Cativa biti care au schimbat lumea

24 Responses to Cativa biti care au schimbat lumea

1. Ioan Viorica Luca says:

   27 noiembrie 2020 la 03:41
2. Dorina Avrămuţ Chirilă says:

   27 noiembrie 2020 la 09:55

   Domnule Edmond Constantinescu ,

   Legat de optimizarea informatiei si de cei „Cativa biti care au schimbat lumea” indraznesc sa comentez mai jos , dar din perspectiva pajurei , al cozii , al lui ZERO , si nu din perspectiva capului , al lui 1 , asa dupa cum ai facut-o dumneata .Comentariul meu are legatura atat cu Ekklesia si piatra lui David , piatra(informatia ) pe care a fost construita Biserica lui Petru, cat si cu Experimentul de la Cern cu al lui generator de particule , generator care, in vederea demonstratiei , la fel de bine poate fi inlocuit cu ajutorul unui corp uman, fie si privind reproducerea din starea de androgin[ in care MINTEA(Dumnezeu Tatal ) poate genera particula(informatia) aducatoare de viata si nu de moarte (entropie)].

   Stimate domn , pentru a intelege cui foloseste aceasta furtuna de informatii menita sa creeze o masa critica intr-o extrema .,mai jos o sa iti aduc in atentie o intrebare si un fragment dintr-un material semnat cu 10 ani in urma de Florin Iaru in Adevarul de Bucuresti .Ia vezi , 1+0 este egal intotdeauna cu UNU, sau poate fi egal si cu 10?

   Intrebare :Daca din anumite considerente cineva si-a pierdut dantura ,al 2-lea rand de dinti , ce face ? Ramane asa , merge la un cabinet stomatologic apeland la implanturi dentare sau proteze , sau alege sa procure o dantura noua , fie alcatuita si din dinti de lapte ?Cum face sa scoata al 3-lea rand de dinti din potential , care este pretul si cui trebuie achitat ?

   „Într-o celebră ficţiune ştiinţifică, „Fabrica de absolut”, scriitorul ceh Karel Capek imaginează o maşină capabilă să extragă toată energia ascunsă în materie.

   Dispozitivul furnizează cantităţi fabuloase de curent electric din te miri ce. Criza mondială a energiei e definitiv rezolvată, iar avântul industrial-economic devine de neoprit. Mă rog, asta e partea optimistă a utopiei. Pentru că, imediat, apar consecinţele. Măcinată până la dispariţie, deposedată de substanţă, materia eliberează, pe lângă energie ieftină, şi fărâma ei de divinitate.”- Florin Iaru ,”Corijenţa lui Dumnezeu”

   Citeste mai mult: /adevarul.ro/news/societate/corijenta-dumnezeu-1_50a7b17c7c42d5a66369baeb/index.html
3. Adrian Ghitta says:

   28 noiembrie 2020 la 23:37

   Cȃteva observaţii:

   1) Genomul uman nu are 32 miliarde de perechi de baze. (Min. 1:58, 16:57, 17:13)

   2) Nu este nici o legătură organică între bits-ii biologici ai virusului şi “furtuna de (mis)informaţie”. “Efectul fluturelui” este o reprezentare falsă a relaţiei (inexistente) dintre virus şi urmările pandemiei. (Min. 3:22)

   3) E o contradicţie ireconciliabilă între afirmaţia că “evoluţia înmulţeşte informaţia” şi aceea că “evoluţia reduce informaţia, adică o optimizează ”. (Min. 17:54) Însăşi noţiunea “optimizare” în domeniul organismelor vii este doar o “aplicaţie omiletică” a ceea ce constituie activitatea unui agent inteligent. Da, organismele, procesele viaţii, vădesc o optimizare, dar ea nu este rodul evoluţiei, ci este o caracteristică a vieţii şi a potenţialului de adaptare al organismelor.

   4) Termenul “informaţie” este folosit echivocaţional şi reducţionistic. Cu toată valoarea teoriei lui Shannon, Edi confundă “informaţia” cu “transmiterea informaţiei”. Teoria matematică a comunicării (Shannon-Weaver, 1949) a fost botezată ulterior cu termenul “teoria informaţiei”, ceea ce Shannon a deplȃns şi condamnat. Abia relativ recent cercetători ca Szostak, Hazen şi alţii au demonstrat că teoria lui Shannon nu se poate aplica în biologie deoarce Shannon nu a fost preocupat de semnificaţia informaţiei, ci doar de transmiterea ei. Aceştia au introdus conceptul de „informaţie funcţională”. O înşiruire aleatorie de „litere” ca iniţiale ale unor nucleotide trebuie să aibă o anume funcţie, să aibă o anumită semnificaţie în contextul întregului organism, altfel nu poate fi numită „informaţie”. Entropia nu este „informaţie funcţională”.

   5) Este falsă asumpţia că “spermatozoidul care ajunge primul la ovul reuşeşte asta datorită ADN-ului său” (Min. 32:32). Ovulul poate fi fecundat doar de unul din spermatozoizi, chiar dacă ai un milion de “pretendenţi” identici, ca să nu mai amintesc că “startul” lor în această cursă nu este instant, ca la de 100m plat în atletism.

   6) Este total nepotrivită personificarea “evoluţia sacrifică milioane de bits de informaţie ca să optimizeze informaţia” (Min. 32:54). Nu este onest să blamezi promotorii ID cȃnd spun că mutaţiile aleatorii nu pot produce informaţie nouă, fără să înţelegi că ei se referă la “informaţie” în sensul de “informaţie funcţională”. Nu orice “dare cu banul” este informaţie funcţională. Mutaţiile aleatorii, este demonstrat, nu produc informaţie funcţională nouă, ci distrug sau alterează informaţia funcţională deja prezentă în genom. Experimentul lui Lenski & Co. cu E-coli a demonstrat că adaptarea la mediu este limitată şi chiar dacă unele mutaţii aleatorii pot oferi un avantaj spre supravieţuire, ele rămȃn degenerative în ce priveşte informaţia funcţională. Bacteriile lui Lenski, hrănite doar cu citrat de sodiu, au suferit din ce în ce mai multe mutaţii care au distrus tot mai multe gene, astfel că bacteriile au intrat într-o spirală a morţii.

   7) Nu este adevărat că suporterii ID susţin că sistemul imunitar deţine informaţii pentru toţi agenţii infecţioşi. Şi faptul că sistemul imunitar activat în prezenţa unui antigen nou îşi modifică înmiit rata de mutaţie a limfocitelor T pentru a căuta prin mutaţii aleatorii o soluţie la pericolul nou ivit nu este o dovadă că mutaţiile aleatorii, în general, sunt motorul evoluţiei. Aici căutarea acului în carul cu fȃn, sau găsirea cheii, este o acţiune specifică, direcţionată şi intenţionată, care porneşte într-un anumit moment şi se opreşte la un anumit moment, în funcţie de succesul acţiunii spre favoarea organismului; spre deosebire, mutaţiile aleatorii (indel, etc.) nu numai că nu se produc cu un anumit scop binefăcător pentru organism, ci mai mult, afectează negativ organismul.
4. polihronu says:

   30 noiembrie 2020 la 18:46

   https://deepmind.com/blog/article/alphafold-a-solution-to-a-50-year-old-grand-challenge-in-biology
5. Adrian Ghitta says:

   30 noiembrie 2020 la 19:32

   Articolul este excelent. Pe de o parte evidențiază efortul inteligent al unui grup remarcabil de oameni de știință cu scopul de a înțelege conținutul unui mesaj. Pe de altă parte evidențiază cât de departe suntem de originea acelui mesaj.
6. polihronu says:

   30 noiembrie 2020 la 20:37

   Mesaj? Mai practici mult astrologia?
7. Adrian Ghitta says:

   30 noiembrie 2020 la 21:45

   Nu te știu fundamentalist. Ce ai cu termenul? Nu știi de mRNA?
8. polihronu says:

   30 noiembrie 2020 la 22:42

   Nu am nimic cu termenul. Am o problema cu modul in care il folosesti: „continutul…”, „originea…”
9. polihronu says:

   1 decembrie 2020 la 07:58

   https://schkolne.medium.com/index-to-the-proof-of-machine-consciousness-6b851fec5527
10. polihronu says:

    1 decembrie 2020 la 12:00

    Evolution at work https://news.mit.edu/2020/neural-model-language-1201
11. Edmond Constantinescu says:

    1 decembrie 2020 la 15:21

    Sunt aproximativ 30 miliarde, 32 a fost o alunecatura de limba cum fac des. Nu vorbesc cu notite.

    Teoaria informatiei se aplica in biologie asa ca nu poti spune ca nu poate fi aplicata.

    Quantitative analysis of information processing requires a definition of the amount of information. This is provided by Shannon’s information theory (Cover and Thomas 2006; Shannon 1948). In this theory, information is defined and formulated in the context of communication between a sender and receiver; the definitions are general and can be applied not only to communication, but also to fields such as statistics, machine learning, computer science, and gambling(dat cu banul N.N.). Systems biology is no exception; the application of Shannon’s information theory and its definition of information allows the quantitative analysis of mechanisms of information processing.

    In privinta informatiei noi in evolutie, vreau sa iti pun o singura intrebare: de ce este fiecare fiecare organism unic? De unde vine informatia noua care ii face pe Edi si Adrian deosebiti de toti oamenii care au existat pe planeta.

    Ref. Lensky:

    Of the 12 populations, six have so far been reported to have developed defects in their ability to repair DNA, greatly increasing the rate of mutation in those strains.[8][25][26] Although the bacteria in each population are thought to have generated hundreds of millions of mutations over the first 20,000 generations, Lenski has estimated that within this time frame, only 10 to 20 beneficial mutations achieved fixation in each population, with fewer than 100 total point mutations (including neutral mutations) reaching fixation in each population.[11] In 2009, Barrick et al. reported the results of genome sequences from multiple time points in population Ara-1. They found that, unlike the declining rate of fitness improvement, mutation accumulation was linear and clock like, even though several lines of evidence suggested that much of the accumulation was beneficial, rather than neutral.[27]</blockquot
12. Edmond Constantinescu says:

    1 decembrie 2020 la 15:28

    Orice point mutation contine 2 biti in double helix. Daca mutatia este sau nu functionala stabileste selectia naturala. Geneticianul modern masoara selectia naturala in numarul de nucleotide selectate in raport cu ceasul molecular. In ultima instanta, unitatea de masura este in biti. Cele 30 miliarde perechi baza contin 750 megabytes. Informatia noua care face ca Adrian sa fie deosebit de toti stramosii sai se masoara tot in biti. Daca este sau nu benefica decide selectia nturala in generatiile viitoare care o vor mosteni. E simplu.
13. Edmond Constantinescu says:

    1 decembrie 2020 la 15:38

    Sistemul imunitar adaptativ e aleatoriu.

    The system is highly adaptable because of somatic hypermutation (a process of accelerated somatic mutations), and V(D)J recombination (an irreversible genetic recombination of antigen receptor gene segments). This mechanism allows a small number of genes to generate a vast number of different antigen receptors, which are then uniquely expressed on each individual lymphocyte. Since the gene rearrangement leads to an irreversible change in the DNA of each cell, all progeny (offspring) of that cell inherit genes that encode the same receptor specificity, including the memory B cells and memory T cells that are the keys to long-lived specific immunity.

    In ce priveste ID sunt tot atatea ID-uri cati ID-isti. Miscare antivax este bazata in general pe ID si pleaca de la premisa ca organismul nu are nevoie de vaccin impotriva unui virus nou pentru ca „stie” de la Adma & Eva cum sa ii vina de hac. Admit ca nu toti ID-isti gandesc la fel.
14. Edmond Constantinescu says:

    1 decembrie 2020 la 15:47

    Problema efectului fluture. Nu uita ca plec de la articolul din Discoveruy care ridica aceiasi intrebare si raspunde cu o teorie nestiintifica a informatiei, Am incercat sa raspund pe baza teoriei lui Shanon (aspectul de comunicare). Oamenii comunica (in biti) cu privire la efectele celor 30 kb informatie din virusul Covid 19. Ideil comunicate, bune sau rele, sunt informatie noua, asa cum >1% mutatii noi observate in evolutia virusului de la inceputul epidemiei sunt informatie noua. Una o provoaca pe celalata, asa cum informatia din virus provoaca explozia de informatii (recombinari) in limfocite. Incerc doar sa reduc totul la o singura unitate de masura, ceea ce este aspectul stiintific al teoriei informatiei. Nu ma interseaza informatia ca functionalitate sub acest aspect. Functionalitatea e treaba selectiei naturale.
15. Adrian Ghitta says:

    1 decembrie 2020 la 15:53

    Molecula uman ADN are aprox. 3 (nu 30!) miliarde de perechi de baze.

    Ceea ce face fiecare persoană unică din punct de vedere al DNA sunt variațiunile provenite din recombinare în timpul meiozei care NU afectează DNA-ul în sens general. Toate cele aprox. 7 miliarde de oameni sunt aproape identice din punct de vedere a DNA-ului.

    Despre Shannon, chiar și articolul din care ai citat vorbește de o “analiză cantitativă”. În biologie nu e suficient doar atât, ci este nevoie de înțelegerea conceptului de “informație funcțională” (vezi ce spun cei doi pe care i-am amintit).

    Cu Lenski, nu conteazâ ce spune el, mai ales că nu oferă nici o evidență pentru “mutații pozitive”. Important este faptul că forțând bacteria să hrănească doar cu citrat, bacteria a pierdut capacitatea de reparare a genomului la copiere, mutațiile aleatorii au distrus tot mai multe gene, și bacteria se îndreaptă spre extincție.
16. Edmond Constantinescu says:

    1 decembrie 2020 la 16:24

    Diferenta intre oameni este de aprox. 1% ceea ce este semnificativ daca nu foarte mult la 30 miliarde. Recombinarile in timpul meiozei sunt principala cauza care ne ne fac deosebiti ca DNA. DNA „in general” este o abstractie. Fiecare organism are un DNA unic din cauza ca evolutia genereaza informatie noua.

    Orice stiinta tinde spre quantificare, masura exacta, predictie masurabila. Biologia era o stiinta descriptiva acum o generatie. Acum este quantificata.

    Functionalitatea se masoara cantitativ. Vezi aici.

    Complex emergent systems of many interacting components, including complex biological systems, have the potential to perform quantifiable functions. Accordingly, we define “functional information,” I(Ex), as a measure of system complexity. For a given system and function, x (e.g., a folded RNA sequence that binds to GTP), and degree of function, Ex (e.g., the RNA–GTP binding energy), I(Ex) = −log2[F(Ex)], where F(Ex) is the fraction of all possible configurations of the system that possess a degree of function > Ex. Functional information, which we illustrate with letter sequences, artificial life, and biopolymers, thus represents the probability that an arbitrary configuration of a system will achieve a specific function to a specified degree. In each case we observe evidence for several distinct solutions with different maximum degrees of function, features that lead to steps in plots of information versus degree of function.

    Eu cred ca conteaza ce spune Lensky pentru ca el a facut experimentul, nu criticii de fotoliu ca Dembsky et CO. Evidenta pentru mutatii pozitive:

    Today, more than 70,000 generations of growth have made winners of them all. The most recent generations of bacteria in all 12 lines have accumulated dozens of beneficial mutations that let them reproduce about 70 percent faster than their ancestors. Where it took around an hour for the ancestral group to double their numbers, it now takes about 40 minutes.

    Dovada pentru mutatii pozitive in evolutie este avntajul reproductiv. Accelerarea ciclului de reproducere cu 70% este avantaj reptroductiv.

    Bacteriile (nu bacteria) care au pierdut capacitatea de repatrare a ADN sunt doar 6 din cele 12. Acest dezavntaj este compensat prin marirea ratei mutatiilor. Oricum, nu falsifica teza lui Lensky care pleaca de la idea de competiei si reproduction of the fittest. Asta este chiar esenta evolutiei. Nu toate bacteriile castiga cursa.

    In legatura cu ultima afirmatie asi fi curios sa cunosc sursa. Mai jos, din sursa oferita mai sus:

    Throughout the experiment, the E. coli have gotten consistently better at reproducing.Though their growth rate has slowed over time, none of the populations has stopped improving. Based on his calculations, Lenski now believes they never will.
    He began the experiment with the assumption that evolution would one day grind to a halt, he says. “Now I realize I was totally stupid to think that.”

    The bacteria’s steady improvements have been so predictable that they can be mapped out mathematically.Lenski’s former student Mike Wiser found that he could explain their increasing rate of multiplication with a function known as a power law.

    Graphed on paper, a power law curve looks superficially like a hyperbolic curve — a line that curves gradually to meet a ceiling after a given amount of time. But that horizontal ceiling, called an asymptote, doesn’t exist with a power law; though the upward trend slows down over time, it goes right on increasing forever.

    Over thirty years in, Lenski’s data indicates that in another 30 years, or 300, the bacteria will still be replicating faster than they were the day before. The supply of beneficial mutations looks inexhaustible
17. Adrian Ghitta says:

    1 decembrie 2020 la 17:01

    Iar 30 de miliarde? Come on, Edi! Doar 3!

    “Funcționalitatea se măsoară cantitativ”, spui tu, doar că articolul din care ai citat spune altceva: informația funcțională este folosită ca o unitate de măsură pentru a studia cantitativ complexitatea unui sistem, ori asta e cu totul altceva.

    E funny când vii cu citate din articole mai vechi (2009 sau 2019) care sunt irelevante în lumina ultimelor observații menționate în articolul eLife de anul ăsta. Nu amesteca informațiile diverselor articole. Dacă vorbim de fitness, desigur că în mediul artificial controlat de cercetători el a crescut: nu sunt predatori. Apoi, din cele 12 familii, doar una a dobândit (ca formă de adaptare la mediu) capacitatea de a consuma citrat în mediu oxic. Atât timp cât această populație avea atât DM25, cât și citrat (care făcea parte din supa organică) această populație și-a îmbunătățit fitnesul din nou. Dar când apoi această populație a fost forțată să se hrănească din DM0 (zero glucoză), ea nu s-a mai adaptat. A pierdut capacitatea de a-și repara genomul, și asta a dus la o rată mai ridicată a mutațiilor aleatorii care au distru din ce în ce mai mult această populație. Desigur, Lenski nu va folosi expresia “spirală a morții”, ci doar a recunoscut că în 2000 de generații fitnesul a scăzut și rata mortalității a crescut. QED.
18. Edmond Constantinescu says:

    2 decembrie 2020 la 03:39

    Oh my … am scris 30. Covidul asta mi-a provocat o stare de confuzie, pe langa obisnuitele scapari.

    Informatia functionala:

    Functional information, which we illustrate with letter sequences, artificial life, and biopolymers, thus represents the probability that an arbitrary configuration of a system will achieve a specific function to a specified degree.

    Sa repet, informatia functionala este redusa la o functie probabilistica, probabilitatea ca un sistem arbitrar sa atinga o anumita functie la un anumit grad de eficienta. Voi aduceti argumente filozofice impotriva matematicii si a observatiei quantificate. Asta faceau si filozofii din Padova impotriva lui Galileo.

    Cat priveste Lensky, ultimul lui tweet.

    Evolving better E. coli for over 70,000 generations. Prof at MSU. Opinions tweeted are my own. (Ok, I also speak for billions – er, TRILLIONS – of E. coli.)

    Termenul „spirala a mortii” este ceata retorica, tipic ID.

    Ai aici explicatia intr-un jurnal stiintific //www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4651540/

    We hypothesized that this extinction was a deterministic outcome of evolutionary change within the population, specifically the appearance of a more-fit Cit+ ecotype that competitively excluded the Cit−ecotype. We tested this hypothesis by re-evolving the population from a frozen population sample taken within 500 generations of the extinction and from another sample taken several thousand generations earlier, in each case for 500 generations and with 20-fold replication. To our surprise, the Cit−type did not go extinct in any of these replays, and Cit−cells also persisted in a single replicate that was propagated for 2,500 generations. Even more unexpectedly, we showed that the Cit−ecotype could reinvade the Cit+ population after its extinction. Taken together, these results indicate that the extinction of the Cit−ecotype was not a deterministic outcome driven by competitive exclusion by the Cit+ ecotype. The extinction also cannot be explained by demographic stochasticity alone, as the population size of the Cit−ecotype should have been many thousands of cells even during the daily transfer events. Instead, we infer that the extinction must have been caused by a rare chance event in which some aspect of the experimental conditions was inadvertently perturbed.

    QED. Multe populatii au pierit prin sansa in istoria vietii.

    In loc de concluzie il citez pe judecatorul republican, crestin, conservator, John Jones in concluzia procesului din Dover: Intelligent Design nu este stiinta ci o filozofie. Nu poti contrazice stiinta cu filozofia.
19. Adrian Ghitta says:

    2 decembrie 2020 la 11:25

    Nu e vorba de filozofie vs știință, ci doar vorbim în paralel, așa cum mă așteptam. Uite ce-ți propun: înainte de a ști că te-ai îmbolnăvit, ți-am adresat pe blogul meu o scrisoare deschisă (Lui Edi, cu dragoste). Acolo am citat (citația 7) articolul din eLife scris de Blount, împreună cu Lenski. Dacă ai timp, citește articolul și apoi mai discutăm. Eu nu m-am referit la extincția bacteriilor Cit-, ci tocmai la degradarea bacteriilor care se adaptaseră la citrat (identificate ca Cit+). Mai multă filozofie și apel la tertipuri teoretice văd la tine decât la mine. Ce aș avea de câștigat sau pierdut prin a neglija știința? Think about it…
20. Edmond Constantinescu says:

    2 decembrie 2020 la 13:11

    Di articol:

    …we founded two sets of Cit+ populations and evolved them for 2500 generations in DM0 or DM25. The evolved lineages acquired numerous parallel mutations, many mediated by transposable elements. Several also evolved amplifications of regions containing the maeA gene. Unexpectedly, some evolved populations and clones show apparent declines in fitness.

    Deci cele doua seturi de Cit+ au acumulat mutatii paralele si au crescut in fitness. Unele au avut declin in fitness. Declinul in fitness duce la extinctie. Declinul in fitness nu este un argument impotriva evolutiei pentru ca evolutia nu are un sens teleologic. Ti-am oferit mai jos un articol care vorbeste despre repetarea experimentului fara sa duca la degradarea unei grupe. Concluzia: degradarea nu este determinista ci accidentala. Insa problema cu argumentul tau este ca vorbesti despre o parte din populatie care a avut declin in fitness si ignori ca cea mai mare parte a bacteriilor au continuat (si continua) sa creasca in fitness, si prezinti lucrurile ca si cum toata populatia a avut un declin in fitness. Majoritatea populatiei a evoluat in fitness.

    O sa citesc articolul si o sa-ti raspund. Cu dragoste.
21. Adrian Ghitta says:

    2 decembrie 2020 la 13:24

    Trebuie să faci diferența necesară. Bacteriile CIT+ care au fost alimentate cu DM25 (care conține glucoză) au continuat să se înmulțească, dar cele care au fost alimentate cu DM0 (zero glucoză) au pierdut Fitness datorită, cum spuneam, faptului că au pierdut capacitatea de corecție a copierii genetice, astfel s-au acumulat tot mai multe mutații degenerative, ceea ce a dus la pierderea fitnesului și mărirea ratei mortalității. Cu alte cuvinte, bacteria s-a adaptat într-o oarecare măsură (tot prin mutații degenerative) să consume și citrat pe lângă glucoză, dar când au fost forțate să se hrănească doar cu citrat, ele nu au mai reușit, ceea ce-l face pe Blount să recunoască faptul că E-coli nu poate trăi doar cu citrat. Dar ceea ce nu vezi, dincolo de limbajul stufos științific (copacii) este pădurea, imaginea de ansamblu.
22. Edmond Constantinescu says:

    6 decembrie 2020 la 22:44

    Imaginea de ansmablu: Lensky nu a initiat experimentul sa vada daca evolutia este reala -stia bine ca este – ci cum lucreaaza la nivelul bacteriei. Idea falsificarii evolutiei este o fantezie ID, experimentul nu a testat posibilitatea evolutiei. Stim bine ca bacteriile evolueaza, altfel nu am avea bacterii MRS dupa cateva decenii de antibiotice, Intrebarea este cum.

    Experimentul a falsificat premisa lui Fischer ca evolutia in acelasi mediu atinge un plafon cand adaptarea este optima. Rezultatul experimentului a dovedit ca evolutia se apropie de tavan asimptotic, coeficientul de fitness creste la infinit dar rata scade. CIT+ a dus la concluzia ca Gould a avut dreptate, ca evoluita nu este determinista – contigenta joaca un rol. Nu doar Lensky ci si alti savanti au analizat rezultatele la nivel molecular. Experimentul a fost replicat cu rezultate diferite in ce priveste pierderii adaptarii la citrat- de unde se confirma predictia lui Gould. Problema este fascinanta pentru un evolutionist – este un experiment de 30 ani in evolutie si in general confirma neodarwinismul.

    Astept ca cei de la Discovery sa publice un research stiintific, sa-l supuna unui commitet de examinare, si sa-l publice. Pana acum nu au avut nici o contributie in stiinta ci doar au aruncat cu noroi in cei care o fac.
23. Edmond Constantinescu says:

    7 decembrie 2020 la 09:35

    O predictie a lui Lensky (PubMed 1998) facuta pe baza experimentului evolutionar, a carei ignorare a costat vieti si amputari: MRS

    An important question, therefore, is whether bacteria can overcome the cost of resistance by evolving adaptations that counteract the harmful side-effects of resistance genes. In fact, several experiments (in vitro and in vivo) show that the cost of antibiotic resistance can be substantially diminished, even eliminated, by evolutionary changes in bacteria over rather short periods of time. As a consequence, it becomes increasingly difficult to eliminate resistant genotypes simply by suspending the use of antibiotics.

    Predictia cu privire la Corona a fost facuta tot pe baza experimentelor evolutionare cu virusul SARS. Confuzia pe care ID o creaza cu buna stiinta costa vieti si trebuie sa plateasca.
24. Bogdan Vodita says:

    5 ianuarie 2021 la 16:28

    Ptiu ! Piei Satano ! 🙂 https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/farmacistul-care-a-distrus-sute-de-doze-de-vaccin-anti-covid-este-un-adept-al-teoriei-conspiratiei-convins-ca-acestea-sunt-periculoase-1428672

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.