House of Cards

Machiavelli nu a infundat puscaria degeaba. Atunci cand a hotarat sa publice Principele in vernacular, nu in latina cum ar fi fost normal, a dezvaluit cetateanului de rand din Florenta secretele puterii Medicilor. Serialul Netflix, House of Cards, incearca acelasi lucru. Sa ofere omului de rand o privire in culisele Casei Albe.

Eroul este Frank Underwood (Kevin Spacey), un politician abil care trece peste cadavre (nu doar metaforic) in drumul spre biroul oval. Sistemul de check-and-balance nu se autocorecteaza si media este de cumparat. Cei multi sunt asa cum spune Lapusneanu. FU emana un F U bine deghizat oridecateori tine un speech, citeaza din Biblie, sau interactioneaza “uman” cu alegatorii. Este Principele in secolul XXI.

Exista totusi un oponent periculos, care se contureaza de la inceput in saga: hackerul anarhist (Jimmi Simpson), mai exact, hackerul si prostituata (Rachel Brosnahan). Cand s-a incheiat prima serie, banuiam ca acest duo va aduce dreptatea pe care sistemul este incapabil sa o produca.

Idea imi place. Tot sistemul, constituenti si putere, sunt paralizati, si deznodamantul shakespearean va trebuii sa opuna homo sacer lui homo sacer: outcastul impotriva puterii absolute. Filmul american are aici o traditie. Absolute Power este doar un exemplu.

Seria a treia a inceput saptamana trecuta. In blogosfera se comenteaza ca vor fi patru serii de cate 13, 52 fiind numarul cartilor de joc. Nu stiu daca sunt doar eu, dar mi se pare ca ceva scartie in primul episod. Am impresia ca filmul incearca sa salveze sistemul. Ma tem ca, in cele din urma, politicieni cinstiti si o presa iubitoare de adevar ne vor salva iluziile. Ar fi pacat.

Raport Financiar: Februarie 2015

Feb 25, 2015 Donation From S.P. $150.00 USD
Feb 21, 2015 Donation From M.P. $70.00 USD
Feb 17, 2015 Donation From F.T. $75.00 USD

Total: $295