Logos 36 – Iluzia Eminescu

9 Responses to Logos 36 – Iluzia Eminescu

1. maria says:

   27 octombrie 2010 la 05:59

   Apreciind simbolismul, in care mi-am regasit angoasele, multa vreme am desconsiderat gloria pe care Eminescu a capatat-o ,mai ales in perioada comunista.
   Mai tarziu, am inteles ca poporul roman s-a identificat cu geniul lui Eminescu, pentru ca se regasea in framantarile lui, in toate necazurile si-a pus masca fericirii -Glossa-,reci la trecerea timpului, incorsetati intr-un nationalism precar, refuzand sa vada in ratiunea de a exista implinirea unei civilizatii reale ci numai ca iluzie.
   Poate de aceea a prins atat de bine marxismul la noi, ideologia care a facut martiri pentru o iluzie.
   Pentru un astfel de popor a trai inseamna instinctul de supravietuire, si o spiritualitate care sa-i poarte tot prin desisul iluziei.
   Ca apoi sa ma scufund intr-o nimicnicie absoluta,
   Pierind in neant ;aceasta ar insemna a trai cu adevarat.
   Ulanem-Marx
   – este mesajul ateist pentru o lume in care nu exista Dumnezeu, iar cel care exista nu poate face nimic pentru ca e dus in brate, tamaiat, invocat sau legalizat prin actul uman al faptelor sale.
   Pentru a cunoste adevarul, pe care unii il numesc Dumnezeu, altii viata in sine, iar pentru multi nu exista,e o iluzie,ar trebui sa deschidem portile cunoasterii ,atat fizice cat si metafizice.
   Dumnezeu nu este optiune, insa devine optiune atunci cand El nu mai exista a atare, in constiinta umanitatii.
2. clovnul junglei says:

   27 octombrie 2010 la 11:42

   * http://www.uwsp.edu/english/cwilliams/romvsreal.html

   * http://www.macalester.edu/~hammarberg/russ251/romreal.html

   * http://en.wikipedia.org/wiki/Romanticism_in_science

   :shutmouth: :shutmouth: :shutmouth:
3. mariusdove says:

   27 octombrie 2010 la 12:33

   Romanticii penetreaza adanc crestinismul mai ales prin mitul mortii. Moartea care e o solutie pentru o lume in disolutie. Moarte prin/ptr/din iubire este un motiv seducator care atrage. universul romantic acopera mai multe niveluri( luceferi, ingeri, demiurgi, vampiri, mortii care sunt vii) ceea ce il face foarte atractiv.
   Un alt motiv biblic care da forta romantismului este geniul neinteles/singuratic care se disociaza de o lume filistina. protestantii dar mai ales neoprotestantii sunt neromantici prin excelenta si de aceea le lipseste autenticitatea si relevanta.
4. clovnul junglei says:

   27 octombrie 2010 la 19:57

   http://www.rlslog.net/the-social-network-dvdscr-xvid-noscr/#
   

   http://www.crapattack.org/2010/05/filme-romanesti-online-eu-cand-vreau-sa-fluier-fluier-2010-drama/
   http://jaypeeonline.net/tips-tricks/howto-bypass-megavideo-time-limit/

   :shutmouth: :shutmouth: :shutmouth:
5. clovnul junglei says:

   27 octombrie 2010 la 20:06

   forget about old „God (metaphysics) is dead”… now it sounds like „Philosophy is dead” – Stephen Hawking

   Reason is a mental faculty found in humans, that is able to generate conclusions from assumptions or premises. In other words, it is amongst other things the means by which rational beings propose specific reasons, or explanations of cause and effect. In contrast to reason as an abstract noun, a reason is a consideration which explains or justifies.

   Reason is particularly associated with human nature, that which is unique and definitive about being human. As a way of coming to conclusions, it is often contrasted not only with the ways in which non-human animals appear to make decisions, but also with decisions based upon authority, intuition, emotion, mysticism, superstition, and faith. :search: Reason is thought by rationalists to be more reliable in discovering what is true or what is best. The precise way in which reason differs from emotion, faith, and tradition is controversial, because all three are considered to be both potentially rational, and potentially in conflict with reason.

   The essential difference between reason and other modes of consciousness is in explanation: thinking is more reasoned or rational if it is more consciously thought through in a way which can be expressed in language.
   http://en.wikipedia.org/wiki/Reason

   http://www.ucmp.berkeley.edu/help/timeform.html

   :shutmouth: :shutmouth: :shutmouth:
6. oli says:

   27 octombrie 2010 la 22:41

   nu stiu daca romantismul ar trebui tratat separat intr-o istorie a ideilor europene; romantismul este mai degraba o atitudine estetica, nu curent filosofic. cred ca dpdv filosofic, romanticii sunt idealisti sau existentialisti in primul rand.

   kierkegaard de exemplu a fost un idealist in metafizica si fideist in epistemologie, eminsescu idealist si probabil agnostic etc.
7. ediorgu says:

   27 octombrie 2010 la 22:45

   CJ – din articolul wiki despre ”reason” merita retinuta ideea:”Reason and imagination rely on similar mental processes.” – apoi citit articolul ”imagination”.
   Ultimul link pe care l-ai dat e de aur – aveam informatia aia dar nu asa de bine inchegata ca acolo.
8. eddieconst says:

   28 octombrie 2010 la 01:17

   Romantcii nu au creat intr-adevar sisteme, tocmai pentru ca erau romantici, dar au trait vieti „filosofice” sau au imaginat eroi care fac acest lucru. Acesta este motivul pentru care un ganditor rece ca Bertrard Russel aprecieaza rolul unui poet excentric cum a fost Byron in istoria filosofiei. Romanticii sunt cei care au facut din Cain si Lucifer arhetipuri ale revoltei existentiale. Filosofii existentialisti ai secolului XX au fost influentati puternic de aceste modele. Revolutionarii profesionisti, bosevici sau SS, si-au modelat tineretea dupa eroi romantici (si au devenit apoi cinici, dar asta este alta poveste). Heidegger vedea in nazism aparatorul „fiintei”, „dasein”. De aceea cred ca romantismul este in mod legitim mai mult decat un curent estetic.
9. GLADIATORUL says:

   28 octombrie 2010 la 10:06

   Edy

   Victor Frankenstein este creatorul monstrului.
   Mary W. Shelley l-a cam privat de nume pe nefericitul monstru…

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.