Revoluția patriarhală

34 Responses to Revoluția patriarhală

  1. In planul acesta pamantesc, al vietii de aici, nu putem sa depasim dualismul acesta barbat-femeie. Nu putem sa facem din om o abstractiune, cum spunea Unamuno, adica un om fara sex, fara parinti, fara tara, fara limba, un om de niciunde si de nicaieri. Poate ca in viata vesnica care speram sa existe vor fi depasite aceste determinari, ori poate ca vor fi valorificate in alt fel, nu stiu. Cert este insa ca, aici pe pamant, abolirea acestor determinari pare o utopie periculoasa. Bunaoara se sustine acum ca natiile sunt ceva invechit, perimat si se doreste o uniformizare in care sa nu mai existe germani, englezi, romani, italieni, greci, ci europeni pur si simplu. Chiar imi spunea de curand un roman stabilit in Germania ca acolo, colegii lui de serviciu sunt si olandezi si arabi si suedezi si turci si romani si greci etc si ca in Germania nu mai locuiesc germani pur si simplu, ci europeni. Se invoca mereu argumentul ca desfiintarea natiilor va pune capat razboaielor. O alta utopie, in opinia mea. Faptul ca au fost razboaie in numele ideii de neam, nu ar trebui sa ne duca la ideea abolirii neamurilor, dupa cum nu trebuie confundata ideea de neam cu cea a nationalismului, a sovinismului sau a xenofobiei. Au existat si razboaie in numele religiei, asta nu inseamna ca trebuie desfiintata religia. Au existat razboaie in numele familiei : razboiul celor 2 roze. Asta nu inseamna ca trebuie desfiintata familia. Aici pe pamant, orice om are o mama si un tata. Au existat razboaie chiar in numele iubirii. Razboiul Troiei a fost declansat pornind de la o femeie. Si nimeni nu propune desfiintarea iubirii. Nu existenta natiilor e cauza razboaielor, nici existenta religiei, a familiei etc. Acestea sunt doar pretexte. Cauza sunt rautatile si patimile din om, care vor exista atat cat va fi lumea. Si daca se vor desfiinta natiunile, omul va gasi alte pretexte pentru a ucide. La fel si daca se va desfiinta religia sau familia. Utopia lui John Lennon din piesa Imagine, o lume fara religie, fara natiuni, in care toti oamenii nu mai au motive sa ucida fiindca traiesc ca o mare ”turma” infratita, ramane o utopie. Fiindca intra-adevar, omul nu poate trai in turma, aici pe pamant. Imi place sa cred ca nici dincolo, daca exista un dincolo, aceste diferente vor fi valorificate, nu sterse cu buretele

  2. Si motivul pentru care aceste diferente nu pot fi abolite aici este acelasi cu cel afirmat cu ocazia discutiei legate de referendum : imparatia lui Dumnezeu nu este din lumea aceasta. Si orice incercare a omenirii de a se uni in altceva decat in Hristos, nu este decat o utopie care, dupa cum am vazut din experienta comunista, duce la rauri de sange.

  3. polihronu says:

    Pai, cind te unesti in Hristos, nu dispar dracului diferentele de neam, sex, status marital etc.? Sau tu chiar tii sa faci din stingu’-n-dreptu’, nu doar din virgula intre subiect si predicat, o arta?

  4. Nu stiu sincer ce dispare si ce nu, dar cred ca aici, in viata asta, diferentele astea trebuie respectate.

  5. polihronu says:

    Pai nu ti-o spune inventatorul inhristosirii? „Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat.
    Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus.” Iarasi sint eu mai crestin decit tine? A dracului de plicticoasa treaba.

  6. Oricum, sunt de acord cu dl Edi ca evreii au origini canaanite si ca povestea cu exodul, desi poate ca are la baza un eveniment real, e mult supradimensionata in scripturi, bruma de istorie fiind de fapt absorbita de elementele mitologice. E clar ca avem de-a face cu o reconstructie a istoriei din perspectiva unei elite religioase si ca nu avem practic nicio posibilitate sa aflam cert ce e istorie si ce e mitologie in povestea exodului. Cu siguranta insa ca mare parte e mitologie. Dovezile arheologice indica cu totul altceva.

    Aici e un capitol despre istoricitatea evenimentului, dar stim sigur ca la acea data la care se presupune ca au avut loc evenimentele, Canaan era parte din imperiul egiptean. Pentru multe alte inadvertente, inclusiv legate de denumiri de locuri etc, a se vedea asta

    https://en.wikipedia.org/wiki/The_Exodus

  7. Polihronu, asa o fi. Nu ma pot pronunta ca nu am trait ce a trait sf Pavel. Doar ca pentru lumea asta in care traim acum mi se pare utopic. Ca o fi altfel in alta lume nu stiu.

  8. E foarte posibil sa fii mai crestin decat mine. Dumnezeu singur stie. Dar nu m-ar mira deloc sa fie asa cum spui.

  9. polihronu says:

    „E foarte posibil sa fii mai crestin decat mine.”

    Primul lucru crestinesc pe care l-ai spus azi 😛

  10. Aceasta emisiune despre relatia dintre stiinta si credinta este exact ceea ce cred si eu si tot incerc sa spun de ceva timp incoace. Rolul stiintei ca instrument, nu ca ontologie.

  11. De fapt e ceea ce spune si Kant. Nu cunoastem lumea in sine, cel putin nu prin facultatile noastre obisnuite. Cunoastem doar aparenta, fenomenul. Bohr a spus, si este citat aici in emisiune, ca stiinta nu este despre ce e lumea, ci despre ceea ce putem cunoaste noi despre lume. Asa ne apare lumea noua, ca fiinte limitate ce suntem. Nu inseamna ca lumea e asa. Asa o cunoastem noi. Atat putem spune dpdv intelectual, daca suntem onesti. Dar asta nu li se spune copiilor la scoala. Profesorul de stiinta le spune copiilor ca asa e lumea, nu le spune ca ala e un model care nici macar nu se potriveste coerent cu alte modele din aceeasi stiinta sau din stiinte diferite. Le zice ca aia e realitatea. Urmarea e ca ucide in copil simtul intrebarilor profunde si il face sa ia totul de-a gata. In realitate nu stim nimic fundamental. Am mai afirmat asta aici. Nu stim ce e timpul, ce e spatiul, ce e libertatea si daca exista, ce e materia, ce e energia, ce e forta, ce e lumea si ce e omul, care este sensul vietii si daca exista Dumnezeu. Tot ce stim e de suprafata, coaja realitatii. Daca mergem insa mai in profunzime ne izbim de paradoxuri si dificultati insurmontabile care sunt inscrise in insasi caracterul mintii noastre. Nu doar ca nu stim, dar e limpede de pe acum ca nu vom sti niciodata nimic mai mult decat suprafata. In profunzime suntem la fel de ignoranti precum grecii de acum 2500 de ani.

  12. polihronu says:

    Iar profunzimea aia in care sintem fatalmente ignoranti se cheama ontologie.

  13. Polihronu,

    Da, si pana la urma ateii au dreptate ca Dumnezeu nu exista. Omul exista, dar Dumnezeu este. Existenta omului e devenire, dar Dumnezeu nu devine, Dumnezeu este.

  14. polihronu says:

    Iarta-l, Doamne, ca nu stie ce spune!

  15. polihronu says:

    Uite-asa, din groapa-n groapa, AV a ajuns deist.

  16. Polihronu, imi poti explica mai bine ceea ce spui. Probabil te referi la faptul ca daca Dumnezeu e viu si actioneaza personal in viata fiecaruia atunci El exista intr-un anume sens, nu doar este. Dar te-as ruga daca poti sa detaliezi. Vreau sa te inteleg mai bine.

  17. Sau poate te referi chiar la Intrupare? La faptul ca in crestinism Dumnezeu insusi asuma modul de existenta uman ?

  18. polihronu says:

    Ambele and more. Ti-am mai spus deja ca nu poti fi persoana decit daca existi. Or, teismul are un dumnezeu personal, inainte si dincolo de orice interactiune cu creatia.

  19. polihronu says:

    „despre ceea ce putem cunoaste noi despre lume”

    Asta face din stiinta o limita severa a ontologiei – si tocmai aici te enerveaza pe tine. Ontologul isi da peste degete cu „instrumentul”.

  20. polihronu says:

    E exact ca in seminariile teologice fundamentaliste, in care ti se predica cum ca poti adopta metodele inaltei critici respingindu-i premisele. Sigur ca poti, pina iti dai seama ca metodele sapa catastrofic propriile premise. Pe care nu le poti salva decit respingind „instrumentul” si alegind entuziast prostia.

  21. Exista intr-adevar o problema dpdv crestin si cu teoria sustinuta in emisiunea respectiva. Si aici trebuie sa-i dau dreptatea lui domnului Edi Constantinescu si realismului dumnealui. Dl Edi a spus intr-o prezentare ca daca toata cunoasterea noastra despre natura si lume este o iluzie si noi traim intr-un matrix, asta nu salveaza crestinismul , ci dimpotriva, reduce viata si experienta umana la ceva iluzoriu si insignifiant, deci inlatura si vreo responsabilitate reala a omului. Pana la urma ajungem sa spunem ca si moartea e o iluzie si ca Hristos a suferit o iluzie si a invins o iluzie. Asa ca da, are si dl Edi dreptatea lui.

  22. In alte cuvinte, daca tot ce percep eu, timpul, spatiul, propria libertate, moartea, sunt toate niste aparente doar, niste iluzii, atunci cam toata drama mantuirii se duce de rapa. Acum ma gandesc ca asta li s-ar fi putut replica celor din emisiune. Pe de alta parte, folosind dialectica ajungem mereu la fundaturi, la paradoxuri . Pana la urma stiinta moderna a ajuns ea insasi sa ne spuna ca realitatea asa cum o percepem e o iluzie. Situatia mi se pare fara iesire dpdv dialectic-rational.

  23. iar de aici, putem extrapola si sa ajungem la problema raului. Toata ortodoxia dogmatica a sustinut de-a lungul timpului ca raul este mai mult sau mai putin iluzoriu, o aparenta lipsita de substanta, de fiinta, ceva practic inexistent. Or asta contravine profund simtamintelor si trairilor noastre care simtim uneori raul intr-un mod atat de acut. O problema la care teologia nu are o explicatie satisfacatoare.

  24. polihronu says:

    Un film pe care 10% din ‘poporul polonez’ l-a vazut deja, in numai trei saptamini de la premiera.

  25. Ma intreb de ce oare gandirea rational dialectica ajunge numai la contradictii, atat in filozofie si stiinta cat si in teologie ? Cum de rasar peste tot atatea dificultati insurmontabile. Mi-am adus aminte de un fragment din cartea ”Viata si invatatura cuviosului Siluan Athonitul” scrisa de ucenicul sau, arhimandritul Sofronie. Acolo am gasit urmatorul fragment.

    ”Stareţul era un om cu puţină carte, însă năzuinţa lui spre a cunoaşte adevărul nu era nicicum mai mică decât la oricare altul, dar calea sa spre a cunoaşte adevărul dorit era cu totul deosebită de metodele filosofiei speculative. Ştiind aceasta, am urmărit cu mult interes cum îi treceau prin minte, într-o atmosferă cu totul aparte şi într-o formă cât se poate de originală, cele mai felurite probleme theologice, şi cum se turnau în conştiinţa sa spre a lua forma unei soluţii. Nu putea dezvolta vreo problemă în chip dialectic, nici să o exprime în sistemul conceptelor raţionale, căci se temea «a greşi în judecata minţii», dar principiile exprimate de el purtau pecetea unui deosebit adânc. Şi, fără să vreau, mi se ivea întrebarea: De unde această înţelepciune la el?

    Cu toată fiinţa sa Stareţul purta mărturia faptului că cele mai înalte adevăruri duhovniceşti nu se pot cunoaşte decât pe calea pazei poruncilor Evangheliei, dar nu prin învăţătura «din afară». El trăia prin Dumnezeu şi primea de sus, de la Dumnezeu, luminare; iar cunoaşterea sa era nu o înţelegere abstractă, ci din însăşi viaţa.

    Creştinismul este nu o filosofie, nu o «învăţătură» (doctrină), ci viaţă, şi toate convorbirile şi scrierile Stareţului sunt mărturia acestei vieţi.”

  26. Si inca :

    ”Cum sa ne dam seama ca nu e vorba de o experienta situata in planul imaginatiei, al filozofiei sau panteismului?” Fericitul staret Siluan afirma categoric ca singurul criteriu, in ordinea supusa controlului nostru logic, nu e altul decat iubirea de vrajmasi. El spunea: „Domnul e smerit si bland. El iubeste faptura Sa; unde e Duhul Domnului, acolo domneste negresit smerita iubire de vrajmasi si rugaciunea pentru lume. Daca n-ai aceasta iubire, cere-o si Domnul Care a spus: «Cere-ti si vi se va da, cautati si veti gasi» (Mt 7, 7), ti-o va da.”Sa nu minimalizam deloc acest indiciu „psihologic”, fiindca e vorba de o stare psihica ce rezulta nemijlocit din lucrarea lui Dumnezeu. Dumnezeu-Mantuitorul mantuie catre Dumnezeu nu numai a mintii, ci, in acelasi timp, si a sufletului si, din aproape in aproape, a trupului insusi. Nu fac aici altceva decat sa ating in mod superficial pro-blemele seculare cele mai complexe ale existentei spirituale a omului. Departe de mine pretentia de a le rezolva dialectic. Daca mi-as fi propus aceasta sarcina, ar fi fost indispensabil sa studiem numeroase exemple de contemplativi din Orient si Occident, dar aceasta sarcina o lasam pe seama celor chemati sa i se consacre. In ce ma priveste, socotesc irealizabila epuizarea dialectica a diferitelor moduri ale contemplatiei, si raman convins ca singura cale ce duce la cunoasterea adevarului e credinta si experienta vie, aceasta cale fiind cea a existentei insasi. Vreau totusi sa precizez in aceasta privinta ca experienta de care vorbesc nu depinde de vointa omului; ea vine de sus ca un dar gratuit al iubirii lui Dumnezeu, in timp ce experientele de ordin pur intelectual depind de atitudinile intelectuale ale omului si de vointa sa de a le actualiza. Experienta crestina a comuniunii supranaturale cu Dumnezeu depinde in chip esential de vointa Altuia si se distinge de caile intelectuale prin aceea ca e intotdeauna traita ca un har.Viata crestina e acordul intre doua vointe: cea necreata a lui Dumnezeu si cea creata a omului. Dumnezeu Se poate arata oricarui om pe toate caile, in orice clipa si in toate locurile spirituale si fizice; dar, fiind El insusi mai presus de orice constrangere, nu violeaza niciodata libertatea chipului Sau. Dumnezeu nu ne impiedica sa ramanem la acest chip, cum nu ne impiedica nici sa ne identificam cu Obarsia lui divina.”

  27. polihronu says:

    „singurul criteriu, in ordinea supusa controlului nostru logic, nu e altul decat iubirea de vrajmasi”

    Ma iubesti, AV-ule? Pe mine – ateul, progresistul, feministul, homosexualul, genderistul, bruxellistul etc.?

  28. Amaranthine Sophia says:

    AV, nu cred ca Edmond se refera la o abolire a dualismului femeie-barbat, nici sexuala, nici psihologica. Era vorba de expresiile cultural-ideologice pe care aceste diferente biologice le-au avut. Concluzia e ca, intr-o pozitie politica, religioasa, intelectuala, etc., nu are importanta sexul sau genul. Ideea ca un gen e mai bun sau mai magic decat altul e depasita, asa cum e depasita problema raselor. Nu face nimeni un om fara sex, dar intai e om si-l tratam ca om, indiferent ce sex are. Ne intereseaza sexul cand vrem sa facem sex. Nu e utopie, e ceva de bun simt. In islam, ca femeie, nu ai prea multe șanse in viata, pt ca ei nu vad in primul rand sexul individului, nu faptul ca e un om.

  29. Apropos de ce spuneam. In datele stiintifice actuale, exista posibilitatea unui model perfect valid stiintific in care universul acesta este cu mult mai mic decat cel pe care ni-l imaginam acum. Va rog sa urmariti acest interviu cu reputatul savant George Ellis. Ascultandu-l imi vine in minte ce mi-a spus mai demult cineva cand l-am intrebat cum se face ca Dumnezeu a creat un univers inutil de mare ? Acel om, de altfel foarte inteligent, mi-a spus : nu stim cat de mare e universul, asa ne apare el noua ca e mare, asa in vedem noi acum.

  30. Bineinteles, ar ramane un univers foarte mare in comparatie cu sistemul nostru solar, dar macar ne-ar fi accesibil in intregime investigatiei.

  31. polihronu says:

    Intre timp, niste crestinism vinjos si feminist 🙂

  32. Ianis says:

    Asta pune „D-ul” in Dominatrix 🙂

  33. Capu-Varzã says:

    Interesant este ca cu tot patriarhismul lor, religia everilor se transmite la copil prin mama. Cand am auzit asta prima data, nu am putut crede, dar acum m-am obisnuit cu auto-contradictii la nesfarsit la orice religie (adica nu ma mai mira nimic).

  34. polihronu says:

    Etnia, nu religia se transmite matriliniar. Dar exista si exceptii: la caraiti (care sint patriliniari in teorie, pentru ca in practica impun ca ambii parinti sa fie evrei – situatie care reia regula pentru preoti si leviti) si la reformati (care accepta ca oricare dintre parinti sa fi fost evreu pentru a constata evreitatea).

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: