Cei putini, cei fericiti, cei vii
6 iulie 2016 260 comentarii
Modelele computationale in evolutia moleculara sunt ipoteze matematice. Aici trebuie sa fac doua precizari. Mai intai, ipotezele nu sunt derivate din observatie desi sunt verificate prin observatie. In al doilea rand, nu exista stiinta fara ipoteze.
O ipoteza verificata prin observatii devine o teorie, si o teorie confirmata prin testul falsificarii devine fapt stiintific. Un fapt stiintific este o teorie care a fost confirmata cu fiecare noua descoperire. Din acest motiv evolutia este un fapt stiintific, indiferent daca ne place sau nu.
Avem teorii si ipoteze care incearca sa explice evolutia. Pentru ca bioinformatica depinde de cea mai avansata tehnologie nu numai in secventa ADN dar si in computere, orice model computational este deocamdata ipotetic.
Aici avem un blocaj psihologic la crestinul conservator care este speculat de Intelligent Design. Orice ipoteza noua este o aventura intelectuala in necunoscut. Instinctele crestinului conservator sunt anti-aventuroase. El simte ca pierde terenul de sub picioare atunci cand nu are certitudini in alb-negru.
Argumentul principal impotriva heliocentrismului a fost acela ca era doar o ipoteza matematica. Ipoteza a devenit teorie numai dupa Newton, si nu a fost confirmata empiric decat in era spatiala. Sputnik a fost primul experiment uman cu legile lui Newton. Si totusi exista inca credinciosi geocentristi in toate religiile cartii. Este puterea instinctului. Istoria se repeta cu teoria evolutiei.
Sunt inca in circulatie carti si articole publicate acum doua decenii care sustineau ca genomul fiecarei specii este delimitat de granite impenetrabile, si ca genomul uman este radical diferit de al celorlalte vietuitoare. Notiunea ca omul este “un ordin diferit” este inca mentionata in literatura religioasa. (N. B. Omul este din ordinul primatelor deja de la Linnaeus). Un alt argument popular in literatuara creationista era acela ca omul din Neanderthal ar fi un doar Sapiens degenerat “din cauza pacatului”. Atunci cand biologia moleculara a confirmat inrudirea universala a lumii vii si diversitatea genului Homo, exponentii ID si YEC au uitat predictiile lor falsificate, la fel cum fusesera uitate predictiil mai vechi despre coloana geologica, placi tectonice, si datari radiometrice. La fel ca in cazurile precedente, a fost gasita o rationalizare superficiala si guerilla ID s-a mutat la frontierele stiintei evolutionare, unde ipoteze noi ofera un teren fecund pentru exploatarea fricii de necunoscut a crestinului conservator.
Voi caracteriza miscarea ID in cuvintele lui Nietzsche din Gay Science:
Among some pious people I found a hatred of reason and was well disposed to them for that; for this at least betrayed their bad intellectual conscience. But to stand in the midst of this rerum concordia discors [discordant concord of things] and of this whole marvelous uncertainty and rich ambiguity of existence without questioning, without trembling with the craving and the rapture of such questioning, without at least hating the person who questions, perhaps even finding him faintly amusing—that is what I feel to be contemptible…
Intr-adevar, fundamentalistul cel putin uraste ratiunea in mod deschis si isi inchide ochii la stiinta. ID-istul vede si nu se intreaba de unde si cum. Dimpotriva, el foloseste orice argument rational pentru a-l convinge pe fundamentalist sa-si inchida ochii ca oricum nu are ce vedea. Ratiunea este folosita impotriva curiozitatii intelectuale. Exista un singur raspuns: asa a vrut Dumnezeu. Restul este desertaciune si goana dupa vand – “that is what I feel to be contemptible…”.
In ce ne priveste, citez din aceiasi carte:
At long last the horizon appears free to us again, even if it should not be bright; at long last our ships may venture out again, venture out to face any danger; all the daring of the lover of knowledge is permitted again; the sea, our sea, lies open again; perhaps there has never yet been such an „open sea”.
Ceea ce se deschide in fata noastra este o aventura a cunoasterii cum nu era inca posibil acum doua decenii. Ma bucur ca nu am murit inainte ca acest orizont liber sa se deschida dincolo de Gibraltarul secolului. “We the few, we the happy, we band of brothers…” care am muscat din fructul cunoasterii oprite. Noi, cei vii. Cat despre morti, pot a-si ingroape mortii fara mine.
oxigen2 
Poli, AV,
Si daca Haldane ar avea dreptate (nu este imposibil) concluzia ar fi ca evolutia implica un cost f. mare in indivizi morti. Nu ma indoiesc ca in unele cazuri este asa. Au existat cinci extinctii in masa in istoria vietii. Dupa fiecare a existat o evolutie f. rapida de forme noi. Ex. demisia dinosaurilor si explozia mamiferelor. Omul insusi a trecut printtr-o extinctie aproape totala in pleistocen. Nu ma indoiesc ca au existat situatii in istoria vietii in care scenariul lui Haldane se aplica. Insa ce legatura are asta cu argumentul lui Walter ReMine?
In cazul primatelor, Haldane mi se pare mai degraba un argument pt. evolutia omului. Lumea veche, din Africa de sud pana in China a fost populata de zeci de mii de specii de primate, intre care mai multe hominime si hominide. Cele mai multe au pierit. Vorbim despre costul selectiei. Oare ReMine chiar a inteles despre ce ste vorba, sau poate a construit un argument stil procesul lui O.J. Simpson?
Am cartea. E mai putin interesanta decat suna in titlu. Paabo consuma mult spatiu in amanunte anecdotice despre el si echipa lui si despre aspectele personale ale decodarii genomului de Neantherdal si prea putin despre aspectul stiintific si implicatiile filozofice ale descoperirii. Nu stiu daca merita banii. Se pot gasi materiale mai bune pe internet. Cartea e mai mult despre un proiect si un succes personal.
Edi Constantinescu,
Multumesc pentru informatie. Macar sa stiu sa nu dau banii aiurea. Dar as dori o carte bine documentata, cat mai recenta ca sa fie la curent cu ultimele cercetari in genetica si biologia moleculara si cat mai concludenta. Mi-ati putea recomanda o carte in acest sens ? Poate sa fie inclusiv in engleza sau de pe Amazon, ca o pot comanda online.
Ceva care sa aiba si despre pseudogene, retrovirusuri, transpozoni etc. Recent mi-am luat o carte de Ayala din 2007, Darul lui Darwin catre stiinta si religie, dar as mai dori o recomandare,
Sono:
No offense Sono, dar nu eu sunt cel care nu intelege. Mai intai, nu am spus ca indels au fost calculati pe baza ceasului molecular ci ca au fost dedusi din goluri in secvente paralele. Britten a corectat procentul de mutatii adaugand indels la substitutii.
Numarul de substitutii si indels este aprox acelasi la ambele specii datorita ceasului molecular. Aceasta nu este concluzia, ci chiar premisa studiului. Cat priveste faptul ca cele 45 milioane substitutii sunt diferite, pai aici este argumentul. Ca daca nu erau substitutii nu era stramos comun, si daca nu erau diferite era aceiasi specie. Cimpul si omul se deosebesc printr-un numar egal (ceasul moleular) de SUBSTITUTII diferite la acelasi material genetic originar. Adica exact ce spune teoria evolutiei moleculare computationale. Hai sa-ti explic eu simplu, ca asta e stilul meu. Imagineaza-ti un codon ipotetic TGA la MRCA. De aici Avem TCA la om (ipotetic) si TGG la cimp (tot ipotetic). Deci avem cate o substitutie la fiecare. Adica un eveniment evolutionar. Pai cand ai spus 45 milioane substitutii ai spus 45 mutatii care au dus la divergenta evolutionara om – cimpanzeu. Atunci unde este argumentul impotriva evolutiei? Bun, sa zicem ca nu a fost evolutie naturala, sa zicem ca un inger sau diavolul a umblat la ADN si a facut substituiile, sa zicem ca a fost o entitate mistica pe care nimeni nu a vazut-o numita Informatie, dar 45 milioane substitutii inseamna 45 milioane substitutii la genomul MRCA. Cred ca dau in schizofrenie.
Sa dam mai intii cezarului ce-i al cezarului. Sa admiram deci uriciunea pustiirii: „Si daca la cimpi evolutia lucreaza mai repede deoarece se reproduc mai repede, de ce au ramas animale cu fundul gol tot timpul si nu au devenit Einsteini inaintea oamenilor iar la oamenii evolutia a lucrat rapid desi ei au aparut mult mai tirziu si in plus la ei evolutia lucreaza cu incetinitorul?”
„ce legatura are asta cu argumentul lui Walter ReMine?”
Habar n-am. Da’ tre’ sa vedeti si voi de unde vine tupeul lui Sono. Btw, Sono, ipocritule! Cind il educi pe Aurica? Si cind ne mai povestesti noua despre empirismul „limitei lui Haldane”?
Nu citez experti, iti arat date empirice. Ti-am aratat trei sevente paralele la gorila – om – cimp. Ti-am aratat in aceste secvente ca exista 4 substitutii intre gorila -om si gorila cimp – si 2 intre om cimp. Am calculat drumul cel mai scurt si la ceas molecular constant la aceasta secventa. Adica am explicat in mod f. f. simplu metoda folosita de Britten.
Acum intrebarea: este cimpul mai putin adaptat decat gorila si omul la mediul sau? NU. Si cum a ajuns divergenti? In primul rand prin genetic drift si apoi prin selectie naturala. Deci driftul si substitutiile nu au dus la degenearare ci la diversificare, iar selectia a dus la adaptare in mediul de habitat (la cimp si gorila, nu sustin psihologia evolutionara la om asa cum sunt acuzat). Cat despre functia stochastica ea nu a produs nimic. Functia stochastica este un instrument care ne ajuta sa calculam disstribuita substituiilor si indelilor in istoria vietii pentru ca nu ai cum sa observi empiric o substituie dublata sau pote chiar triplata.
Edi,
cind Sono vorbeste de „proces stochastic”, el nu spune altceva decit „va inchinati la hazard”. Reia, cu alte cuvinte, vechea marota creationista cum ca intimplarea nu poate produce decit degenerare (nu informatie). Si – idiotul! – uita ca e el insusi doar un „produs stochastic”, o prelunga degenerare a informatiei dintr-un ovul si un spermatozoid.
Fine. Si de aia isi fac ateii astia probleme ca tigrul si rinocerul s-ar putea sa dispara dar eu aud la Moody ca asta dovedeste cum ca viata nu evolueaza ci, dimpotriva, uite ca dispar specii din cauza pacatului. Adica, uite Haldane, nu e Haldane. Deci, din cate inteleg eu cu mintea mea slaba, daca Haldane are dreptate ne-am despartit de cimp de vre-o 10-13 milioane de ani nu de vre-o 6-8. Si daca Britten are dreptate, chiar si fara Haldane timpul e mai lung decat credeam. So, what’s the big deal? Raspunsul ni-l va da pana la urma paleontologia, dar stai, aici o luam de la capat cu ceasurile radiometrice resetate la potop.
Nu ne inchinam la hazard, ne inchinam la matematica care ne ajuta sa vedem ordine in haos.
Nu e niciun ‘big deal’. „Dilema lui Haldane” era o problema de modelare matematica in genetica populatiilor, atit. In rest, niste prosti stau in fotoliu si fantazeaza despre cum demonteaza ei lumea.
Well, ma duc la culcare. See yall.
AV, poate vrei sa consulti pe bucati o lucrare de referinta precum asta (e penultima editie, cind o gasim pe-aia de anul asta, apgradam).
Polihronu, multumesc.
Dar ce zice Craig Venter aici ? Spune ca sintagma „tree of life” este o abstractiune si ca nu exista asa ceva.
Sigur ca „sintagma ‘tree of life’ este o abstractiune”. Intrebarea e daca reprezinta corect toate datele pe care le avem. Venter nu face decit sa sugereze ca o alta abstractiune ar fi mai potrivita – „the bush of life” (folosita si de altii, in alt context), diferenta constind in multiplicitatea radacinilor. Asta ramine de vazut si nu contrazice cu nimic evolutia.
polihroane,
Decit sa citezei la nesfirsit problema pe care v-am pus-o si sa tot scrisnesti din dinti, sa scuipi, si sa injuri, ce ar fi sa raspunzi la problema pe care v-am pus-o eu? Sau daca nu esti in stare, sa-i ceri gurului vostru Edi sa raspunda el. Intrebarea mea nu este bazata pe “fapte”? Adica nu este “fapt” ca cimpii se reproduc mai repede decit oamenii, nu este “fapt” ca evolutia lucreaza mai rapid la speciile care se reproduc mai repede, nu este “fapt” ca cimpii au aparut mai demult si oamenii mai tirziu, si nu este un “fapt” ca cimpii au ramas cimpi cu fundul gol tot timpul de cind au aparut fara sa produca un singur Einstein pe cind oamenii au produs cel putin doi Einsteaini: pe ala care a zis chestia ca Dumnezeu nu joaca zaruri, si pe ala care a scris cartea ca Dumnezeu nu joaca zaruri deoarece nu exista avind in vedere ca ceea ce nu exista nu are cum sa joace zaruri si de aia el se inchina la “logica” si “matematica” ca la altceva nu mai are la ce sa se inchine?
Aurica, eu vreau sa cred ca majoritatea oxigenatilor au ris de prima data de duma ta. Acum, ca iti etalezi idiotenia pe indelete, o sa ridem si mai tare. Ce vreau eu e ca ipocritul de Sono sa faca un gest de sinceritate, si sa-ti explice el de ce si cit de prost esti. Asta in afara de cazul ca reusesti intre timp sa pricepi cum se face o cautare pe Google si ne explici tu insuti prostia ta.
polihroane,
Singurul mod in care cineva ar putea sa-mi demonstreze cit sunt de prost este prin a-mi raspunde la intrebare in asa fel incit sa rida toti oxigenatii. Daca tu vezi pe cineva care ride aici, inseamna ca halucinezi si ar fi timpul sa incepi tu sa iei pastilele alea pe care le recomanzi la altii. Desi il aplaud pe Sonata ca si-a luat timp sa zgirme in formulele alea matematice cu care oamenii de „stiinta” fac tot felul de hocu-pocus-uri si cu care pot sa demonstreze atit ca evolutia poate avea loc in 24 de ore si nici ca nu poate avea loc niciodata, eu consider ca exista probleme pe care le poate pricepe oricine si unele care sunt de cultura generala la care evolutionistii nu au raspuns si cu care pot fi facuti mat asa ca toata lumea sa vada si sa rida. Sonata propusese o discutie cu Edi si la care sa particip si eu dar Edi nu mai accepta sa participe deoarece stie ca eu am sa-i pun probleme la care el ramine masca exact cum ai ramas tu cu intrebarea asta la mintea cocosului si la care nu ai raspus asa incit orice prost sa vada.
Nea Aurica
Ce va opreste pe matale si pe sonata sa duceti impreuna o discutie care sa uimeasca lumea?
Cumva pentru ca nu prea aveti audienta si nu intereseaza pe nimeni parerea domniilor voastre, daca nu e si Edi de fata?
Hai ca puteti! Lasati-ne masca. Sau e doar gura de voi, papagalilor?
„facuti mat… masca exact cum ai ramas tu”
Hohotele cresc.
Ianis,
Pai cum sa va las masca daca nu participati? Aici ca v-am pus aceasta problema si nu catadicsiti sa raspundeti, nu inseamna ca sunteti masca si in loc sa raspundeti ii tot dati cu insultele? Aha, voi vreti ca eu sa discut cu Sonata, voi sa va faceti ca ploua, si apoi voi sa rideti aici ca nu avem „audienta”? Pai voi ce sunteti? Daca vreti ca eu sa discut cu Sonata, nu cereti asta pentru ca sunteti asa de curiosi ce probleme va punem noi deoarece abia asteptati sa raspundeti ca sa vada toti cit sunteti voi de destepti si cit suntem noi de prosti? Sau voi vreti sa vorbim intre noi, voi sa va fateti ca ploua si apoi rideti cu gura pina la urechi ca noi nu avem „audienta” deaorece pe voi va doare-n fund de ce spun altii? Si zici ca voi aveti „audienta”? Cine va aplauda aici pe voi in afara de faptul ca va aplaudati reciproc si de unde stii ca „audienta” nu este decit ca sa urmareasca spectacolul jalnic pe care il oferiti?
Hai sa-ti spun ceva pe sleau: ma doare fix in pix de aberatiile tale, dar inca mai cred ca Sono are o sansa la detox. D-aia astept sa-ti explice el ca esti un ignar.
polihroane,
Hai sa-ti vind un pot ca vad ca nu te duce capul: Sono vrea sa-l faca pe Edi al tau mat si sa o lase pe Elena vaduva, asa ca daca astepti ca Sono sa ma faca pe mine mat prin a-mi arata cit de prost sunt ca nu cred timpeniile evolutiei, poti sa atepti mult si bine. Daca Sono chiar ar dori sa ma faca pe mine mat, in nici un caz nu are sa incerce sa-mi explice de ce cimpii nu au produs nici un Einstein, ci de ce eu sunt gresit cind interpretez Geneza altfel decit o fac fundamentalistii, dar se pare ca nu este chiar asa de optimist ca tine ca de mine se poate ride asa de usor. Asa ca savureaza-ti halucinatiile.
polihroane,
Si daca de doare-n pix, de ce tipi atita? Pai tu stii ca tipatul deste rezultatul absentei durerii?
@Aurel
Hai mai, ce naiba, vrei sa-ti dea Ianis si Poli „amvonu”?… Hehehe!…
Tu nu pricepi ca ala se da numa’ celor ce „vor sa creada” punctele de credinta specifice cultului? Iar „impotrivitorii” sa stea frumos in banca lor ori prin curte, da’ cel mai bine sa-si faca domnle’ amvon si biserica in alta parte si sa nu mai tulbure „serviciile divine” ale celor ce turdesc pentru Imparatie… 🙂
„nu este chiar asa de optimist ca tine ca de mine se poate ride asa de usor”
Aici te inseli. La perla cu cimpii ride si Sono, chit ca usor acru. Si ti-am mai zis: pentru tine nu pot face mai mult decit sa-ti recomand vizita la psihiatru si sa te trimit uneori la plimbare. Cit despre Genesa si patrate, a se slabi. Ti-am zis deja ca uneori spui lucruri cu sens, asa cum patologia psihiatrica nu exclude musai inteligenta. Dar in contributiile tale originale esti o nulitate.
Cit despre culte, Paulica, vrei cumva sa-i explici lu’ Aurica de ce e un idiot la faza cu cimpii? Asa, ca sa vedem cum tulburi tu serviciile divine.
@Poli
Adica ce-ai vrea sa fac? Sa „explic” eu explicatiile lui Edi?… 🙂
Ca tu „vrei sa crezi” ca toti oxigenatii rad de ceea ce intreaba Aurel, am priceput. Da’ in ce consta idiotenia din intrebare, inca n-am priceput.
Da’ no, daca vad ca toti „desteptii” de-oxigenati din juru’ meu rad, evident c-o sa ma apuc si eu sa rad in coru’ vostru, ca doar nu vreau sa se afle-n biserica ca-s prost, nu?… 🙂
Nea Aurica Papagalica
Vad ca tii mortis sa canti exclusiv la masa „oxigenatilor”, adica a celor pe care ii urasti si ii dispretuiesti. Si zici ca treaba asta n-are nimic de-a face cu psihiatria? 🙂
„Da’ in ce consta idiotenia din intrebare, inca n-am priceput.”
Thought so.
Sunteti niste martiri neintelesi. Sau poate e doar un simptom 🙂
In mod sigur, sinteti al dracului de plicticosi.
@Poli
Pai tu nu stii ca repetitia e mama’ invataturii?… 🙂
Nu, mai, martirii si neintelesii sunteti voi, in frunte cu Edi, tu nu citesti titlul articolului? Nu sunteti voi aia putinii, fericitii, si viii deoarece voi v-ati luminat intrucit ati ajuns ca cunoasteti ceea ce nimeni nu a cunoscut pina acum si toti vor sa va rupa in bucati pentru ca sunteti asa de destepti, de vii, si de fericiti? Pai nu suntem toti gelosi pe voi ca voi sunteti asa de destepti si noi asa de prosti? Si daca aceasta persecutie a voastra ca sunteti asa de destepti este un simptom, ce fel de simptom este? Cumva ca sunteti niste sariti de pe fix? Asta ar explica aceasta “fericire” a voastra ca numai niste scrintiti ar putea fi fericiti in situatia voastra si a lui Edi.
Plicticosi, cum spuneam.
BTW, mai sint 362 de zile de injuraturi.
Mai intai VG este un entuziast al transferului orizontal si trage putin prea mult spuza pe placinta lui. Cat despre arborele vietii, sigur ca este o abstractie, adica un model reductionist. Ce este o harta decat o abstractie a terenului? la ce ar folosii o harta 1/1? Cum poti modela 3,8 miliarde de ani decat ca o abstractie? Abstractie este si modelul newtonian, si cel relativist, si toata fizica sau chimia din liceu, sa nu mai spun de matematica. Pana si perceptia este abstractia a unei mase de senzatii nediferentiate.
Vizionand conversatia intre AI si Sonata am observat in centrul bibliotecii o carte mare pe care la prima vedere mi s-a parut ca scrie WHITE, dar titlul este de fapt WINE, de unde inteleg ca AI a schimbat pana inspirata.
Acum ca, gratie lui Sonata, m-am uitat si eu peste modelul lui Haldane, inteleg ca creationistii nu au inteles natura dilemei. Dilema este cu privire la costul evolutiei: mai multi morti in mai putin timp, sau mai putin morti per dar acelasi numar in timp mai indelungat, plecand de la premisa ca populatia este constanta. Face sens, si, daca nu ar fi gasit altii probleme cu cifrele, mie mi se pare destul de intuitiv. Tot nu pricep cum a ajuns dilema lui Haldane dilema lui Farfuridi (sa se revizuiasca da’ sa nu se schimbe), in versiune creationista.
Edi,
Ai citit corect, cartea respectiva este despre vitele de vie, si am si altele. Daca imi faci o vizita la Nashville (unde esti binevenit orcind si-ti promit ca nu te provoc la o discutie si in nici un caz inregistrata) ai sa vezi ca am zeci de vite de vie inclusiv cele faimoase pentru vinuri cum ar fi Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Riesling, Gewurtztramier, Chardonay, Semilon, Gamay, etc. Dar nu-ti face griji, nu fac din struguri vin, ci must, dar cei care scriu carti despre vite de vie, in special cele faimoase pentru vinuri, presupun ca cei interesati sa studieze cartile respective sunt interesati sa faca vin si de aceea pun in titlu cuvintul „vin” si nu „vite de vie.” In afara de bere adventista, alta bautura alcoolica nu folosesc. Asa ca daca chiar te hotarasti sa avem o discutie si te gindesti sa ma „inspiri” cu niste țuica, ai sa fii dezamagit ca eu sunt imun la „inspiratii,” inclusiv la cea a țuicii.
Edi,
Imi pare rau, dar imi mentin parerea ca nu esti cinstit in discutii. Denaturezi sensul cuvintelor sau ideilor mele pentru a le discredita. In afara de intrebarea pe care ti-am pus-o despre Dilema lui Haldane, de care nu auzisei la acea vreme, eu nu am comentat nimic despre ea. Eu nu am folosit-o ca „argument”, asa cum ai spus. Pot insa sa spun ca tu nici acum nu intelegi ce a spus Haldane. Nu conteaza cat sau daca este adevarat ce a spus, dar simplificarea ta este jalnica.
Despre Britten, din nou nu ai inteles mare lucru. Indels nu sunt calculati pe „baza unor goluri paralele”, cum spui tu. Am mai spus o data; du-te si citeste din nou articolul si vei cedea ca este vorba de goluri alternative, nu paralele. Unele secvente prezente in om, nu sunt prezente in cimpanzeu, si invers. Interpretarea lui Britten, ca un devotat evolutionist, este sa considere ca ori unele secvente au fost introduse la o specie, dar nu la alta, ori ca unele secvente au fost sterse la o specie, dar nu la alta. Calcularea numarului total de indels se bazeaza pe aceste numaratori si calcule. NU este vorba la Britten de ceas molecular. Ceasul molecular este el insus o incercare de a modela sau intelege niste date statice, dar nu este „reliable”. Vezi articolul lui Ayala Vagaries of the molecular clock.
Iar in ce priveste „substitutiile”, este ceea ce am spus: se compara doua (sau mai multe) genomuri si cineva incearca sa ofere o interpretare. Insa aceasta tentativa teoretica poate sa nu aiba nimic de-a face cu ceea ce se intampla in natura. Nu le poti numi cu adevarat „substitutii” cat timp nu cunosti genomul „stramosului comun”, ca sa nu mai spun ca nu ai observat niciodata in laborator astfel de substitutii. Aceste portiuni considerate „substitutii” sunt pur si simplu diferite, Aste este tot ce poti sa spui respectand metoda stiintifica. Intreaga argumentare a TE se bazeaza pe asertiuni si ipoteze neconfirmate empiric.
Ceea ce te-am intrebat ramane. Arata macar o experienta in care se dovedeste ca driftul genetic poate produce informatie noua, acizi nucleici noi, etc.. Arata macar o experienta in care mutatiile aleatorii pot produce informatie noua, acizi nucleici noi, etc. Fara aceste testari empirice, nu ai nimic decat ipoteze.
Nu intelegi ce spun pentru ca nu intelegi metodoloigia. Este vorba de asezarea secventelor in paralel si producerea matricilor de distanta, nu de goluri paralele. Citeste articolul „algebra evolutiei”. Cum poti compara golurile daca nu compari secventele in paralel. Asta e metodologia pentru stabilirea arborilor filogenetici si asta face Britten.
Unele secvente prezente in om, nu sunt prezente in cimpanzeu, si invers.
Iari nu intelegi. E normal ca distanta filogenetica observabila sa fie stabilita in substitutii diferite.
Este vorba de substitutii, insertii si deletii diferite, pentru ca asta explica divergenta evolutionara de 5%. Hai sa o iau de la capat. Substitutie este cand un nucleotid este inlocuit cu alt nucleotid. Indel ete cand are loc o insertie sau o deletie. Insertia nu este dinafara – cum se pare ca iti imaginezei. Insertie inseamna ca nucleotidul A nu inlocuieste nucleotidul B ci se insereaza alaturi. Asta are loc de obicei in timpul meiozei, asa ca insertia este de pe cromozonul pereche al hominimului sau proto-cimpanzeului, nu din nu stiu ce Informatie misterioasa. Am explicat asta in emisiunea de care ai ras. Deletie nu inseamna ca un nucleotid este sters ci ca nu mai codeaza din cauza ca double-helox este prea rasucit. Fireste ca indelii sunt in loci diferiti, altfel ar fi mosteniti de la MRCA si nu ar fi luati in socoteala.
Care numaratori si calcule? Calcularea substitutiilor se face asa cum am aratat in algebra evolutiei, plus distributia stochastica a substituiilor duble. Cunosti alta metoda? Daca ta, pregateste-te pentru premiul Nobel. Observarea golurilor s-a facut prin producerea de DNA artificial in laborator – o notiune pe care ai ridiculizat-o cand am spus ca macroevolutia se studiaza in laborator.
Orice estimare a distantei evolutionare are la baza ceasul molecular.
Says who? Ceasul molecular este o ipoteza indinspensabila in construirea arborilor filogenetici moleculari. Nu stiu daca ai observat, dar Britten analizeaza molecular un arbore filogenetic si conclude ca distanta evolutionara este cu 3,4% mai mare decat indica substituiile. Cum poate estima distanta evolutinara fara ipoteza ceasului molecular?
In legetura cu Haldane, desigur ca am studiat modelul dupa ce l-ai mentionat si iti sunt recunoscator pt, referinta. Numai ca ma tem ca nu ai cum sa intelegi modelul matematic atata vreme cat spui ca „am calcat pe broasca” atunci cand explic metodologia de baza in legatura cu selectia culorii verzi. In conversatia noastra te-am intrebat de ce este broasca verde si m-ai intrebat de Haladane. Ei bine, am citit si am inteles ca dupa Haldane trebuia sa existe un numar enorm de broaste ne-verzi mancate de barza
inainte ca mutatia sa se fixeze. Este ironic ca asta spuneam si eu fara sa cunosc ecuatia lui Haldane.
Sonata,
Diferenta intre noi nu este onestitatea ci umilinta. Cand m-am apucat sa scriu si sa vorbesc despre evolutie, am avut umilinta sa admit ca nu inteleg tot ce citesc. Am stat cu rabdare online la picioarele unor dascali si am facut toate exercitiile monotone de analiza matematica si probabilitati cum am invatat amandoi in liceu pana am inteles hands-on cum se calculeaza frecventa alelelor in neodarwinism („de unde atatea alele” ai replicat) si cum se face o analiza filogenetica moleculara, Dupa aceea am constatat ca pot intelege ce spune Haldane sau Britten si pot explica in cuvintele mele neroade fara copy-paste si trimeteri la wikipedia. Daca nu ai umilinta si rabdarea sa studiezi ABC-ul ca un elev silitor si te bazezi in schimb pe interpretarile unor sarlatani sponsorati de grupe oculte devii ridicol.
AI,
Eu nu am probleme daca bei vin ca nu mai sunt idiotul care excludea taranii pe care ii prindeam cu butoiul gresit in pivnita. In ce ma priveste, nu beau pt. ca nu-mi place sa iau bataie la tenis. A fost o gluma. Daca vin la Nashville o sa-ti explic de ce omul nu este „mai evoluat” in sens darwinian ci transcende evolutia.
P.S. Nice cat.
„Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Riesling, Gewurtztramier, Chardonay, Semilon, Gamay, etc.”
Adevarul e ca un Gewürztraminer alsacian poate fi o surpriza extrem de placuta. Da’ sa nu uitam celebrul mat de cacat: „Si daca la cimpi evolutia lucreaza mai repede deoarece se reproduc mai repede, de ce au ramas animale cu fundul gol tot timpul si nu au devenit Einsteini inaintea oamenilor iar la oamenii evolutia a lucrat rapid desi ei au aparut mult mai tirziu si in plus la ei evolutia lucreaza cu incetinitorul?”
„Ceea ce te-am intrebat ramane. Arata macar o experienta in care se dovedeste ca driftul genetic poate produce informatie noua, acizi nucleici noi, etc.. Arata macar o experienta in care mutatiile aleatorii pot produce informatie noua, acizi nucleici noi, etc. Fara aceste testari empirice, nu ai nimic decat ipoteze.”
Ceea ce te-am intrebat ramine. Unde e baza empirica pentru „limita lui Haldane”? Ai aflat cumva care e numarul minim de mutatii pentru speciatie? Fara raspunsuri la aceste intrebari, nu ai decit sarlatanie.
Si vezi ca-l confunzi pe Paulica (experientzarul) cu Bacon (experimentalistul).
Si, sa nu uitam, „fara aceste testari empirice”, nu-l ai decit pe dl. Zeu, cu bastonul lui de maresal mereu in trebuinta de-un luciu.
Uite aici unul. (Nimeni nu a vorbit despre acizi nucleici noi).