Raspuns la o intrebare legitima – II

Punctul orb al oricarui credincios este dimensiunea sociologica a credintei pe care o profeseaza.

In Romania, shiboletul Ortodoxieie este Iisus cu doi de i. Iisus este citirea Reuchliana a numelui Mantuitorului in greaca Noului Testament. Ca atare, indica spre originea bizantina a credintei stramosesti. Pastorul baptist Iosif Ton a aratat ca in spatele mitului scaunului apostolic al Sfantului Andrei se ascunde politica bizantina a voevozilor dunareni. Ton ramane insa orb la modul in care Isus (cu accentul pe prima silaba) cel predicat de baptisti este la randul sau un shibolet al lui Unchiul Sam.

Este un adevar pe care l-am inteles numai dupa ce am venit in America. Ceea ce incepusem sa intrevad langa gaura spre iad din Tennessee era sociologia complexa a creationismului.

Motivul pentru care credinciosul este orb la fortele social-politice care modeleaza credinta lui este acela ca aceste forte sunt percepute printr-o interfata mitologica. S-a afirmat in repetate randuri ca mitul antic este o interfata prin care omul primitiv percepe fortele neintelese ale naturii. Ei bine, mitul modern este o interfata prin care omul modern percepe fortele sociale neintelese care influenteaza viata lui.

Pentru a intelege mitul american, va invit sa revizitam gemanul lui european: nationalismul romantic.

Dupa dezamagirile Revolutiei Franceze, natiunea este vazuta ca un rezervor de instincte sanatoase, capabile sa ofere raspunsurile pe care secolul ratiunii si iluminismul nu le-au gasit. Mitul national este construit de romantici (Eminescu vine in minte) ca un trecut utopic in contrast cu pacatele modernitatii. Fascismul a fost implementarea acestui proiect in secolul xx.

In lumea noua, mitul national se loveste de superficialitatea timpului. Este imposibil sa proiectezi o utopie intr-un secol de istorie. Aceasta este dealtfel secretul exceptionalismului american. O natiune fara trecut se orienteaza cu toata forta spre viitor. Dar viitorul este plin de umbre si prezentul este controlat de forte neintelese. Frustrarea prezentului si teama de viitor conduc la nevoia de trecut utopic. Utopia cea mai usor accesibila si populara este vechiul Israel.

Mitul acesta exista in forme multiple. Anglo-saxonii sunt cele zece semintii pierdute. Mormonii considera ca indienii sunt evrei imigrati in lumea noua, ca Isus este fondatorul Americii, si biserica sfintilor este reprezentantul modern al acestei teocratii. Diferite confesiuni fundamentaliste nu se sfiesc sa-si dea pe fata proiectele teocratice. America este tara cu cei mai multi caucazieni circumcisi din lume.

Creationismul este forma extrema a acestei utopii. Mormonii cred ca Gradina Edenului s-a aflat (si va reveni) in statul Missouri. Mici edenuri cu viata comuna si economie naturala sunt experimentate din cand in cand. Scoli independente Adventiste incearca sa implementeze utopia educatiei Eden-Scoala Profetilor dupa indicatiile sorei White. Imaginile care decoreaza biblii si carti pentru copii (inainte de miscarea drepturilor civile) nu lasa nici un dubiu cu privire la faptul ca Adam si Eva au fost anglo-germanici. La fel si Isus, iar cerul este populat de ingeri si sfinti blonzi cu och albastri. Rasele inferioare sunt mantuite in doua sensuri. Politica rasiala fata de indieni si negri este bazata pe astfel de sentimente. Dreptul Americii de a conduce lumea vine direct de la Adam si Isus.

Daca 6000 de ani sunt timpul potrivit pentru istoria perfecta, timpul adanc face utopia imposibila. Deaceea dusmanul cel mai puternic al mitului american este educatia. In fata ecestei primejdii, exista doua raspunsuri. Unul este reteaua de scoli si universitati religios-conservatoare. unde sub protectia primului amendament studentii pot fi frustrati de expunerea la informatie stiintifica. Misiunea secreta a scolilor denominationale onservatoare este interzicerea accesului la teorii stiintifice despre origini si idei secular-umaniste. Pentru ca marii scriitori si filosofi americani au fost si seculari-umanisti, aceasta duce la situatia paradoxala ca un student din Romania cunoaste mai multa literatura americana decat un student american la o scoala denominationala.

Un alt raspuns este controlul educatiei publice prin mijloace politice. Lobby-uri fundamentaliste au dus in secolul xx la interzicerea predarii biologiei si expunerii la idei moderne in numeroase districte. Se creiaza doua Americi: una este America stiintei si tehnologiei de varf, America marilor experimente social-culturale si artistice, alta este America tele-evanghelistilor si a manuitorilor de serpi. Cele doua se separa una de alta sub protectia primului amendament. Privind dinafara, ai impresia ca Moody Institute si Fermi Lab se afla in acelasi oras. In realitate, cele doua se afla in universuri paralele.

Creationismul stiintific este un ecran de fum peste aceasta ruptura. In 1957 americanii au fost treziti la realitate de programul spatial sovietic. Dezavantajul a fost recuperat in cativa ani, dar oamenii informati nu si-au facut iluzii: inginerii care au pus un American pe luna erau de fapt creatorii V-urilor naziste. Fundamentalistii si-au justificat pana atunci agenda anti-moderna prin retorica anti-comunista. Iesea acum la suprafata ca educatia anti-stiintifica si anti-moderna este un sabotaj in razboiul rece. Creationismul stiintific incearca sa corecteze aceasta imagine creind impresia ca fundamentalismul se impaca bine cu stiinta.

Problema era ca fundamentalismul evanghelic nu avea o traditie a interesului pentru stiinta. Singurii fundamentalisti care dezvoltasera creationismul in forma stiintifica erau ne-popularii Adventisti.

(Va urma)