbatuta era ca logica isi devoreaza premisele fiindca intotdeauna astepta un temei al primei premise. Ori daca premisa e Big-Bang, logica nu o poate accepta, tzopaind sa vada mereu dincolo.
    …”nu epistemologia/gnoseologia („logica”) noastră?””
    In afara de aceasta problema a logicii, nu sunt eu de vina ca universul a venit la brat cu succesiunea temporala, deci cu logica.

    In context: „„ Insa scurgerea timpului intr-o singura directie ne forteaza sa consideram un univers determinist.”
    R
    Ca să curgă, n-ar trebui întâi să existe? Există?”
    Desi timpul e un termen abstract si neexplicat pe deplin, analog spatiului, succesiunea este totusi observabila. Deci poti sa crezi ce vrei despre timp, dar succesiunea exista.

    @Marcus, voi raspunde mai tarziu.

  17. Marcus Crassus says:

    @duradrawde,
    Un simplu exemplu banal – ierbivorele africane consuma extensiv anumite plante; unele plante dispar, altele se dezvolta excesiv de mult, emisia de oxigen se schimba (fotosinteza ciudata), ceea ce rezulta intr-o racire generala. Asta duce la aparitia unei noi glaciatiuni, care are drept consecinte migrarea animalelor din zone temperate spre zone calde. In urma migratiei, apar noi pradatori in stepa africana, care extermina ierbivorele care au cauzat intregul lant. Efectul isi afecteaza propria cauza prin feedback.
    Exemple de feedback gasesti peste tot prin natura, iar asta dovedeste subrezenia absolutizarii gandirii in cauze si efecte.
    In privinta rezonantei, gasesti exemple pe net, inclusiv in documentarul din link. Lucrurile functioneaza cam asa: elementul x afecteaza starea elementului y, care raspunde prin feedback direct fata de elementul x; cele doua isi afecteaza continuu starile in mod reciproc, din ce in ce mai semnificativ si mai des.

  18. @ duradrawde

    Păi daca un eveniment este cauză a ceva, atunci el este cauză, nu efect. Termenii sunt corelativi. Un efect nu poate deveni cauza cauzei sale. Evenimentul care a fost efectul unei cauze poate deveni la rândul său cauză a altui efect, dar asta e altceva.

    „Orice eveniment e un efect, mai putin primul (prima premisa).”

    Ăsta e cumva „mișcătorul nemișcat” sau „cauza primă”? Problema este că evenimentul ăla ce nu este efect nici nu poate cauza nimic.

    „Dar daca universul e ilogic, discutia orcui cu oricine nu va putea fi logica sau inteligibila”

    Asta e o afirmație incredibil de tare, care cere niște dovezi la fel de incredibil de tari. Eu văd că ne putem înțelege când vorbim, ceea ce nu implică defel că TOT universul e „logic”, e destul ca noi doi să fim raționali.

    „logica isi devoreaza premisele”

    Păi logica încetează sa mai fie logică atunci când are premise…

    „nu sunt eu de vina ca universul a venit la brat cu succesiunea temporala”

    A venit?

    „succesiunea este totusi observabila”

    Cauzală?

  19. @ Marcus

    „Efectul isi afecteaza propria cauza prin feedback”

    Tocmai ai ieșit din logică (i.e. hic et nunc) în dialectică. Alte reguli…

  20. Ianis says:

    Cine a furat treningul imparatului?

    Petitie impotriva hirotonirii femeii ca pastor:

    Pentru că recent a fost adusă la cunoștința credincioșilor informația că Diviziunea Inter Europeană (din care face parte și România) a votat în unanimitate propunerea ca la Conferința Generală din 2015 să se aprobe ca femeile să poată fi hirotonite ca pastori, tragem concluzia că reprezentanții bisericii din România și-au exprimat prin vot susținerea unei asemenea inițiative. S-a pierdut astfel o ocazie istorică în care reprezentanții credincioșilor din România puteau sta ferm de partea lui Dumnezeu, încurajând frățietatea din restul Europei într-o direcție sănătoasă.

    Încă de la creațiune, când nu exista păcat în viața primilor noștri părinți, Dumnezeu a stabilit o ordine în familie, Adam având rolul de cap al familiei, iar Eva de partener egal.

  21. sonatalunii says:

    Ianis,
    Deci femeia este in mod egal „cap”. 🙂

  22. duradrawde says:

    @Marcus
    Spuneai;
    Nu in ultimul rand, s-ar putea sa gresesc, dar observ un soi de metafizica in jurul termenilor “cauza-efect, determinist, determinabil, logic”

    Am vrut sa spun ca exista o diferenta intre termenii „determinabil” si „determinism”.
    Un lucru determinabil are un observator subanteles. (dex – Care poate fi determinat). Asta implica toate problemele pe care le-a ridicat Edi despre indeterminarea (de catre CINEVA) a particulelor subatomice. Determinarea la nivel cuantic nu poate fi realizata decat cu mici artificii.
    Determinismul in schimb, este un fenomen independent de observator. Cauza si efectul au loc chiar daca sunt sau nu sunt observate. (dex – fenomenele sunt generate de înlănțuiri de cauze și efecte, prin condiționări și legități). Deci nimeni nu poate impiedica determinismul. (Determinismul raspunde la intrebarea „De ce?” cu „Pentru ca”)

    Spuneai:
    „Chiar la nivelul biologic, explicat destul de bine prin concepte deterministe, inlantuirea de cauze si efecte este non-lineara; exista sute de cauze care determina simultan un efect”
    Nu spune nimeni ca pentru un efect trebuie sa existe o singura cauza.

    Spuneai:
    „Cand fizicienii sec. 18 isi imaginau Universul ca o masinarie determinista, ei vedeau un sir liniar de cauze care se succed in timp. Ori nu doar fizica cuantica (unde inteleg ca notiunea de cauza determinista este pur si simplu inutila), ci si stiintele complexitatii au distrus acest mit.”

    Se pare ca oamenii de stiinta nu impartasesc opinia inutilitatii la care te referi. Nu au raspunsuri, dar cauta. Un om de stiinta prin definitie raspunde la intrebarea „De ce?” cu „Pentru ca”. Daca ar considera ca e imposibil sa existe raspuns la provocarile cuantice, ar astupa groapa aia de la CERN si ar pleca acasa.

    Celelalte teme despre „teoria haosului” confirma tocmai determinismul. Sistemele complexe fac imposibila doar determinarea, nu determinismul.

    Cu parere de rau, nu am reusit sa urmaresc decat vreo 10 min. din prezentarea video. Promit sa-l vizionez pe tot saptamana asta.

    @gigialuarvinte
    Abordarile tale sunt un pic prea laconice ca sa pot incerca sa raspund.
    Exista totusi o problema a carui raspuns credeam ca-l stiu, dar se pare ca trebuie sa ma mai gandesc:
    In context:„Dar daca universul e ilogic, discutia orcui cu oricine nu va putea fi logica sau inteligibila”
    Asta e o afirmație incredibil de tare, care cere niște dovezi la fel de incredibil de tari. Eu văd că ne putem înțelege când vorbim, ceea ce nu implică defel că TOT universul e „logic”, e destul ca noi doi să fim raționali.

    Un raspuns superficial ar fi ca universul la nivel atomic se desfasoara prin succesiuni (relative la ovservator, in acord cu Einstein), ceea ce-l face totusi logic. (Nu am nici o evidenta ca la marginile Universului timp-spatiul divorteaza. Daca timp-spatiul sunt notiuni indivizibile atunci universul este logic-succesiv pana acolo unde se termina spatiul).
    La nivel subatomic pare ilogic deocamdata, dar nu poate garanta nimeni ca nu-i doar o problema de cunoastere, asa cum au fost multe pe care le-am depasit deja.

  23. Marcus Crassus says:

    @duradrawde,

    Determinismul raspunde la intrebarea “De ce?” cu “Pentru ca”

    Asta anuleaza orice diferenta intre determinism si determinabil, intrucat intrebarile respective sunt puse doar de un observator. Ca oameni ne intrebam „de ce” si cautam sa gasim raspunsuri logice, dar asta implica automat medierea limbajului uman, constrans de propriile reguli si abstractii. Limbajul nu descrie lucrurile asa cum sunt, ci deseneaza un soi de harta abstracta simplificatoare a lor. Gigialuarvinte tocmai observa ca atunci cand spun ca o cauza actioneaza asupra propriului efect, am iesit din sfera logicii; cu alte cuvinte harta mentala prin care imi reprezint un fenomen natural e inadecvata pentru a-l explica si mai mult ma incurca decat sa ma ajute.
    Tot gigialuarvinte imi dadea mai demult un exemplu – „padurea”. O padure nu exista; este doar o abstractie de limbaj pe care o fac; notez cu x un grup dens de copaci, ca sa ma pot intelege cu alti oameni cand ne raportam la el. La fel stau lucrurile si cu exprimarea in cauze si efecte.
    In continuare dau doua citate din Howard Pattee care arata acelasi lucru:

    ”Conceptele cauzalității au cu totul alte semnificații în modelele statistice sau deterministe. Dacă ar trebui să întrebi ”Care este cauza temperaturii?” un determinist va presupune că această cauză se referă la un eveniment microscopic și va spune că este cauzată de moleculele care fac schimb de energie cinetică prin coliziuni. Dar observatorul sceptic, scărpinându-și capul, va observa că dispozitivul de măsurat obține o medie a acestui schimb de energie, nemăsurând condițiile inițiale ale tuturor moleculelor, iar această medie este un proces statistic. O medie nu poate fi observabilă într-un model microscopic determinist.

    „Ecuațiile microscopice ale fizicii sunt simetrice în timp, de aceea sunt conceptual reversibile. În consecință, conceptul ireversibil al cauzalității nu este suportabil de legile microfizicii; dacă este folosit, este doar o interpretare lingvistică pur subiectivă a legilor. Datorită acestei simetrii în timp, sistemele descrise de aceste mișcări nu pot genera proprietăți intrinsec ireversibile precum măsurătoarea, înregistrări, amintiri, controale sau cauze… În consecință, niciun concept al cauzalității, în mod special cauzalitatea de sus în jos [lucrurile complexe le modifică pe cele simple, din care sunt alcătuite], nu poate avea o prea mare valoare explicativă la nivelul legilor fizicii microscopice.”

    Parerea mea e ca determinismul este doar un model abstract intuitiv al unei realitati exterioare lui homo sapiens. Unul din multele modele explicative care se completeaza reciproc. A spune ca determinismul se intampla chiar si in absenta privitorului e un fel de credinta in faptul ca modelul mental se confunda cu realitatea independenta de mine.

  24. @ duradrawde

    „Daca timp-spatiul sunt notiuni indivizibile atunci universul este logic-succesiv pana acolo unde se termina spatiul”

    Problema tocmai asta e, că sunt „noțiuni”, iar pentru așa ceva s-a inventat „teoria noțiunilor”, nu realități. De fapt, nici măcar noțiuni nu sunt, ci doar măsuri analitice. Miscarea este spatiu/timp.

    @ Marcus

    „dacă este folosit, este doar o interpretare lingvistică pur subiectivă a legilor.”

    Nu prea are treabă cu lingvistica. Există ecuații a posteriori deloc subiective care descriu analitic corect mișcarea.

    „Unul din multele modele explicative care se completeaza reciproc”

    Ăsta ie șibolietu dă postmodiernizm. Descrierea lumii în ecuații matematice are un statut privilegiat (cel puțin) de practică.

  25. Duradrawde,

    uite ce am invatat eu din istoria turnului Babel: cand vrei sa construiesti un turn pana la cer, te cam incurci in cuvinte. Determinist, determinabil, deja mi se incurca limba. Cum bine spune fratele Occam: tai-o. Daca inmultim definitiile si conexiunile intre notiuni, uitam ca acestea sunt doar semne ale lucrurilor, si le tratam ca si cum studiul semanticii si sintaxei ne-ar oferii informatii noi despre lume. Asta a fost greseala grecilor si a scolasticilor.

    Intrebarea ontologica pe care o ridica fizica moderna este daca Dumnezeu joaca sau nu joaca zaruri. Avem doua modele fizico-matematice ale realitatii: relativitatea generala (nu joaca) si fizica quantica (joaca). Intrebarea este daca fizica quantica este un caz inca ne-inteles al geometriei relativiste, sau orice geometrie este in ultima instanta doar o abstractie.

    Din cate inteleg ca diletant, medeterminarea particulelor poate fi explicata determinist, numai daca acceptam existenta a mai mult de trei dimensiuni microscopice ale spatiului (microgeometrie relativista). Pe de alta parte, conceptul vulgarizat de nedeterminare duce la tot felul de speculatii New-Age si mistica, cum ar fi aceea ca apa devine mai buna daca vorbesti frumos cu ea, sau ca poti modifica realitatea cu gandul, asa ca nadajduiesc ca Einstein va avea iarasi dreptate.

    Pe de alta parte, din punct de vedere conventional, termenul determinist este folosit (cum spune si MC) cu privire la un univers in care fiecare eveniment este determinat linear. Bineinteles ca un sistem supra-complex este determinat/determinist in sensul ca fiecare eveniment are una sau mai multe cauze, incluzand conexiunea inversa efect-cauza, insa pentru noi este predictibil doat statistic, asa ca spunem ca sistemul este probabilistic si vom spune ca cel predictibil dinamic este determinist. Limbajul este in cele din urma un joc, si nu exista joc fara reguli conventionale.

    Speculand teologic, numai Dumnezeu poate prezice traiectoria exacta a unui frunze intr-o bulboana, sau, reciproca, computerul care o va face ar deveni D-zeu ca in Person of Interest. Noi vorbim astazi despre singularitate ca de ceva ce poate fi atins in generatia noastra. Totusi, sunt sceptic ca vom ajunge la masini care se autodefinesc ontologic prin indoiala carteziana: “dubito ergo sum”, pentru ca si masinile vor putea gandi, dar nu vor exista pentru ca nu se vor indoi ca noi.

  26. Ianis says:

    Material proaspat astfel incat oile sa aiba ce sa pasca in asteptarea celei de-a saizecea sesiune a Conferintei Generale.
    Cine stie, daca am ratat sfarsitul lumii la cea de-a treizeci si patra sesiune, poate ca, de data asta, fratii in costum negru vor reusi sa incheie istoria de 6000 de ani a umanitatii

    „Oferind Evanghelia lumii, grăbirea venirii zilei Domnului este în puterea noastră. Dacă biserica lui Hristos ar fi făcut lucrarea încredințată de Domnul, toată lumea ar fi fost avertizată, iar Domnul Isus ar fi venit pe Pământ în putere și slavă” (Review and Herald, 13 noiembrie 1913 ).
    (sursa: „Info Adventist nr. 718 / 27 Martie 2015 „)

  27. sonatalunii says:

    Frate Ianis, cu sfârșitul lumii nu se glumeste!

    p.s. (No more cuantic Eric?) 🙂

  28. Ianis says:

    Da, nu e de ras, e de plans. Scenariul asta cu ‘sfarsitul lumii’ aflat la discretia unor barbosi din 1901 tine de domeniul patologic.
    Inutil sa mai adaug ca e bazat pe o istorie rescrisa ideologic (ghici cine are interesul asta?)
    Is It Our Fault that Jesus Has Not Come?

    In alta ordine de idei, criza adventismului ar putea fi abordata in sensul descris de Zizek mai jos (discutia principala era despre criza Europei)

    The universal individual is very much a reality in our life. Apart from apples, pears and grapes, there should be a place for fruits as such. I love the beauty of this platonic idea. People belong to a specific group, but at the same time they are part of a universal dimension. I don’t remain the same throughout the course of my life, but I do remain me. A community is not closed either. A person can leave one and join another. Our identity is made up of several identities that can exist successively and in parallel.

    Spoken in Christian terms: The holy ghost is in us all – we all share him, regardless if our identity is associated with a certain community. I’m an atheist, but I admire the emancipatory core of Christian teachings: Leave your father, your mother and follow me, Christ says. Leave your community behind in order to find your way to the universality of humanity!

    The Greatest Threat to Europe Is Its Inertia

  29. sonatalunii says:

    Ce am eu a face cu tine, Ianis fiul lui Zamolxis? Si ce am a face cu bărboșii din 1901 sau 2015? De aia se supăra Ibrian pe voi cand va limitați la lecturi de Spectrum si la escatologii rescrise, da, dar a căror obârșie vine din zicerile lui Isus si din creștinismul primar. Nu ar fi si mai ilar sa am discuțiile astea cu tine, de vreme ce pana si Edi sau Beni nu mai dau doi bani pe crezul de la Niceea?

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: