Nesocotințe

Terezie. Ta-ra-si-ja din liniarul B, care pare să descrie economia cretană?

Cică δοῦλος, grecescul pentru sclav, e do-e-ro în Creta. Poate că au dreptate cei care zic că invazia dorică a fost de fapt o revoluție a sclavilor. Seamănă, nu?

Apropo, țepii sînt rezistenți inclusiv la distribuția geografică. „Să iei o sulă şi să-i găureşti urechea, să-ţi fie rob pentru totdeauna.”

Înainte să fie arhanghel, Mihail a fost probabil zeu la Bet-Șean (pe zidurile căruia a fost crucificat iubitul lui David). Acolo unde, cică, s-a născut și Dionis.

Dar de ce să ne mulțumim cu un egiptean din timpul celei de-a XIX-a dinastii? Avem un mileniu mai devreme chiar un faraon cu nume care poate fi etimologizat în tradiția doxologică semitică – a lui e a treia dintre faimoasele piramide.

Legendele creștine ne spun cu gura lor că primele biserici închinate arhangelului sînt, din Asia Mică pînă la Atlantic, continuări ale unor culte păgîne. Creștinismul a fost, înainte de toate, o revoluție celestă.

Ca la orice revoluție, s-a avut grijă să nu se schimbe nimic prin părțile esențiale. Piramidele rămîn. În vîrful lor, t(e)rezia metatronică.

2 Responses to Nesocotințe

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: