Vulnerabilitatea in fata adictiilor

Se pare ca felul in care functioneaza creierul nostru ne face sa fim vulnerabili la adictie, atat chimica cat si comportamentala. O anumita satisfactie sau recompensa asociata unui comportament este interpretata de creier ca ceva ce merita repetat. In momentul in care se produce aceasta interpretare se activeaza principalele circuite de recompensa care sunt formate din proiectii dopaminergice din ventral tegmental area (VTA) inspre nucleus accumbens (Nac) si alte structuri prozencefalice.

De exemplu, actiunile utile pentru supravietuire cum ar fi mancatul, bautul, interactiunile sociale si sexuale, activeaza circuitele de recompensa. Problema este ca drogurile la fel. In acest fel, se considera ca dificultatea sau uneori impotenta in lupta cu drogurile se datoreaza incapacitatii creierului de a deosebi intre actiunile utile sau distructive care activeza aceste circuite pentru ca orice actiune este vazuta ca ceva ce trebuie repetat.

Mai mult decat atat, activarea acestor zone din creier pe baza de droguri este mult mai puternica si are ca efect schimbari celulare si moleculare adanci (uneori ireversibile) care contribuie la mentinerea adictiei.

La inceput spuneam ca adictia poate fi atat chimica cat si comportamentala. La momentul de fata sunt studii care certifica ca ludopatia (adictie comportamentala) activeaza aceleasi circuite de recompensa ca si drogurile chimice. Pe aceasta baza se face ipoteza ca tehnoadictiile (Internet, calculator, televizor, telefoane mobile, etc.) ar activa aceleasi zone cerebrale, dar este nevoie de investigatie pentru confirmare.

Exista cateva criterii care ajuta la detectarea adictiei comportamentale (care poate fi de multe feluri):

salience: means the behavior becomes the most important activity in a person’s life and tends to dominate his or her thinking, feelings and behavior.

mood modification: refers to the emotional effect the behavior has on the individual which often serves as a coping strategy and is reported as the arousing ’’rush’’ or the numbing or the tranquilizing ’’escape’’ the behavior provides.

tolerance: the process whereby increasing amounts of the behavior are required to achieve the former mood-modifying effects, often meaning greater periods of time are spent engaging in the behavior, and/or there is a desired escalation in the intensity, recklessness, destructiveness, and ego-dystonic nature of the behavior.

withdrawal symptoms: the unpleasant feeling states and/or physical effects (e.g. the shakes, moodiness, irritability) that occur when the person in unable to engage in the behavior.

conflict: references discord between the person and those around him or her (i.e., interpersonal conflict), conflicts with other activities (i.e., social life, work, hobbies, and interests) or from within the individual him- or herself (i.e., intrapsychic conflict and/or subjective feelings of loss of control) that are concerned with spending too much time engaging in the addictive behavior.

relapse: addresses the tendency for repeated reversions to earlier patterns of excessive behavior to recur and for a common return to the most extreme patterns of excessive behavior soon after periods of control.

Ca sa nu-mi pierd obiceiul deja bine intemeiat, mi se pare repugnant felul in care diferite culte religioase demonizeaza unele adictii, pe cand altele nu sunt bagate in seama. Se organizeaza diferite actiuni pentru combaterea tutunului, pe cand dependenta de retele sociale, mobile, etc. este musamalizata. Sau ma gandesc la nuntile adventiste in care lumea se imbuiba cu prajiturele si coca cola, dar nu, droguri dezgustatoare ca alcoolul sau tutunul nu se consuma.

Mi s-a parut interesanta aceasta prezentare a lui Edi in care spune ca atunci cand te preocupa problemele aproapelui si ale lumii scapi de anumite baiuri. Cred ca o viata echilibrata din punct de vedere alimentar, social, sexual reprezinta o anumita aparare in fata adictiilor. La fel cred ca cei care trag liniute sau consuma alte droguri au cu siguranta motivele lor care ii imping spre autodistrugere. Poate ca undeva in dezvoltarea personala comportamentele utile sunt afectate in anumite feluri, ceea ce poate duce la o vulnerabilitate si mai mare in fata adictiilor.

Cred ca ’’veti cunoaste adevarul si adevarul va va face liberi’’ se refera la libertatea tot mai mare care provine dintr-o cunoastere tot mai ampla a naturii umane, a corpului uman, a conditiilor care ne fac mai fericiti sau impliniti, etc.

P.S. Imi pare rau ca prezint surse in spaniola, dar cred ca la o cautare serioasa puteti gasi informatia si in alte limbi.

353 Responses to Vulnerabilitatea in fata adictiilor

  1. polihronu says:

    „orice mar este fruct. Fals”

    Se vede treaba ca nu l-ai citit pe Aristotel. Ce sa mai vorbim de toata literatura de specialitate dedicata problemei omonimiei.

  2. polihronu says:

    „argumente in afara de limba scoasa si ‘hai mars’ nu ai adus”

    Nici vorba.

  3. polihronu says:

    „dovada”

    Dovada irationalitatii patratului e aproape in fiecare comentariu pe care il faceti tu si Aiurica.

  4. Paul Csavdari says:

    @poli,

    De unde rezulta ca si Aristotel, cind isi construieste logica, tot in patrate gindeste

    Logica:
    om – muritor – Socrate

    Patrat
    om – Zeu
    muritor – nemuritor
    Socrate – Socrate

    Ai priceput?… 🙂

    Te agiti degeaba. Cine citeste, pricepe. Cine nu, ramane la „hai mars”!…

  5. Aurel Ionica says:

    @taranlogic

    Hai sa o luem pe rind:

    La pagina 83 afirmați că folosirea contraexemplelor nu este o metodă practică pentru a demonstra argumente.

    Eu nu spun ca metoda nu se foloseste si nu poate da rezultate, ci ca adesea nu este “practica.” Desi eu nu explic, dar adesea nu ai cum sa oferi “contraexemple” sa demonstrezi ceva. Daca vrei sa demonstrezi ca nu toti oamenii sunt muritori, este sufficient sa oferi un singur contraexmeplu ca cineva nu a murit, si ce contraexemplu poti oferi? Ca Isus, Hercule, Mohamed, etc., sunt vii? Apropo, Socrate insusi nu a crezut ca este muritor ci din contra, cind a baut otrava, el a crezut ca abia tunci incepe sa traiasca cu adevarat. Cu privire la meoda reducerii la absurd, nu numai in matematica este folosita, dar chiar Aristotel o foloseste pentru a demonstra validitatea unor silogisme pe care nu le poate demonstra prin substituiri de termeni, care este metoda lui standard de a demonstra un silogism. Eu acolo insa arat ca a demonstra ceva si a convinge de ceva sunt lucruri diferite. De fapt, “demonstratia” este posibila doar in foarte rare cazuri.

    La pagina 81 afirmați că validitatea argumentelor refrazate sau parafrazate ar fi irelevantă.Eu cred că o argumentație este compusă din foarte multe silogisme,fiecare în mare măsură irelevante,dar care într-o anumită înlănțuire devin relevante.

    Nici un manual de logica nu va permite dvs. sa rescrieti vreo propozitie, fie din premise, fie in concluzie. Intrucit logica foloseste formule in care cuvintele sunt inlocuite cu litere, in momentul in care schimbati un singur cuvint, trebuie sa schimbati si litera, si atunci aveti o cu totul alta formula. Este ca si cum ati schimba litere in formulele matematice. Tocmai in asta consta diferenta fundamentala intre logica si teoria mea, ca patratul rational se stabileste intre idei ce pot fi exprimate si cu alte cuvinte si deci pot fi refrazate si parafrazate, pe cind in logica lucrul acesta nu este posibil.

    Cred ca aveti o intelegere personala cu privire la silogisme si argumentele in logica formala in sensul ca ele cumva se leaga. Lucrul acesta nu este adevarat. Nu veti gasi niciunde silogisme in care concluziile se leaga intre ele sau argumente formale in care concluziile se leaga. Silogismele si argumentele logice se ocupa doar de relatia dintre premise si concluzie si nu cum “adevarul” unui silogism sau argument logic se leaga cu alte “adevaruri” de prin alte silogisme si argumente logice. Aceasta intelegere care este tipica oxigenatilor de aici ca fiecare “adevar” din capul lor este demonstrate matematic cu vreun silogism sau argument “logic” si de aceea in capul lor sunt doar “adevaruri” pure este imaginea populara care s-a creat despre “logica” si o au cei care nu au studiat-o niciodata si nu au habar de ea.

    La pagina 86 vorbiți de folosirea silogimelor valide cu premise și concluzii false.Lipsa relevanței lor în viața zilnică nu dovedește lipsa importanței silogismelor în persuasiune,ci doar a acestor silogisme.

    Chiar nu realizati ce spuneti aici? Intrucit silogismele pot fi perfect valide cu premise si concluzii false, pina la urma noi stin din viata zilnica ce este adevarat si ce este fals si nu pentru ca aceste silogisme ne-ar demonstra vreun “adevar.” Este exat ceea ce Paul Csavdari le spune de ani de zile aici pe oxigen ca ei “stiu” din viata zilnica cum ca “toti oamenii sunt muritori” si ca atare, cind ei se lauda ca Aristotel le-a deschis capul ca Socrate ar fi muritor ceea lor nu le-ar fi trecut prin cap daca Aristotel nu venea cu silogismul asta, de fapt, ei deja pornisera de la premiza respective si “concluzia” lor o stiau de la inceput.

    La pagina 89 spuneți că propoziția : „it is not the case that it is raining” ar fi vagă,imprecisă,ceea ce nu cred.Când cineva spune „nu plouă”, nu cred că celălalt se așteaptă la o descriere detaliată a stării vremii.În logică,respectarea principiului identității cere ca opoziția să se refere strict la același lucru,a cădea sau nu picături de ploaie.Eu cred că și în vorbirea curentă suntem la fel de preciși .

    Ideea asta ca limbajul este si “trebuie” sa fie precis este o alta gogomanie pe care am mostenit-o de la Aristotel si pe care logica lui se bazeaza. De fapt, toata chestia asta cu “definitiile” pentru a face chipurile limbajul sa fie “precis” este tot o mostenire de la greci, incepind cu Socarate si terminind cu Aristotel. Eu stiu ca are sa va tiuie urechile, dar limbajul nu are cum sa fie “precis.” Vi se pare ca expresia “nu ploua” are un sens foarte precis deoarece stropi de apa nu cad din aer? Ia spuneti-mi, roua consta din stropi de apa ce cad din aer? Daca dvs. ati spune ca “ploua” deoarece vedeti stropi de apa pe iarba cind este roua, nu credeti ca cineva v-ar trimite la duduia Alice si la doctorul teolog sa va puna un diagnostic din ala la care ei sunt experti? Si cum ati argumenta dvs. ca nu sunteti nebun? Ca ati vrut sa fiti “precis” in exprimare? Teoria mea nu functioneaza cu preciziunea limbjului, ci cu preciziunea ideilor ce pot fi exprimate lingvistic in mai multe feluri. Tineti cont de aceasta precizare cind ajungeti sa cititi teoria mea.

  6. polihronu says:

    “Cine citeste, pricepe”

    Sau nu.

  7. taranlogic says:

    Aurel Ionică-Unele spuse ale mele le-ați tratat f superficial .Nu am timp acum să vă răspund.

  8. taranlogic says:

    Aurel Ionică-Unele spuse ale mele le-ați tratat f superficial .Nu am timp acum să vă răspund.Daca vom continua așa,nu merită timpul .

  9. Aurel Ionica says:

    @taranlogic
    Eu v-am explicat ce spun eu in lucrare si nu discut ce sustineti dvs. ca nu am habar. Daca dvs. aveti propria intelegere cu privire la ce sunt silogismele si ce este logica, nu acesta este subiectul lucrarii de doctorat. Ceea ce eu discut este ceea ce sustine Aristotel (si eu mereu dau citate din el ca sa arat ca nu distorsionez ce spune el) si ceea ce sustin manuaele de logica (si eu citez din cele pe care Vanderbilt le-a folosit la cursurile de logica inclusiv cind eu am studiat logica). Daca vreti sa combateti ceva din ceea ce spun eu despre silogistica lui Aristotel, trebuie sa veniti cu citate din el asa cum vin si eu, iar daca vreti sa combateti ceva din ceea ce spun eu despre logica formala, trebuie sa veniti cu citate din manuale de logica formala si nu cu ceea ce credeti dvs. despre logica. Daca vreti sa combateti ce spun eu bazat pe ceea ce credeti dvs. despre logica, ajungem iarasi la discutii ala Edi, polihronu, si Alice Fekete. Daca nu ati studiat silogistica lui Aristotel si logica formala, puteti doar sa urmariti si sa intelegeti ce sustin eu in partea aceea dar nu si sa evaluati daca ceea ce spun eu este corect sau nu. Dar nu va faceti griji, daca in partea aia ar exista vreo inexactitate in ce spun eu, Vanderbilt ar fi folosit astfel de inexactitati ca sa justifice refuzul doctoratului, dar nu s-a ridicat nici o obiectiune cu privire la ceva ce spun eu in partea aceea, desi a fost studiata de specialisti. Asa cum am aratat aici pe oxigen, am inclus in comisie o profesoara de filozofie experta in Aristotel si silogistica lui, si ea nu a obiectat la nimic din ce spun eu in partea aia. Cu privire la logica formala, eu prezint exact ceea ce se preda la Vanderbilt si chiar citind din manualele folosite de ei la cursuri, si nici un profesor din comisie nu ar fi indraznit sa spuna ca ce se invata la cursurile lor unde eu am luat nota maxima ar fi fost gresit. In ce priveste comisia franceza, din cite stiu a fost inclus si un profesor de logica formala din Romania care initial a acceptat sa faca parte din comisie dar probabil dupa ce a citit lucrarea a decis sa se retraga din comisie si asa se face ca comisia romino-franco-americana in fata careia mi-am sustinut a doua oara lucrarea, este formata doar din 4 profesori si nu din 5 asa cum este regula. Eu am cerut si la Vanderbilt ca sa includa in comisie si un profesor de logica formala dar ei mi-au spus ca nu sunt de acord desi in mod sigur profesorul de logica a refuzat deoarece nu ar fi vrut sa fie in situatia ridicola sa arate ca ce spun eu este gresit cind eu spun exact ceea ce invata ei la curs. Daca nu sunteti specialist in silogistica lui Aristotel si in logica formala, parerea mea este sa faceti ceea ce a facut si Sertorius si sa o lasati balta ca pina la urma este treaba specialistilor sa combata o lucrare de doctorat si pe mine nu ma deranjeaza ca sa astept ca ei s-o faca. Oricum, daca tot ati facut efortul sa cititi pina unde ati citit, cel putin realizati ce probleme pun eu si cite lucruri se dau peste cap in aceasta academie in care nu s-a schimbat nimic de mii de ani. Cind toti cred ca pamintul este plat si vine un nebun si demonstreaza ca este rotund, incepe sa-ti fuga pamintul de sub picioare, nu-i asa?

  10. polihronu says:

    Da ma, comisia care a inclus un profesor de logica nu ti-a dat doctoratul, iar din comisia care ti-a dat doctoratul un alt profesor de logica a refuzat sa faca parte. Si tu inca nu ai dovezi pentru situatia asta irationala in care te afli.

  11. polihronu says:

    Unde mai pui ca teoria ta e una a persuasiunii. Rata de succes a patratului bate spre zero.

  12. polihronu says:

    Ca Pamintul e rotund, stie toata lumea. Tu ai venit si ai demonstrat ca e o ceapa degerata.

  13. Alise Fekete says:

    ”No har feelings ok?”

    Paul, no man 🙂

    Polihronu, a fost primul meu contact cu definitia patratului. De acum, roaba Domnului poate sa fie slobozita in pace.

  14. Alise Fekete says:

    ”Da ma, comisia care a inclus un profesor de logica nu ti-a dat doctoratul, iar din comisia care ti-a dat doctoratul un alt profesor de logica a refuzat sa faca parte. Si tu inca nu ai dovezi pentru situatia asta irationala in care te afli.”

    Orice dovada este distorsionata. Paul, nu uita, responsabilitatea este pe tine.

  15. Aurel Ionica says:

    polihronu says:
    Si tu inca nu ai dovezi pentru situatia asta irationala in care te afli.

    Asa crezi tu? Am totul documentat cu corespondenta dintre mine si profesori, dintre mine si universitate, inclusive documentele inaintate la diferite organisme din govern. Deci secretul ca “logica” asta a reusit sa cistige de mii de ani meciurile a fost ca logicienii niciodata nu se prezinta la meci si ca atare ei totdeauna cistiga meciurile prin neprezentare. Cind comisia franceza a vazut ca logicianul nu s-a prezentat la meci, ce alta concluzie putea sa traga decit ca nu are ce sa atace in lucrare? Si tu crezi ca comisia de la Vanderbilt mi-au tinut lucrarea peste un an fara sa o dea la expertii lor in logica sa o citeasca desi regula era sa-mi raspunda in 30 de zile? Iar la sustinere, din 5 profesori, 3 nu s-au prezentat, dintre care si profesoara de filozofie experta in Aristotel, si nici unul dintre cei 2 care s-au prezentat, nu a ridicat nici o obiectiune, ci doar dupa sustinerea publica, m-au chemat in birou sa-mi spuna ca nu-mi primesc doctoratul daca nu scot partea teoretica. Si astea toate sunt documentate ca sunt puse-n scris. Asa ca poti sa te dai tu cu fundul de dealuri pe acolo in Anglia cit vrei, este acum demonstrate ca academia asta, la toate nivelele, este o cacialma ca si scoala de popi de la Cernica care te-a facut pe tine asa de destept, daca pui sub semnul intrebari vreuna dintre dogmele lor, primesti un sut in fund iar profesorii totdeauna cistiga meciul prin fatpul ca nu se prezinta la meci.

  16. 1992sam says:

    Eu nu înțeleg de ce Aurel Ionica este asa de mândru de doctoratul lui, din moment ce titlul i-a fost acordat de o academie despre care spune ca „este o cacialma”. Daca academia este o păcăleala, si titlurile oferite de respectiva academie sunt o păcăleala.

  17. polihronu says:

    „Am totul documentat”

    Ai gresit situatia.

  18. polihronu says:

    „scoala de popi de la Cernica”

    Nu aia te-a facut si pe tine „asa de destept”?

  19. Aurel Ionica says:

    1992sam says:
    Daca academia este o păcăleala, si titlurile oferite de respectiva academie sunt o păcăleala.

    Corect. Nici o institutie care angajeaza pe cineva nu ia vreo diploma ca garantind cunostinte sau vreo expertiza. Mai mult, daca chiar ai dovedit vreo originalitate in gindire, sansele de a fi angajat in domeniul stiintelor umanieste sunt practic zero. Din cauza lucrarii de doctorat si in ciuda diplomei, nu m-am putut angaja niciunde, nici macar ca pastor, si nu mi s-a aprobat pentru publicare si nu pot publica absolut nimic din ceea ce scriu eu, inclusiv lucrarea de doctorat pe care chiar universitatea care mi-a dat doctoratul a refuzat s-o publice. Asa ca puteti spumega cit vreti, dar acum este documentat ca aceasta cacialma de academie la care va inchinati voi acum este mai cacialma decit cacialmaua Cernica absolvita de polihronu.

  20. polihronu says:

    Singurul care spumega esti tu.

  21. Paul Csavdari says:

    @Alise,

    Orice dovada este distorsionata. Paul, nu uita, responsabilitatea este pe tine.

    Si ce sa fac, draga? Sa-i oblig pe specialistii in Aristotel sa-i arate lui Aurel citatele din Aristotel care dovedesc ca e gresit? Sau sa-mi fac eu specializarea in Aristotel si sa-i fiu profesor?

    Din cate se stie, logica se bazeaza pe textele lui Aristotel. Totusi se discuta in favoarea logicii cu texte din manualele de logica. Ne miram ca ajungem sa vorbim de nebunie?… 🙂

  22. Paul Csavdari says:

    @poli

    Si tu inca nu ai dovezi pentru situatia asta irationala in care te afli.

    Si in ce consta irationalitatea? Ca a cerut sa i se aduca obiectiuni la lucrare de catre specialistu’ lu’ Atistotelu’? Pai voi sunteti intregi la cap? Nu sustineti voi ca „specialistul” are dreptate si de-asta ii dati dreptate in ce spune? Dar daca specialistul fuge ori se ascunde de intrebarile si afirmatiile unui student, nu cumva „specializarea” aia are problema? Nu a facut si Edi exact acelasi lucru la Andrews? N-a mers el la cursuri si le-a pus intrebari profesorilor care in loc sa-i raspunda cu argmente clare si la subiect ca sa-l aduca inapoi pe „calea credintei” i-au fost dovada cea mai buna ca toata sandramaua e in plop si plopu-n aer?

    Ca tu vezi o irationalitate e un lucru mare, insa trebuie s-o vezi acolo unde-i este locu’… 🙂

  23. polihronu says:

    „Nu sustineti voi ca ‘specialistul’ are dreptate si de-asta ii dati dreptate in ce spune?”

    Nu.

    „Nu a facut si Edi exact acelasi lucru la Andrews?”

    Nu.

  24. Paul Csavdari says:

    @Aurel,

    Uite, iti dau un sfat, ca unui prieten:
    – celor care-s cu biserica spune-le despre tampeniile cu logica
    – iar celor care-s cu logica spune-le despre tampeniile cu Biblia.

    Astfel te vor iubi si unii si altii si vei primi numa’ pupicuri si mesaje de apreciere!… 🙂

  25. Paul Csavdari says:

    @poli,

    Nu pe dracu. Iar te tii de alba-neagra. Hai mars!… 🙂

  26. polihronu says:

    Draga, voi spuneti multe si patrate. Nu-s toate adevarate.

  27. Aurel Ionica says:

    Paul, lasa-i ma sa fiarba. Ei nu stiu ca este raspunderea lor sa aduca aici un logician de profesie si sa ma combata daca are curajul? De ce nu o fac, in special acum cind mi s-a dat doctoratul si deci academia nu are scuza ca nu are cunostinta de lucrarea mea? Ei stiu ca logicienii astia ai lor sunt facuti mat dar se tin si ei ca orbul de bat de dogma lor cu „logica” ce chipurile i-ar face culmea desteptaciunii dupa cum fundamentalistii se tin ca orbul de bat de dogma „inspiratiei” care le garanteaza lor „adevaruri” infailibile. Ceea ce face Edi acum nu se deosebeste cu nimic de ceea ce facea cind ii dadea cu decretele duminicale decit ca acum vinde alte gogosi, inaiinte „cistiga” oamenii cu „ia gogoasa inspirata si profetica” iar acum striga „ia gogoasa logica si evoluata.” Si din cauza asta oxigenatii tuna si fulgera impotriva lucrarii de doctorat iar fundamentalistii impotriva articolelor mele, ca ramin toti fara gogosile lor bine umflate si pudrate cu gogomanii.

  28. Paul Csavdari says:

    @poli,

    Da, spunem multe si patrate. Si adevarate.

    Partea cu „toate” tine de logica nu de patrat, remember? De-asta tu vezi „toate” si „intotdeuna” chiar si-acolo unde nu exista. Si de-asta esti „mereu” in eroare… 🙂

  29. polihronu says:

    “Paul, lasa-i ma sa fiarba.”

    In ebulitie sinteti doar voi doi.

    “Ei nu stiu ca este raspunderea lor”

    Ba stim ca nu e.

  30. polihronu says:

    “Si adevarate.“

    ‘Toate’ abia la tine se insinueaza. Eu tocmai ca-l negam.

  31. Aurel Ionica says:

    polihronu says:
    “Ei nu stiu ca este raspunderea lor”

    Ba stim ca nu e.

    Cum, nu este raspunderea voastra sa aparati logica asta? Dar raspunderea cui este? A lui Florin Laiu? Si de ce voi nu aveti raspunderea s-o aparati? Este vreun adevar din ala dat prin “inspiratie” care nu poate fi pus la indoiala? Asta ai invatat-o la o univesitate din astea destepte sau la Cernica?

  32. polihronu says:

    “nu este raspunderea voastra sa aparati logica asta?”

    Nu.

  33. „… si pe aceasta Alice in Tara Minunilor de idioteniile si nerusinarea lor”

    Alice in Wonderland: „sunteti doar nişte cărţi de joc.”

  34. Paul Csavdari says:

    @taranlogic

    Aurel Ionică-Unele spuse ale mele le-ați tratat f superficial .Nu am timp acum să vă răspund.

    Pai tocmai asta-i problema. Ca afirmati ceva dar nu aveti timp sa fiti „precis”. Care sunt „exact” acele „spuse” care au fost tratate superficial? Nu ar fi mai simplu sa va faceti „timp” si sa aratati exact unde e problema?

    Eu am citit si obiectiunile si raspunsurile si le gasesc rezonabile si pe unele si pe altele. Asa ca astept cu nerabdare continuarea. Mai ca-mi vine sa va dau din timpu’ meu…. 🙂

  35. Alise Fekete says:

    Inca ceva in legatura cu aruncarea logicii la gunoi.

    Mi se pare o atitudine infantila si o incapacitate de a accepta complexitatea sau adevarul provizional. Adica daca marul nu poate fi doar fruct, arunc la gunoi cu toata ”masinaria”. De fapt o alta masca pentru gandirea alb-negru. Care este solutia propusa? Afundarea in idei (propria imaginatie).

    De asemenea, mi se pare ca se da mana in mana cu extremismul care arunca cartile pe baza la ce sta scris, adica la ideile unor oameni (posibil bolnavi) care dau sensul (dorit) cuvintelor.

  36. Alise Fekete says:

    ”Alice in Wonderland: „sunteti doar nişte cărţi de joc.””

    😀

  37. taranlogic says:

    Paul Csavdari. – Sunt într-o perioadă în care muncesc șapte zile din șapte,asta-i explicația.În legătură cu lucrarea în discuție.Nu înțeleg în ce ar consta vaguitatea sau posibiltatea de echivoc în prop.”It’s raining” nici să mă pici cu ceară și nu văd ce legătură are,cum a spus d. Ionică,cu situația de a găsi rouă pe iarbă.Apoi,nu am spus că silogismele ar fi într-o relație specială,ci că afirmațiile cotidiene sunt compuse din silogisme .O definiție poate avea la bază un silogism.Dar vreau să studiez problemele ridicate de lucrare,m-au interesat dintotdeauna,care mă excită mai mult decât soluția dată de d. Ionică.Pătratul dumnealui are la bază opoziții puternic ideologizate,și ,ptr asta,discutabile.Dumnezeu și Satana ? Dacă cineva dă viață nu poate să o și ia ? ( Insuși dlui menționează lucrul ăsta până la urmă.) Și când opoziția consta ín însăși acțiuni contrare,ce mai lămurește pătratul ? Și când sunt atât de laxe,nu e de mirare că logica,cu silogismele ei e impotentă și nu ” spune” nimic.Meritul lucrării dlui Ionică ptr mine e că m-a scos din zona de confort și mi-a dat impulsul necesar ptr a lăsa lecturile ” de suflet” și a studia problema relației logică- limbaj,limbaj -semnificație.Voi relua „critica” lucrării ăsteia peste câteva luni.

  38. Aurel Ionica says:

    taranlogic says:
    Nu înțeleg în ce ar consta vaguitatea sau posibiltatea de echivoc în prop.”It’s raining” nici să mă pici cu ceară și nu văd ce legătură are,cum a spus d. Ionică,cu situația de a găsi rouă pe iarbă

    Bun, hai sa va explic mai pe larg ca asta are legatura cu o problema fundamentala in logica, si nu numai in logica, dar si in interpretarea de texte, si anume, legatura dintre cuvint si “sensul” lui. Hai sa zicem ca “ploua” si dvs. definiti asta ca “stropi de apa care cad din aer,” si bineinteles, “nu ploua” inseamna “stropi de apa nu cad din aer.” In logica, pentru ca sensul cuvintelor este univoc precizat si bineinteles ca nu poate exista vreo neclaritate cu privire la “sensul” lor, se va recurge la litere pentru a inlocui cuvinte asa ca:
    “ploua” = x
    “nu ploua” = ̴x (adica “non x”)

    Hai sa zicem ca dvs. ati demonstrate folosind un silogism sau logica formala cum ca concluzia este ̴x, si bineinteles, dupa dvs., ati demonstrate ca “nu ploua” deoarece limbajul este “precis.” Hai sa presupunem ca este roua pe iarba cind dvs. ati demonstrate ̴x, si intrucit ̴x inseamna “stropi de apa nu cad din aer,” ati demonstrate ca atunci cind este roua, stropi de apa nu cad din aer pe pamint. Inseamna ca atunci cind cade roua, “nu ploua”? Chiar anticii care au scris Geneza, cind spun ca inainte ca omul sa fie creat nu exista ploaie si ca atare pamintul era udat de roua, recunosc ca roua era un fel de ploaie deindata ce cadea din cer si uda vegetatia exact asa cum face si ploia. Mai mult, dvs. care cunoasteti mecanismul condensarii, stiti ca roua sunt de fapt stropi de apa care cad din aera exact asa ca atunci cind ploua. Iar daca tunci cind cade roua dvs. veti spune ca de fapt “ploua,” v-am spus ca vor sari oxigenatii sa va spuna ca v-ati pierdut mintile ca spuneti ca ploua cind oricine vede ca este senin. Ce n-ati inteles si ce vreti sa “aparati” cu privire la ce sustineti dvs.? Ce sustineti dvs., ca orice cuvint pe care il folositi dvs. nu poate avea decit sensul pe care il aveti dvs. in cap? Daca asta vreti sa demonstrate, va pierdeti timpul si dovediti ca sunteti un naiv ca in postmodernism asta este dogma acum, orice cuvint poate fi inteles de cititor cum vrea si nu exista nimic ce poti folosi cind scrii care sa forteze pe cititor sa citeasca ceva exact asa cum vrei tu. Da, in matematica, cind ai notat ceva cu “x,” se stie ce este acel “x” si poti face operatii matematice cu ce reprezinta acel “x,” dar cind acel “x” inseamna sensul unor cuvinte, cind tu faci operatii matematice cu sensuri ale cuvintelor care pot sa insemne o gramada de lucruri, de fapt faci operatii matematice cu cai verzi pe pereti. Cind Edi ii tot spune lui Paul ca logica este “ratii” si “operatii matematice,” Paul ii tot spune ca el face operatii matematice cu cuvinte si nu realizeaza stupiditatea. Cum poti sa bagi cuvintele in formule matematice si sa faci operatii de adunare si inmultire cu ele? Ce sunt cuvintele, corcoduse? Ca mii de ani oamenii nu au realizat ca pamintul este rotund avind in vedere ca ei cind se uitau la el parea o suprafata plana mi se pare foarte scuzabil, dar ca filozofii si universitatile timp de mii de ani sa nu realizeze aceasta stupidiate elementara ca nu poti face operatii matematice cu sensurile cuvintelor este ceva ce va ramine in istorie drept culme a stupiditatii umane.

    Și când opoziția consta ín însăși acțiuni contrare,ce mai lămurește pătratul ?

    Pai rolul patratului este tocmai ca sa scoata in relief cind cineva este consecvent si cind nu este si ca atare, cind este rational si cind nu este. Daca Dumnezeu spune la un moment dat “sa nu ucizi” iar in alta parte el porunceste masacrarea populatiilor fara crutare, cum este un astfel de Dumnezeu decit irrational? Iar cind cei care se inchina orbeste la un astfel de Dumnezeu, cum pot fi altfel decit irationali? Or daca exista acum un instrument cu care se poate demonstra asta, vi se pare putin?

    taranlogic says:
    Meritul lucrării dlui Ionică ptr mine e că m-a scos din zona de confort și mi-a dat impulsul necesar ptr a lăsa lecturile ” de suflet” și a studia problema relației logică- limbaj,limbaj -semnificație.

    Asta este dovada onestiatii dvs. intelectuale pe care v-am recunoscut-o si apreciat-o din momentul in care v-ati decis sa cititi lucrarea mea, ceea nu se poate spune de un Edi, polihronu, etc. Sa citesti lucrari care dau peste cap “lecturile de suflet” ce-ti confirma ceea ce crezi nu multi suporta, si in special profesorii de prin universitati care maninca o pine alba de pe urma “lucrarilor alora de suflet.”

  39. polihronu says:

    „In logica, pentru ca sensul cuvintelor este univoc”

    Si zici ca l-ai citit pe Aristotel?

  40. polihronu says:

    Apropo, wikipedia are o pagina dedicata lui Aiurica (apare si Profetul pe acolo).

  41. Aurel Ionica says:

    da, polihroane, pagina aia demonstreaza ca Galilei a fost „crank” si pe buna dreptate ce a scris el a fost pus la index iar el a fost pus sub arest la domiciliu ca nimeni sa nu poata discuta cu el. Pai pe oxigenatii astia care casca gura la tine ii duce mintea sa se indoiasca cum ca pagina aia se refera la altcineva decit la mine?

  42. Aurel Ionica says:

    @taranlogic,
    Daca spuneti ca cuvintele au sensuri precise, atunci cind definiti „a ploua” ca „stropi de apa care cad din aer pe pamint,” ne-ati putea spune daca „ploua” sau „nu ploua” atunci cind este roua? De ce trebuie sa „va pic cu ceara” ca sa raspundeti la o problema asa de simpla?

  43. Aurel Ionica says:

    @taranlogic,
    Iar dupa ce raspundeti la problema de mai sus, ne-ati putea spune atunci cind „cineva se face ca ploua,” daca stropi de apa cad din cer pe pamint sau nu? Iar dupa ce ati notat:

    „ploua” = x, unde x = „stropi de apa cad din cer pe pamint”

    iar „cineva” = y

    si ati demonstrat cu silogisme sau cu logica formala ca concluzia este „x,” atunci cind spuneti ca „y se face ca x,” exista stropi de apa care cad in cer pe pamint sau nu? Ce ati demonstrat dvs. cu acel „x” din concluzie? Chiar nu arealizati ce absurditate imensa este ideea asta a lui Aristotel de a inlocui cuvintele cu litere si a baga literele respective in formule cu care sa demonstreze „adevaruri,” idee preluata de logica formala si pe care logica formala se bazeaza?

  44. Meritul lucrării dlui Ionică ptr mine e că m-a scos din zona de confort și mi-a dat impulsul necesar ptr a lăsa lecturile ” de suflet” și a studia problema relației logică- limbaj,limbaj -semnificație.

    Lăudabilă atitudine. O pagină din Wittgenstein face cât toată teoria patratului la patrat înmulţită cu 100.

    ”Itţs raing” este un fapt sau stare de lucruri. Faptul este compus din obiecte – stropi de apă, gravitaţie, atmosferă, temperatură, nori, etc. Obiectele se află în relaţie logică. Propoziţia „itţs raining” are o structură logică care izvoreşte din logica stării de lucruri. Lumea este totalitatea stărilor de fapt şi logica este o propietate a lumii. Limbajul este logic pentru că descrie lumea. Logica poate fi arătată dar atunci când o analizăm ajungem la fraze fără sens. Spune Wittgenstein: un tablou descrie lumea dar nu poţi picta pictura,

    AI a intuit pe undeva asta dar a tras concluzia ridicolă că logica este o invenţie a lui Aristotel. Apoi a ridicat-o la nivel macabean aşezând logica ca pe un idol în opoziţie cu limbajul sărac al Bibliei. Aristotel, să folosim definiţia lui Wittgenstein, a „arătat” logica limbajului. AI a înţeles că Aristotel nu pictează pictura şi a inventat un fel de cubism în care descrierea deformată a lumii în Biblie este ridicată la nivel de artă postmodernă.

  45. si ati demonstrat cu silogisme sau cu logica formala ca concluzia este “x,” atunci cind spuneti ca “y se face ca x,” exista stropi de apa care cad in cer pe pamint sau nu? Ce ati demonstrat dvs. cu acel “x” din concluzie? Chiar nu arealizati ce absurditate imensa este ideea asta a lui Aristotel de a inlocui cuvintele cu litere si a baga literele respective in formule cu care sa demonstreze “adevaruri,” idee preluata de logica formala si pe care logica formala se bazeaza?

    Chiar nu înţelegi că logica formală nu vrea să demonstreze că plouă ci că „y face ca x” arată modul în care logica lumii este replicată în logica limbajului. E ca şi cum ai spune că o funcţie f(x)=y trebuie aruncată la gunoi pentru că nu demonstrează nimic atâta vreme cât nu ai o valoare definită a variabilei. Funcţia îţi arată forma logică în care orice variabilă se raportează la funcţia y. Din câte înţeleg de la tine sfoara lui Solomon care măsoară baia de aramă este superioară lui Arhimede, Descartes, şi calculus modern, pentru că respinge caracterul transcendental al matematicilor.

    Formulele lui Newton s-au lovit de o opoziţie asemănătoare când capete patrate dintre clericii anglicani si metodisti au obiectat că două arii diferite nu pot devenii egale la punctul 0, fără să înţeleagă că 0 matematic este altceva decât ce măsoară Solomon cu sfoara.

    Logica este transcendentală prietene. Asta ne-au explicat de multă vreme Descartes şi Kant de care nu auzise-şi când te-ai dus la Vanderbilt. Patratul merge la Cernica şi la Speranţa TV. Greşeala ta a fost că ai plecat din turmă, oiţă rătăcită, dar nu e târziu să te întorci, o brother, where are thou.

  46. polihronu says:

    „demonstreaza ca Galilei”

    It does no such thing. De pilda, „cranks seriously misunderstand the mainstream opinion to which they believe that they are objecting” se refera doar la tine. La fel, „the crank presents his ideas in such a confused, not even wrong manner that it is impossible to determine what he is actually claiming.”

  47. da, polihroane, pagina aia demonstreaza ca Galilei a fost “crank” si pe buna dreptate ce a scris el a fost pus la index iar el a fost pus sub arest la domiciliu ca nimeni sa nu poata discuta cu el.

    Not exactly.

    Although experts in the field find a crank’s beliefs ridiculous, cranks are sometimes very successful in convincing non-experts of their views. A famous example is the Indiana Pi Bill where a state legislature nearly wrote into law a crank result in geometry.

    „Demonstraţia” că Pi este un număr raţional, care a stat la baza legii din Indiana este un bun exemplu de patrat rational avant la lettre.

    In 1894, Indiana physician and amateur mathematician Edward J. Goodwin (ca. 1825–1902[2]) believed that he had discovered a correct way of squaring the circle.[3] He proposed a bill to state representative Taylor I. Record, which Record introduced in the House under the long title „A Bill for an act introducing a new mathematical truth and offered as a contribution to education to be used only by the State of Indiana free of cost by paying any royalties whatever on the same, provided it is accepted and adopted by the official action of the Legislature of 1897”.

    Rednecii din Idiana, credeau ca şi tine că Solomon e mai înţelept decât toţi fii răsăritului şi mai ales grecii. Patratul lui Goodwin, la fel ca al tău, este bazat pe incapacitatea de a înţelege natura matematicii/logicii.

    Galileo nu a fost contrazis de experţi ca Kepler sau Descartes, ci de cei care, ca şi tine, refuzau să admită că lumea trebuie explicată în limbaj logico-matematic, în care binomul adevăr-neadevăr este clar definit. La fel ca tine, ei considerau că limbajul Genezei este superior limbajului pe care Galileo l-a învăţat de la Euclid şi Aristotel.

  48. Paul Csavdari says:

    @Edi,

    Patratul merge la Cernica şi la Speranţa TV. Greşeala ta a fost că ai plecat din turmă, oiţă rătăcită, dar nu e târziu să te întorci, o brother, where are thou.

    Nu draga, Aurel n-are ce cauta nici la Cernica nici la Speranta TV si nici in vreo „turma”, ca doar stii bine ca toate „turmele” isi au „stanele” pe muntele cu pacatu’ originaru’ ori Aurel, in nebunia lui, a venit cu patratu’ si l-a pus sa citeasca Geneza si de-acolo i-a iesit ca nu-i nici un pacat pe-acolo, dimpotriva.

    Iar in „turma” logicienilor n-are loc nici atat ca doar e clar ca de indata ce vreun logician ii citeste lucrarea cu patratu’ se intampla o metamorfoza mai ceva ca alea din Biblie… 🙂

    Tu crezi ca degeaba mi-am pus eu „speranta tv.” in discutia cu tine?… Locul lui e, cel putin pentru moment, printre haiduci… 🙂

  49. polihronu says:

    Vai, dar cit mai protestati ca voi nu sinteti oxigenati! 🙂

  50. Paul Csavdari says:

    @Edi,

    Chiar nu înţelegi că logica formală nu vrea să demonstreze că plouă ci că „y face ca x” arată modul în care logica lumii este replicată în logica limbajului.

    Asta-i de fapt problema, ca functia cu care opereaza logica e gresita. In matematica functia „este” functioneaza perfect, dar in logica functia „este” da erori.

    Cu alte cuvinte, „este” pe naiba… 🙂

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: