Inception

“Cel mai rezistent parazit este o idee plantata in inconstient” – spune Dominic Cobb (Leonardo DiCaprio) in Inception, si de aici stim ca Christopher Nolan l-a citit pe Dawkins.

Mema egoista – explica biologul britanic – la fel ca gena egoista nu se slujeste decat pe sine. O idee ajunge sa consume vieti si istorii nu pentru ca este rationala sau utila ci pentru ca – la fel ca virusii sau parazitii – a dezvoltat prin selectie naturala un mecanism de supravietuire si reproducere bine adaptat la conditiile organismului gazda.

Cristophor Nolan nu este insa interesat de memetica pur si simplu ci de inceptie: plantarea memei dinlauntru, direct in inconstientul victimei. Ideea este cu atat mai sinistra cu cat este teoretic posibila. Si asta ne aduce aminte de situatii ingrijorator de familiare.

In lumea biologica, spune Dawkins, parazitul modifica comportamentul gazdei care devine agent activ in reproducere. Soarecele infectat de toxoplasmoza nu se mai teme de pisica, pentru ca ciclul reproducerii trece prin stomacul pisicii. Furnica infestata se suie pe firul ierbii pentru a fi mancata de vaca, intrucat ciclul reproducerii trece prin vaca. Cainele turbat musca pentru ca virusul rabies se transmite prin muscatura animalului infectat. Purtatorul de boli venerice traieste in promiscuitate sexuala pentru ca virusul lui are nevoie sa se reproduca.

In lumea memelor, avem reclama si moda, preotul si copii, martorii cu zelul lor, etc. Procedura este identica cu viespea care isi paralizeaza victima inainte de a implanta larva in trupul ei. Plantatorul de meme recurge la un mijloc de a paraliza gandirea critica inainte de a infecta mintea. La biserica asta se intampla de obicei atunci cand faci pielea gainii cu lacrimi. Sau cand frica de iad paralizeaza intrebari legitime.

Chipul lui Robert Fisher framantat de “idea lui” (o idee atat de importanta incat Fisher va sacrifica un imperiu corporat pentru ea), cu ochii iluminati de o recenta epifania referitoare la iubirea ne-marturisita a tatului sau (un rechin cu totul absorbit de sine), si presupusa dorinta secreta ca Robert sa desfaca compania (de fapt dorinta companiei rivale), pe fundalul echipei de inceptie care umblase la subconstientul sau, te face sa te gandesti la acele poze in care un convertit cu fata luminata este fotografiat alaturi de evanghelistul si pastorul care l-a botezat.

Mal, aruncandu-se in gol, controlata de ideea ca realitatea este un vis, te face sa te gandesti la Jugarean si idealismul infectat de mema sinuciderii mesianice. Rezistenta ei la logica si fapte pare o aluzie la Florin Laiu si creierul sau infectat de meme fundamentaliste. Si parca il auzi pe DiCaprio pronuntand replica cheie a filmului: “Cel mai rezistent parazit este o idee plantata in inconstient”.

Filmul nu se opreste insa la meme. Tema fundamentala este natura realitatii. Intrebarea daca nu cumva realitatea este un doar un vis nu este noua. Nu stim cum arata lumea ci doar felul in care suntem afectati de ea. Nu avem nici o dovada ultima ca logica noastra reflecta ordinea lumii. “Gandirea te minte si ochiul te-nseala” spune Eminescu. Viata noastra poate fi doar un vis sau mai rau, un vis intr-un vis, sau un vis intr-un vis intr-un vis, in regresie infinita.

Astazi stim ca lumea este intr-adevar un vis, dar un vis controlat de realitate. Mai exact, creierul recreiaza lumea pe baza informatiilor senzoriale si testeaza in fiecare nano-secunda acest model in relatie cu realitatea. Daca mintea este desprinsa de realitate, creierul nu inceteaza sa creieze lumi, dar acestea sunt fantastice. Asa apar visele, transele si halucinatiile. O minte exersata stie insa sa ramana treaza si in aceste conditii. Asa se nasc visele lucide, care constituie ideea cea mai fascinanta a filmului, si iarasi Nolan si-a pregatit bine tema.

Cobb explica Ariadnei intr-o diagrama foarte simpla cum viata si visul se folosesc in principiu de acelasi mecanism. Contrar opiniei comune, deosebirea intre cele doua nu consta in faptul ca in vis creierul ar creia o lume a lui, pe cand in stare de veghe vedem lumea asa cum este. Creierul este cel care creiaza lumea in ambele situatii. Diferenta este ca atunci cand suntem treji realitatea furnizeaza datele si testul modelului creat. In vis, tot creierul este cel care creaza si datele. Problema ramane testul. Si aici vine partea interesanta.

Echipa lui Cobb foloseste totemuri personale ca ultim mijloc de control. Cobb, de exemplu, foloseste un titirez. Daca titirezul continua sa se invarteasca la infinit, insemneaza ca Cobb este prins intr-un vis. Daca cade, lumea este reala. Ideea este inspirata din practica viselor lucide. De regula nu stim ca visam atunci cand visam. Cineva care are un vis lucid stie insa ca viseaza si se foloseste de obicei de anumite teste cum ar fi cititul (de regula nu putem citii in vis), ceasuri digitale, incalcarea legilor gravitatiei, gesturi socante in public, pentru a testa realitatea.

Asta ridica insa alte intrebari. Este posibil ca viata noastra sa fie un gen de matrix, un vis indus foarte bine regizat, nu neaparat ontologic ci psiho-social? Cu alte cuvinte, este posibil ca noi sa fim programati sa traim intr-o realitate asa cum vor altii sa o percepem? Intrebarea se contureaza in finalul filmului cu titirezul lui Cobb invartindu-se pe masa.

Succesul unor filme ca Matrix sau Inception ne arata ca intrebarea devine cu atat mai relevanta cu cat manipularea realitatii in viata si media devine norma. Si probabil acesta este motivul pentru care budismul devine tot mai popular in lumea crestina. Budismul este intemeiat pe ideea spargerii perceptiei colective a realitatii. Crestinismul dimpotriva, o impune. Unii incep sa suspecteze ca biserica este matrix si credinta inceptie.

Si uite asa ajung oamenii sa se joace cu titirezul in timpul predicii.

Anunțuri

22 Responses to Inception

  1. KMLeon says:

    Excelenta prezentare. Multumim.

  2. Mal, aruncandu-se in gol, controlata de ideea ca realitatea este un vis, te face sa te gandesti la Jugarean si idealismul infectat de mema sinuciderii mesianice. Rezistenta ei la logica si fapte pare o aluzie la Florin Laiu si creierul sau infectat de meme fundamentaliste. Si parca il auzi pe DiCaprio pronuntand replica cheie a filmului: “Cel mai rezistent parazit este o idee plantata in inconstient”.

    ⭐ ⭐ ⭐ ⭐ ⭐

  3. skeptic says:

    Un comentariu excelent. Edi, sper sa nu-ti pierzi slujba pentru ceea ce spui.

  4. Arius says:

    Edi,
    bine ar fi daca ar incepe sa se joace cu titirezul in timpul predicii chiar predicatorul…!

  5. Alter Ego says:

    „O minte exersata stie insa sa ramana treaza si in aceste conditii. Asa se nasc visele lucide, care constituie ideea cea mai fascinanta a filmuluï”

    Desi ideea filmului este fascinanta, nu exista vise lucide. In momentul in care realizezi ca visezi, visul se spulbera, insasi continuturile notiunilor de vis si luciditate, isi dau in cap una alteia si din cauza asta nu le vad coabitand.

  6. paul moga says:

    Un comentariu excelent ? Cred ca e mult mai mult . Poate o carte ,, desbracata,, de spatiu si timp . Sunt scriitori care aduna citeva idei , peste care toarna drojdie de bere , iar ideile se umfla luind forma unei carti . Edi aici a facut invers … a taiat maioneza .

  7. Florin Lăiu says:

    Edi: ” Soarecele infectat de toxoplasmoza nu se mai teme de pisica, pentru ca ciclul reproducerii trece prin stomacul pisicii.”

    Traducere în dialectul „fundamentalist”: EddieConst, infectat de interpretările materialist-dialectice, nu se mai teme de şarpele cel bătrân, pentru că ciclul reproducerii trece prin stomacul balaurului.

  8. NorthLite says:

    Alter Ego,

    Au fost mai multe studii in laborator pe vise lucide, si sunt un fapt dovedit stiintific.

    Totusi ia efort sa ai si sa mentii vise lucide. Mie mi-a luat peste o saptamana de practica pana am reusit sa induc primul vis lucid. Si primu nu a durat mai mult de un minut. Restul au fost mai stabile, dar odata ce am abandonat practica si viata sanatoasa (sport, somn, si dieta), nu am mai avut vise lucide.

  9. paul moga says:

    ,, o idee plantata in inconstient ,, este asemenea unei seminte . Fie buna , fie rea saminta se va folosi , cu toate puterile ei , de mediul inconjurator , si va cauta sa interiorizeze mediul in asa fel incit , acesta sa contribuie la cresterea ei . Va lupta impotriva tuturor radicalilor liberi .

    Daca din acelasi pamint , aceiasi ploaie , si acelasi soare , ies si ciupercile bune si cele otravitoare , deducem ca mediul , nu este atit de important , precum saminta – ceea ce plantam .

    Partea trista este ca ambele seminte ( idei ) lupta impotrina radicalilor liberi .

  10. NorthLite says:

    O problema cu visele lucide, ca si cu fizica quantica, new agerii/misticii (din lipsa de un termen mai bun) incearca sa faca monopol pe ele. Incearca sa le dea un ton mistic/spiritual, si le interpreteaza in asa fel ca sa promoveze relativism subiectiv sau o viziune mistica a universului.

    Nu vorbesc despre transcendenta, ci despre cea ce este in contradictie cu stiinta si ratiunea, chiar daca este subtil.

  11. Gorgeous says:

    Tocmai am visat ca visam si m-am trezit din visul din vis, ca apoi sa ma trezesc si din vis. Lasati-o mai moale cu visele!!!!! Edi multumesc ptr efortul tau, ești singurul „predicator” pe care îl mai ascult la ora asta.

  12. paul moga says:

    North Lite ,
    Rezultatele experimentelor stintifice , nu sint rationale si par mistice . Spun asta ,in sensul ca de multe ori nu putem intelege , rezultatul experimentului . Aici vad eu ,, contradictia ,, intre stiinta si ratiune. Daca spui unui pigmeu , ca exista lift , el va spune ca asa ceva este imposibil . Daca il iei din trib , si il duci sa il plimbi cu liftul , dupa care il lasi inapoi in trib , el va da explicatii mistico- spirituale despre lift tuturor .

    In sensul acesta , vad stiinta ca o masina cu tractiunea pe fata , motorul ei fiind experimentul . Omul nefiind o fiinta rationala , trebuie sa-si adapteze intelegerea in functie de eveniment . Omenirea nu a avut nici un progres tehnic secole de-a rindul , cind tractiunea a avut-o pe rotiile din spate . Adica o gindire bazata pe prejudecati , teama sub toate aspectele si sub toate formele ei , si lipsei dorintei de a afla adevarul , a religiei prost intelese .

  13. enjoy says:

    Urmaresc de ceva vreme cu interes postarile si emisiunile domnului Constantinescu. Toate demonteaza o serie de idei, practici, prejudecati. Ar fi interesanta o prezentare in care domnul Constantinescu sa detalieze ce ramane. Care sunt credințele și practicile pe care inca le mai considera valoroase?

  14. Superb articolul.
    Ca de fiecare data, concluzia e un joc al subtilitatilor din care edi face arta.

    Si uite asa ajung oamenii sa se joace cu titirezul in timpul predicii.

    Daca ar fi sa subliniez toate ideile care mi-au placut si mi s-au parut importante ar trebui sa redau articolul in comentariu.

    O idee ajunge sa consume vieti si istorii nu pentru ca este rationala sau utila ci pentru ca – la fel ca virusii sau parazitii – a dezvoltat prin selectie naturala un mecanism de supravietuire si reproducere bine adaptat la conditiile organismului gazda.

    Probabil decizia ultima la care ajunge religiosul; ca Dumnezeul lui trebuie impus si aparat prin orice mijloc si cu orice pret are de-a face cu mecanismul de supravietuire a „ideii” care se incapataneaza sa existente cu orice pret, indiferent de implicatiile rationale sau practice.

    La fel prozelitismul sau pacatul de care te faci vinovat cand uiti sa-l mentionezi pe Dumnezeu intr-un discurs sau ocazie publica, are de-a face cu mecanismul de reproducere a „ideii” care in timp a fost perfectionat atat de bine incat sa poata dobora oprelistile ratiunii si bunului simt.

    In lumea memelor, avem reclama si moda, preotul si copii, martorii cu zelul lor, etc. cand frica de iad paralizeaza intrebari legitime.

    Venind vorba de iad, imi vine in minte din nou „scrasnitul din dinti” de care fug atat de tare azs.

    Un liber-cugetator chiar daca nu va fi mantuit, va fi bucuros ca exista pana la urma un bine absolut si ca exista un sfarsit al raului, abuzului si coruptiei. Daca nu va fi luat in ceruri, singurul lucru care-l va intrista va fi imposibilitatea de-a mai cugeta si de-a cunoaste mai mult dar in nici un caz nu va ajunge sa scrasneasca din dinti, ci v-a muri ca un batran intelept, multumit ca pana la urma binele absolut exista.

    Cel care ar scrasni din dinti ar fi tot o minte supusa de mema egoista, interesata nu de idealuri si valori ci obsedata de supravietuire si sa traiasca vesnic cu orice pret. Pentru mema egoista nu conteaza sa supravietuiasca valorile ci conteaza sa supravietuiasca ea. De aici probabil se trage efortul religiosilor de-a multumi zeul. Targul pentru asigurarea supravietuirii.
    In contextul mortii a doua, un liber cugetator poate trece in nefiinta multumit deoarece tinta lui au fost valorile, dar un religios pur n-ar putea trece in nefiinta multumit pentru ca tinta lui a fost viata vesnica.
    Deci cine ar scrasni mai degraba din dinti?

    Legat de finalul filmului cu titirezul lui Cobb invartindu-se pe masa mi s-a parut ca faza a fost introdusa expres pentru a sublinia retorica de care a vorbit edi.
    Altfel nu gasesc logica deoarece Cobb ramane sub apa in masina care se scufunda in primul vis. nu arata ce s-a intamplat cu el, apoi filmul continua cu trezirea in avion, trecerea granitei, intalnirea cu copiii si titrezul invartindu-se.
    dar filmul se incheie si nu arata daca titirezul s-a mai oprit sau nu.
    intentia titirezului invartindu-se presupun ca a fost sa trezeasca retorica si semne de intrebare asupra perceptiei realitatii si nu de-a concluziona ca, cobb a murit si-a fost prins intr-un vis infinit(in cazul asta sunt cateva aspecte ca nu mi se mai par logice).
    mi se pare mai subtila si mai interesanta intentia regizorului de-a termina filmul cu titirezul inca invartindu-se(care e posibil sa cada sau nu), pt a ridica dubii si provoca retorica decat cazul in care titirezul nu cade, si deci cobb in mod cert e de fapt prins intr-un vis infinit.
    totusi se invartea cam mult titirezul. s-ar putea sa fie a doua varianta.;)):D

    admin..un poll cu intrebarea cum vi s-a parut finalul cu titirezul(just kidding ;))):
    1. Titirezul cadea in cele din urma dar filmul s-a incheiat pentru a provoca retorica celui care vizioneaza filmul.
    2. Titirezul nu mai cadea. Deci Cobb murise si a fost prins intr-un vis din ala infinit.

  15. Erata 15: „In contextul mortii a doua….deoarece tinta lui a fost valorile….”

  16. paul moga says:

    Bravo Clovnule , foarte tare articolul postat de tine # 20 , cu nimic mai prejos decit editorialul scris de Edi . Acest articol , are nevoie de meditatie ca sa fie interiorizat , iar o simpla citire nu va folosi la nimic . Meriti un tort pt postare ( din pacate iti voi darui unul virtual ) = :cake:

  17. paul moga says:

    Am un raspuns super-codificat pt Enjoi #14 . Ma scuzati .
    Atunci cind demontezi ,, o serie de idei , practici si prejudecati ,, nu mai ramine nimic . Ce se intimpla cu o lada daca o demontezi , si pui cuiele intr-o parte , iar bucatile de lemn in alta parte ? Lada dispare se transforma in nimic .
    Ramai cu nimic . Adica ramai cu materialul din care Dumnezeu a facut tot ce exista .

  18. KMLeon says:

    Bro, ai o memorie de elefant. Intrebarea o pusesem acum vreo 6 luni. Mi-a placut stilul scrierii si expunerea ideilor din citatele alea. That’s why I like you :clown:
    Keep it sharp :tiger:

  19. Spartacus says:

    Edi,
    iti recomand calduros filmul „The Book of Eli”. Un astfel de sfarsit iti doresc prietene! Cred ca vei intelege ce vreau sa zic.

  20. virgil d says:

    O adaptare, apropos de vise, realitate si titirezi :

    Take all your overgrown infants away
    somewhere
    And build them a home a little place of their own
    The Adventist Memorial Home
    For incurable tyrants and kings

    They can appear to themselves every day
    On closed circuit TV
    To make sure they’re still real
    It’s the only connection they feel

    Ladies and gentlemen, please welcome Laiu and Petrescu
    Mr. Hutzanu and friends, Mr.Moldovan and Peicu
    Mr.Ieremia and party,
    The ghost of Dumitrescu

    And the memories have mixed and now adding colors
    (Who’s the bald chap?)
    A group of anonymous Latin American meat packing glitterati

    Did they expect us to treat them with any respect?
    They can polish their medals and sharpen their smiles,
    And please themselves by playing games for a while
    Boom boom, bang bang, lie down you’re dead

    Safe in the permanent gaze of a cold glass eye
    With their favourite toys
    They’ll be good girls and boys
    In the Adventist Memorial Home for colonial
    Wasters of life and limb
    Is everyone in?

    The Fletcher Memorial Home
    Song writer Roger Waters

    Edi, iti multumesc pentru efortul pe care il depui.

  21. eddieconst says:

    Spartacus:

    Am vazut The Book of Eli. Great movie, grand finale.

    Crixos

    P.S. Crezi ca Marcus Crassus l-a vazut?

  22. jugarean says:

    Sinucidere mesianica???!!!
    Asta ai inteles?! Eu ti-am spus mai demult ca tu pari a fi acela care rational si logic ramane fara speranta din pricina promovarii falsului ca adevar, pentru ca nu vede. Inteligent orbit de minciuna si propriul orgoliu (nu au fost politicosi cu mine, deci nu iert)!
    Daruirea de sine este SINGURA SPERANTA Edi. Fara sa intelegi asta NU iti poti iubi DUSMANUL si asta te transforma in materie fara viata (iubirea o paraseste)(
    Cu reala dragoste si intelegere…

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: