Țară creștină?

14 Responses to Țară creștină?

  1. polihronu says:

    “Atunci cind statul incearca sa fie crestin, este antihristul.”

    Greu lucru ceri sa priceapa obsedatilor de gauri.

  2. Ianis says:

    Zilele acestea, cea mai buna dovada despre crestinismul romanilor o reprezinta ura. E o performanta sa urasti niste oameni pe care nu i-ai vazut, nu i-ai intanit vreodata si nu ti-au facut nimic.
    Sa urasti prin credinta este crestinismul redus la esenta.

  3. Paul Csavdari says:

    @Edi,

    Asa, asa… fa-ti job-ul cum scrie la carte… 🙂

    https://evz.ro/propaganda-miscarii-gay-homosexualii-victime.html

  4. Eu as interpreta altfel acel pasaj in care Iisus ii spune lui Pilat : n-ai avea nicio putere asupra mea daca nu ti-ar fi fost dat tie de sus. Cred ca aici nu se refera la un mandat divin dat lui Pilat, ci mai degraba la a fi fost ingaduit de sus, tolerat. Fraza s-ar putea traduce : n-ai avea nicio putere asupra mea daca nu ti-ar fi fost ingaduita. In acelasi fel, cred ca fraza din Crezul crestin referitoare la Pilat cred ca are sensul mai degraba de a atesta istoricitatea evenimentului si realitatea intruparii si a patimilor, nu sensul dat de Agamben.
    In privinta Romaniei ca tara crestina, eu nu consider ca acest referendum prezinta vreun aspect teocratic, fiindca nu e vorba de a interzice homosexualitatea in sine, ci de a interzice o legislatie corecta politic. Daca s-ar organiza un referendum pentru interzicerea homosexualitatii eu as fi primul care m-as opune, fiindca nimeni nu poate lua omului libertatea de a trai cum vrea. Daca insa e vorba de o redefinire corecta politic a unei institutii milenare, atunci da, am rezerve.

  5. De fapt, ca sa fiu mai clar, Agamben are dreptate cand spune ca procesul lui Iisus nu a avut o sentinta, insa nu cred ca interpretarea la Crez (fraza legata de Pilat) e cea a unui proces divino-uman.
    De asemenea, pozitia mea fata de referendum nu e conditionata de vreo conceptie crestina, ci de ceea ce eu inteleg ca este rational, de bun simt, impotriva unei conceptii corecte politic.

  6. alterego1968 says:

    Edy
    Din ce în ce mai aproape, și totuși…..
    Activismul, de orice fel este tot antihrist. Din cele mai vechi timpuri, unii oameni au înțeles că identificarea cu lucrurile este unul din mecanismele prin care sinele iluzoriu se construiește și supraviețuiește și tocmai de asta, socoteau renunțarea la bunurile pământești ca pe unul din cele mai valoroase practici spirituale. La fel e și cazul lui Tolstoi. Numai că a renunța la „posesiuni”, nu rezolva problema sinelui iluzoriu ci are chiar darul de a-l alimenta, de a-i furniza energie, atunci când comută pe alt „țel”. De cele mai multe ori renunțarea îl face mai agresiv și mai intolerant, „ vedeți, am avut puterea de a renunța la averea mea, care din voi a mai făcut asta(complexul de superioritate), ca atare sunt îndreptățit să va cer să mă acceptați ca sursă de autoritate”. El nu renunță la avere pentru că renunță la „putere”, ci pentru a dobândi și mai multă „putere”, de care are nevoie pentru a pune în valoare ceea ce consideră el a fi cea mai valoroasă avere a sa – suma credințelor sale, toate informațiile adunate în timpul „vieții” despre care el crede că ar fi sinele său. Așa începe activismul lui Tolstoi. Dovada că drumul e greșit apare atunci când realizează că n-a ajuns prin asta să fie mai împlinit, mai fericit și ca urmare își pierde mințile. Așadar, anarhismul militant nu este modelul cel mai apropiat de Hristos. O dovedește Hristos care dă cezarului ce este al cezarului.
    Ai observat corect că ambele tabere, atât conservatorii cât și liberalii suferă de aceeași boală și încearcă să se legitimeze prin Învățătura acelui Om. Cu toate astea, ei sunt totuși instrumente prin care egoul va fi demascat, dar numai cu trecerea prin suferință. Isus Hristos pe cruce este arhetipul suferinței umane. El nu este jerfa înlocuitoare cum bine ai observat, ci este dovada că se poate. Omenirea e salvată prin el nu prin faptul că păcatele îi sunt iertate, ci prin dovada că a existat un singur Om măcar, astfel Sodoma poate fi iertată de distrugere totală și drumul ei spre lumină poate continua, în ritmul pe care crede ea că îl impune. Drumul însa nu va ocoli crucea(suferința), nu-i mai pe sus sluga decât stăpânul. Saltul în conștiință(nașterea din nou), va avea loc atunci când masa critică va fi atinsă, atunci când sătui de suferință, vom urla „gata, s-a isprăvit!”.
    Cei care vor îndrăzni atunci ori mai devreme, să facă acestă declarație, vor birui lumea și prin ei omenirea își va continua călătoria.
    Cât despre faptul că statul ar trebui să facă dreptate, îmi pare rău să-ți servesc o dezamăgire(cum ar zice Sertorius), rolul său nu e să facă dreptate ci să impună respectarea legii. Legea e o convenție impusă de majoritate și din acest punct de vedere(vorbim acum în felul lumii), demersul celor care au cerut referendumul e cât se poate de legitim. Aaaa…că el n-are nimic a face cu Hristos, e cât se poate de adevărat. Dar asta nu înseamnă că militantismul pro gay ar avea ceva comun cu Iubirea, așa cum pretinde. Am dezbătut chestiunea împreună cu Poli și-n dungă, prin 2010. Când Hristos vorbește de iubire, vorbește de ea ca act de recunoaștere. În aproapele tău te recunoști pe Tine ca Esență, așa cum Tatăl se recunoaște în Fiu. ”Acesta e Fiul meu preaiubit în care îmi găsesc plăcerea Mea” – în care Ma regăsesc pe Mine însumi. Cealaltă ”dragoste”, răspunzătoare de căldura molatecă din pântece, are ca menire împlinirea unei funcții pentru perpetuarea speciei. Plăcerea care o însoțește are chiar rolul de a încuraja, de a ”lubrifia” mecanismul răspunzător. Acuma, că există unii, așa cum au mai existat și-n vremea Sodomei, care folosesc lubrifiantul așa cum le vine lor pe chelie…n-are nimic a face cu iubirea din Învățătură, deși o folosesc ca mijloc de legitimare. Plăcerea crează dependență și e adesea confundată cu fericirea, dar nici unde adicția nu mai e socotită normalitate, sau formă de libertate. Din contră, eliberarea de orice adicție înseamnă Libertatea, restul sunt doar ”libertăți”.
    Pace!

  7. Alterego, foarte bun comentariul tau. Mi-a placut foarte mult si referinta la Tolstoi, dar si distinctia intre cele doua feluri de iubire. Un comentariu concis si profund.

  8. Tin minte ca acum ceva timp, dl Edi a tinut o prezentare intitulata Pilat. Am spus atunci si cred asta si acum, ca este una din cele mai extraordinare prezentari de pe site si din cele pe care eu le-am auzit vreodata. Sunt si acum de acord cu esenta celor spuse acolo, precum si cu esenta celor spuse aici. Nici eu nu cred ca Pilat a fost instrumentul justitiei divine, nici eu nu cred ca jertfa lui Iisus a avut rolul de a ”plati” in sens juridic pacatele oamenilor, nici eu nu cred in teocratie si in puterea statului de a fi instrumentul lui Dumnezeu. Dar cred in puterea bunului simt si stiu, empiric vorbind, ca nu putem acorda exact aceleasi drepturi in orice situatie oricaror categorii de oameni. Remarcati ca am spus ”categorii”, nu oameni. Fiindca fara sa vreau sa fiu cinic, orice om are dreptul de a se casatori. Dar nu a se casatori in orice fel ”vrea muschii lui”. Exista si niste reguli pe lumea asta, bazate nu pe credinta, ci pe bunul simt, ca altfel ajungem la o anarhie totala care este mai primejdioasa pentru libertatea aceasta lumeasca decat anumite reguli sau interdictii. Nu se pot casatori rude de sange, nu se pot casatori minori, nu se pot casatori poligami, nu se pot casatori oameni fara discernamant, nu se pot casatori oameni cu animale etc. Toate aceste interdictii NU sunt bazate pe credinta, ci pe ratiune si pe bunul simt. Fiindca altfel ajungem sa ne distrugem ca societate si ajungem sa facem rau altora si societatii per ansamblu. E adevarat ca statul nu trebuie sa fie crestin, dar as completa spunand ca nu trebuie sa fie nici anti-crestin. Trebuie sa fie de bun simt. Iar corectitudinea politica, fiindca despre asta e vorba, nu poate niciodata sa duca la o mai mare libertate, ci pana la urma la cea mai cumplita dictatura.

  9. alterego1968 says:

    Ferice de tine AV, căci Cel ce ți-a descoperit acestea nu este carnea ta, ci Adevărul care locuiește în tine, El s-a recunoscut cu Adevărul din ceea ce ai citit, Adevărul care în ultimă instanță ești chiar Tu, atâta doar că n-ai cunoscut pe deplin asta…încă!

  10. polihronu says:

    De care tip de iubire suferiti voi doi? 🙂

  11. alterego1968 says:

    „ E adevarat ca statul nu trebuie sa fie crestin, dar as completa spunand ca nu trebuie sa fie nici anti-crestin. Trebuie sa fie de bun simt. Iar corectitudinea politica, fiindca despre asta e vorba, nu poate niciodata sa duca la o mai mare libertate, ci pana la urma la cea mai cumplita dictatura.”

    Scumpul meu prieten, îmi pare rău să-ți servesc și dumitale o dezamăgire. Statul „e condamnat” să fie anti creștin, în sensul de antihrist. El poate pretinde că e pro Hristos și cel mai adesea o face dar e anti.
    ” Știți doar că mai marii lumii poruncesc supușilor lor cu stăpânire….între voi să nu fie așa….!”
    Orice constituție, începând cu legile lui Hamurabi, legea lui Moise, până la constituțiile moderne americană, franceză….ascund în ele doar dorul de Hristos(impulsul de la Hristos cum îi zice Edy), nu-L conțin pe Hristos și asta pentru că e imposibil. De ce e imposibil? Pentru că orice lege, că se adresează moralei pe verticală ori moralei pe orizontală, îți impune un anumit tip de conduită, ca unuia care este sub lege, ca unui prizonier, ori Hristos înseamnă slobozenia prinșilor de război.
    El nu face pentru a fi, face pentru că El este!

  12. alterego1968 says:

    „De care tip de iubire suferiti voi doi?”

    de acel tip de iubire care recunoaște viciul(în multiplele sale forme), ca slăbiciune a oricăruia din noi, dar nu-l legitimează, nu-l socotește „normalitate”, fără ca prin asta să-și asume vreo „luptă sfântă”, împotriva lui. De altfel lupta, l-ar alimenta cu energie, potrivit „principiului acțiunii și reacțiunii”. Dacă viciul ne zice să mergem cu el o milă de loc, mergem cu el două.
    Pax vobiscum, frate Poli!

  13. polihronu says:

    „viciul” „normalitate”

    Ce cuvinte mari! 🙂

  14. alterego1968 says:

    N-am găsit altă rimă!

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: