Nesocotințe
17 mai 2023 2 comentarii
Terezie. Ta-ra-si-ja din liniarul B, care pare să descrie economia cretană?
Cică δοῦλος, grecescul pentru sclav, e do-e-ro în Creta. Poate că au dreptate cei care zic că invazia dorică a fost de fapt o revoluție a sclavilor. Seamănă, nu?
Apropo, țepii sînt rezistenți inclusiv la distribuția geografică. „Să iei o sulă şi să-i găureşti urechea, să-ţi fie rob pentru totdeauna.”
Înainte să fie arhanghel, Mihail a fost probabil zeu la Bet-Șean (pe zidurile căruia a fost crucificat iubitul lui David). Acolo unde, cică, s-a născut și Dionis.
Dar de ce să ne mulțumim cu un egiptean din timpul celei de-a XIX-a dinastii? Avem un mileniu mai devreme chiar un faraon cu nume care poate fi etimologizat în tradiția doxologică semitică – a lui e a treia dintre faimoasele piramide.
Legendele creștine ne spun cu gura lor că primele biserici închinate arhangelului sînt, din Asia Mică pînă la Atlantic, continuări ale unor culte păgîne. Creștinismul a fost, înainte de toate, o revoluție celestă.
Ca la orice revoluție, s-a avut grijă să nu se schimbe nimic prin părțile esențiale. Piramidele rămîn. În vîrful lor, t(e)rezia metatronică.
2 Responses to Nesocotințe