Dumnezeu și Hemofilia

Anunțuri

19 Responses to Dumnezeu și Hemofilia

  1. Edi Constantinescu,

    Am totusi ceva indoieli cu privire la afirmatia ca „cea mai mare parte a junk DNA” este nefolositoare. De curand am cumparat 2 carti in engleza, ambele de o autoare britanica specialista in biologie moleculara si profesor la Imperial College, care se numeste Nessa Carey. Cartile se numesc The Epigenetic Revolution si Junk DNA. Pe a doua am inceput sa o citesc insa fiind in engleza lectura merge un pic mai greu si inca nu am citit suficient ca sa ma edific. Autoarea insa spune ca dimpotriva, stim acum ca cea mai mare parte a asa-numitului Junk DNA nu este deloc junk, ba chiar are functii vitale. Motivul pentru care stim asta, printre altele, este ca ceea ce face diferenta intre complexitatea unei specii precum omul si alte specii inferioare este tocmai acest junk DNA. La nivelul genelor care codeaza proteine , cam aceeasi cantitate de gene (aproximativ 20 000), se gaseste atat la om cat si la viermi microscopici. Mai mult, majoritatea genelor care codeaza proteine la viermi au echivalent direct in genomul uman. Singura parte a genomului care creste in marime de la o specie la alta este tocmai acest junk DNA. Tocmai junk DNA este cel in mare parte responsabil de faptul ca suntem oameni si de complexitatea unor specii fata de altele. Cu cat mai mare si mai intins este junk DNA, cu atat specia e mai complexa. Nessa Carey spune ca, nu doar ca mare parte din acest junk DNA are functii de a regla activitatea altor gene, dar anumite mutatii la nivelul acestor regiuni junk duc la boli grave. Mai mult decat atat, desi junk DNA nu codeaza pentru proteine, el codeaza ARN. Deci in fapt, el ajuta la producerea proteinelor, chiar daca indirect. Este adevarat, si Carey recunoaste asta, ca exista in acest junk si elemente virale, sau de la alte microorganisme, sau gene saritoare care pot face rau organismului, si care deci sunt cu adevarat junk. Insa se pare ca cei de la ENCODE au avut dreptate, si autoarea are un capitol intreg despre asta in carte : cea mai mare parte a junk DNA are functii extrem de importante si chiar vitale pentru organism.

  2. Cam 75 % din acest junk DNA codeaza ARN, ceea ce este un procent foarte mare. Importanta lui este enorma pentru celula. Stim insa inca destul de putin despre tot ceea ce face junk DNA-ul. Recomand cartea, este exceptionala si foarte bine documentata.

  3. frumoasa emisiunea!

    Dawkins se confruta cu „pentru binele speciei/pentru binele populatiei/pentru binele grupului” si el vrea sa arate ca adaptarile sunt pentru binele genei. Dawkins spune intradevar ca gena este egoista (nu degeaba are titlul asta) si nu o spune metaforic. Unitatea de selectiei nu are cum sa „riste” sa fie altruista.
    Dupa ce a publicat prima data „The selfish gene”, sarise pe capul lui o filosoafa , Mary Midgley. Printre toate cate ii reprosa lui Dawkins era ca o gena nu poate fi egoista : „Genes
    cannot be selfish or unselfish, any more than atoms can be jealous, elephants
    abstract or biscuits teleological”. Dawkins publica un articol ca raspuns in revista Philosofy, pe care il recomand.

    Citez aici raspunsul lui Dawkins cu privire la egoismul genei:

    „When biologists talk about ‘selfishness’ or ‘altruism’ we are emphatically not talking about emotional nature, whether of human beings, other animals, or genes. We do not even mean the words in a metaphorical sense. We define altruism and selfishness in purely behaviouristic
    ways: ‘An entity . . . is said to be altruistic if it behaves in such a way
    as to increase another such entity’s welfare at the expense of its own.
    Selfish behaviour has exactly the opposite effect. „Welfare” is defined as
    „chances of survival”…It is important to realize that the above definitions of
    altruism and selfishness are behavioural, not subjective….I assume that an oak tree has no emotions and cannot calculate, yet I might describe an oak tree as altruistic if it grew fewer
    leaves than its physiological optimum, thereby sparing neighbouring
    saplings harmful overshadowing….In effect I am saying: ‘Provided I define selfishness in a particular way an oak tree, or a gene, may legitimately be described as selfish’

    In Defence of Selfish Genes -Richard Dawkins Philosophy, Vol. 56, No. 218. (Oct., 1981), pp. 556-573.

  4. AV

    „Mai mult decat atat, desi junk DNA nu codeaza pentru proteine, el codeaza ARN. Deci in fapt, el ajuta la producerea proteinelor, chiar daca indirect”

    a? asta suna aiurea . ori te-ai exprimat gresit, ori nu ai inteles ce a zis autoare. ori au predat asta cand am lipsit eu la biochimie sau genetica.

  5. si zisesem ca trec peste concluziile teologice da uite ca nu m-am putut abtine

    ..daca e ordine e Dumnezeu, acu daca e haos e tot Dumnezeu
    deja vu ? daca omul e creatie fixa e de la Dumnezeu. vine Darwin . Apoi.. ghici ce omul nu e creatie fixa ,, a evoulat, deci e tot Dumnezeu. Daca unde se pleaca tot acolo se ajunge, la ce ne mai obosim..

    Nu numai ca e nefolositor sa adaugi mereu Dumnezeul + ca nu are nici o putere expicativa, dar mie mi se pare o trisare..

    „cine suntem noi sa ii spunem lui Dumnezeu cum sa faca lumea” poate justifica si cea mai irationala idee…. i don’t buy it!

  6. Octavian Matei,

    Eu cred ca stiinta nu poate nici demonstra, nici infirma existenta lui Dumnezeu, dupa cum nu poate demonstra sau infirma bunatatea sau dragostea lui. Stiinta si credinta sunt, cum spunea Stephen Jay Gould, non overlapping magisteria. Stiinta ar putea cel mult sa ne duca la idei mai complexe in legatura cu teologia noastra si sa ne arate limitele intelegerii noastre rationale cu privire la Dumnezeu. Dar nimic mai mult. Asta cred eu.

  7. anonymous says:

    Edi,

    Nu vreau sa te pisez cu asta, stiu ca esti crestin si este logic sa faci declaratii politice in sprijinul lui Dumnezeu,iar afirmatii ca asta trebuie sa le privesc ca glume. ” Biblia nu este scrisa de Dumnezeu ci de oameni ” dupa care ” Totusi Biblia este limbajul lui Dumnezeu ” Cum? Daca Francis Collins care este crestin si om de stiinta asi numeste cartea scrisa ” Limbajul lui Dumnezeu, atunci este un argument ca si Biblia care este scrisa de oameni sa fie numita la fel?
    Biblia cel mult poate fi numita, o carte despre Dumnezeu.

  8. anonymous says:

    Si eu cred ca stiinta nu poate demonstra sau infirma existenta lu’ Santa Claus.

  9. Dumnezeu dincolo de stiinta e o adaptare clasica a religiei. dar stiinta poate afla cum a evoluat religia si conceptul de dumnezeu. Am auzit-o la Daniel Dannet

    „Stiinta ar putea cel mult sa ne duca la idei mai complexe in legatura cu teologia noastra si sa ne arate limitele intelegerii noastre rationale cu privire la Dumnezeu”

    si cum stii ca acel Dumnezeu exista ?

  10. polihronu says:

    „non overlapping magisteria”

    Hai sa vedem NOMA in actiune – in cuvintele lui SJG himself:

    Religion is too important to too many people for any dismissal or denigration of the comfort still sought by many folks from theology. I may, for example, privately suspect that papal insistence on divine infusion of the soul represents a sop to our fears, a device for maintaining a belief in human superiority within an evolutionary world offering no privileged position to any creature. But I also know that souls represent a subject outside the magisterium of science. My world cannot prove or disprove such a notion, and the concept of souls cannot threaten or impact my domain. Moreover, while I cannot personally accept the Catholic view of souls, I surely honor the metaphorical value of such a concept both for grounding moral discussion and for expressing what we most value about human potentiality: our decency, care, and all the ethical and intellectual struggles that the evolution of consciousness imposed upon us.

    NOMA e in primul rind o concesie politicoasa, un compromis strategic. Motivul pentru care Gould nu poate vedea decit „valoare metaforica” in vreun concept teologic este ca epistemologia care subintinde orice disciplina stiintifica (inclusiv studiile biblice, atunci cind sint facute cu cap si curaj) arunca in aer orice legitimitate, alta decit poetica, a discursului teologic.

  11. Daca tot am adus vorba de NOMA, as vrea sa pomenesc un alt concept despre care eu cred ca este legat de NOMA, anume conceptul de „niveluri de realitate”. Din cate stiu, originea conceptului se afla la marele fizician german Werner Heisenberg, insa el a fost dezvoltat filosofic de romanul Stefan Lupascu si de fizicianul roman Basarab Nicolescu. Citez : „Heisenberg distingea trei regiuni ale realității (1. a fizicii clasice; 2. a fizicii cuantice și a fenomenelor biologice și psihice; 3. a experiențelor religioase, filosofice și artistice). Cele trei se înscriu într-o perspectivă a proximității tot mai mari dintre subiectul și obiectul cunoașterii. Această viziune va fi dezvoltată de Basarab Nicolescu prin conceptul de „niveluri de Realitate”.
    „Trebuie să înțelegem prin niveluri de Realitate un ansamblu de sisteme aflate mereu sub acțiunea unui număr de legi generale : de pildă, entitățile cuantice supuse legilor cuantice, care sunt radical diferite de legile lumii macrofizice. Înseamnă că două niveluri de Realitate sunt diferite dacă, trecând de la unul la altul, există o ruptură a legilor și o ruptură a conceptelor fundamentale (cum ar fi, spre exemplu, cauzalitatea). Apariția a cel puțin trei niveluri de Realitate diferite în studiul sistemelor naturale – nivelul macrofizic, nivelul micro-fizic și ciber-spațiu-timpul (la care se cuvine adăugat un al patrulea, pentru moment pur teoretic, acela al supercorzilor, considerat de fizicieni ca fiind scheletul ultim al universului) – este un eveniment capital în istoria cunoașterii.” – Basarab Nicolescu – Noi, particula si lumea.

  12. „Niveluri de realitate” pare mai degraba pseudostiinta, filozofie si ezoterism in doze variate..
    .

  13. Bogdan si Dana Bogdan

    Nu neaparat. Conceptul de niveluri de realitate este unul destul de evident daca ne gandim ca in absenta lui, noi oamenii am fi echivalentul pietrelor sau al meselor. In afara de asta, acest concept i s-a parut lui Heisenberg singurul in masura sa „explice” paradoxurile mecanicii cuantice. El are legatura, cred, si cu discutia pe care am purtat-o cu Polihronu despre experienta mistica. Poate ca aceasta experienta tine de ceea ce am putea numi un nivel de realitate superior, la care nu putem avea acces cu mijloacele si „legile” nivelurilor inferioare, care sunt ratiunea si simturile noastre. Desigur ca realitatea unui nivel superior nu invalideaza nivelurile inferioare. Dar nici nu putem patrunde in „logica” unui nivel superior cu mijloacele nivelelor inferioare.

  14. Ianis says:

    Heisenberg distingea trei regiuni ale realității … 3. a experiențelor religioase, filosofice și artistice
    O referinta, ceva? Heisenberg din context e tipul care prepara meth in Breaking Bad?

  15. A. V. … va inteleg argumentatia dar ca sa extrapolam teoria mecanicii cuantice la intreaga gnoseologie/epistemiologie, pare cel putin speculativ daca nu de-a dreptul hazardant si oricum, nestiintific … ( –

  16. polihronu says:

    A-l face pe Heisenberg apologet al misticismului e totuna cu a-l face pe SJG (ca tot l-am pomenit) adversar al evolutiei. Chiar si admitind ca am putea vorbi despre „niveluri de realitate” (chit ca definitia lor tine mai curind de dogmatizarea ignorantei decit de cunoastere), ultimul nivel al lui Heisenberg (care include arta si filozofia) nu e citusi de putin dincolo de ratiune si simturi. Dar ce sa faca credinciosul?

  17. polihronu says:

    Pina mai face AV niste giumbuslucuri metafizice (si intr-o pauza de vituperat la adresa CG a BAZS, cu scurgerile si scursurile ei cu tot), luati de aici un crestin autentic:

    Țările în care majoritatea locuitorilor sunt ortodocși au vocația de a arăta lumii exemplul de construcție al unei economii și unui guvern popular conforme cu principiile și idealurile creștine.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: