Aritmanție

Digitalizarea lumii n-a început cu Berners-Lee, nici cu Shannon, nici cu Leibniz. Digitalizarea lumii a început cu primul pierde-vară care s-a apucat de numărat stele. Sau prima – că doară și gagicile-s pasibile de autism. Ritmul, rima, ritul (înrudite probabil etimologic) sînt pură numerologie. Scuze, aritmetică. Nu mai vorbim de iluzia perspectivei în artă (inventată, zic unii, tot în secolul V a. Chr.) sau de cabală, isopsefism sau hurufism. Pînă și poetul care-am fost cîndva zbenguia astfel:

HENDIADĂ

interesant îmi pare
spuse el cogibund că
orice creier artificial
se nutreşte din alternanţa
lui zero şi unu pe cînd 
omenescul vezi tu mijeşte
la întîlnirea lui unu cu
doi deci computerul e
rudă cu neantul iar noi
ne tragem din hiperabundenţa 
treimii ce zici

Ne place să perforăm suprafețele chiar și cu iluzorii adîncimi. Bolta cerului ne spune povești. Căușul cochiliei ne vorbește cu vocea mării.

REMANENŢĂ

după ce am urmărit la televizor 
un splendid documentar despre 
ţinuturile arctice ceva de genul 
vai pătura de ozon cu ce ne
mai învelim la vară o să ne bată 
soarele nu în cap la cap să ne 
luăm tălpăşiţa să ne mutăm pe 
altă planetă că asta gata i-ajunge 
am rămas uşor şocat de 
electrizanta peroraţie a calmului 
persuasivului comentator aş zice 
mai curînd am rămas polarizat

mă luase aşa cu dor de draperiile 
tăcut fascinante ale aurorei 
boreale de urletul născut nu 
făcut al întunericului hemienal 
de labirintica ilimitare albă
şi mi-am aruncat privirea pe 
faţa îngheţată a paginii 
osîndite zicîndu-mi demenajez 
într-un sfert de oră eram
gata instalat la noua mea 
reşedinţă un iglu săpat în 
imaterialitatea dură a hîrtiei

Theodor Schwartz a făcut dreptul la Cluj, foamea în Siberia și, acum 100 de ani, revista esperantistă Literatura Mondo la Budapesta. Și-a schimbat numele în 1936 în Tivadar Soros. Soros – viitorul verbului „a zbura”, „a plana” în esperanto. Ca duhul pe deasupra apelor. Ca Israel pe aripile lui Yahweh.

Svastica are în miez verbul „a fi”. Între ontologie și evangheliștii prosperității (sv- e eu-, ca-n „euforie”), soarele nazist. Care nu e decît forma esențializată (autistă, geometrică, simetrizată, împătrățită) a lui Aten.

Svastica, pe numele ei clasicizant gammadion (crux gammata). Nu seamănă gamma cu un steag?

Odradek-ul kafkian – înstelatul dreidel – e și el gamat.

Unii zic că ebraicul shóresh („rădăcină”) vine din (semiticul pentru) „trei”. Io zic că vine din (arianul pentru) „sursă”. Că și pe mine mă fute vîntul.

Praf și pulbere. Puzderie. Nor. Vechiul nostru prieten, שחק.

Hieroglifele sînt, în originalul egiptean, mdw-nṯr – „vorba zeilor”. Zeu, în limba zeilor, e steagul. După ce Yahweh a înecat zeii Egiptului, Israel a tocat niște amaleciți. Mai exact, Isus a tocat niște amaleciți (Exod 17:13). Isus, fratele lui Caleb – cîinele. Anubis.

După victoria lui Isus, Moise – gamatul (Exod 17:11-12) – zidește pentru prima dată un altar lui Yahweh. Îl poreclește „Yahweh este steagul meu” (Exod 17:15). Steag, adică zeu. Unii zic (fuck, io zic) că ebraicul נס e rudă cu hieroglificul nṯr. În Numeri 21:8-9, șarpele e înălțat pe catarg (נס). Șarpele e steagul mîntuirii. Zeul terapeutic. Poate așa dăm și de etimologia lui Dionysos – „Dio este steagul meu”.

În Exod 19:4, Yahweh se dă drept vultur – nésher. Nasr. Nazar.

Triskeles.

Dante ne spune că centrul (mezzo) este limita (meta). Circul roman era de fapt o elipsă, cu două metae. Azi, în italiană, meta e poarta în care dăm goluri. Sfere-n mă-ta! Ek-sistăm pentru că ne rotim în uni-vers. Cînd ne resoarbe centrul, sistăm. În mintea lui Dumnezeu – unde se-aprinde amorul răcorit de virtute – e golul din orice adytum. Lasciate ogne speranza.

Se umplu de ridicol toți docții care ne explică cum curge multiplul din absolut. Numerologi ratați. 

Joshua Starr i-a pus pe hartă pe athinganoi. Între atingere și țigan, creștini care știau să cheme luna. Poate chiar și împărați bizantini (iconoclaști, desigur).

Alteritatea nu trece doar prin Abel.

Doar de vele avem nevoie. Steagurile (vexilla – diminutivul de la vele) sînt mai de folos profanate. Românii știu mai bine decît mulți că sfîntă e gaura din steag. Catapeteasma deșirată.

Ni se fîlfîie. Să ne cinstim cu niște sörös.

12 Responses to Aritmanție

  1. Ady says:

    Bogdan Gheorghiță alias @polihronu, ți-ai șters contul de twitter din cauza lui Elon Musk? Am auzit că multe conturi au fost „dezactivate” iar altele au fost activate.

  2. polihronu says:

    Da 🙂 Nu-l foloseam decît la accesat relațiile cu clienți de la două sau trei companii. Am folosit ocazia să mai șterg un app.

  3. polihronu says:

    Jacquard’s Web: How a hand-loom led to the birth of the information age (James Essinger)
    The Loom of Language: An Approach to the Mastery of Many Languages (Frederick Bodmer)
    The Loom of God: Tapestries of Mathematics and Mysticism (Clifford Pickover)
    Listening to the Loom: Essays on Literature, Politics and Violence (D.R. Nagaraj)

  4. polihronu says:

    https://www.nature.com/articles/d41586-018-05112-1

    Ceea ce-mi aduce aminte că, în afară de polihronu, am mai avut un singur pseudonim în virtual: aspergillum.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: