Da’ pe Petrof unde-l lasasi dom’ Profesor? →

Anno Domini 24 – Hans Kung

21 iunie 2011 de Edmond Constantinescu 17 comentarii

Filed under Video Tagged with Dumnezeu, Teologie

17 Responses to Anno Domini 24 – Hans Kung

maria says:

21 iunie 2011 la 16:00

Herman Wouk in “This Is my God” spune :
“Condeiul lui Shakespeare se regaseste in paginile lui Dickens ;Scott a scris capitole din Mark Twain; Spinoza e plin de Hobbes si Descartes . Slujindu-se de unealta analizei literare , o intreaga istorie a cercetarii a urmarit obsesiv sa arate ca autorul operei lui Shakespeare poate fi oricine, mai putin Shakespeare insusi”.
E ideea conform careia intelepciunea umana a acumulat experienta, a acumulat idei care oricum ieseau la suprafata , cautau doar imprejurarile necesare pentru a se manifesta.
Hans Kung a punctat si el destul de bine aceasta idee, si intr-un fel de aici porneste conceptia sa despre noua paradigma si anume ethosul global.
Kung a afirmat ca regula de aur a fost preluata de Hristos de la Confucius.
E posibil ca logosul –cuvantul sa se manifeste inainte de intrupare ca intelepciune in religiile lumii ?
Kung afirma ca da.
In constructia noii paradigme a ethosului global, Kung porneste de la faptul ca secularitatea poate fi un raspuns la problemele lumii si ca crestinismul trebuie sa gaseasca o alta cale , aceea a dialogului. Acest dialog nu poate fi posibil in conditiile unui neo-protestantism chiar asa iluminat, care devine din ce in ce mai agresiv prin felul de a evangheliza.
De fapt , Kung porneste si de la ideea de lumina ca sursa a cunoasterii, lumina care da intelepciune.
Deriva bisericii porneste de la faptul ca biserica catolica a adoptat paradigma latina a Sf. Augustin si nu paradigma greceasca cu care a fost scrisa o parte a scripturii sicare este mai apropiata de paradigma evreilor.
Diferenta consta in felul cum e inchipuit dumnezeu si logosul si anume lumina care vine de la Dumnezeu la fiul si apoi la duhul sfant.
O astfel de paradigma a luminii crescande , a luminii ca sursa data mai departe poate constitui punctual de plecare pentru noul ethos global si o redesteptare a valorilor crestine in dialog cu celelalte religii.
Acest nou ethos lumesc poate fi bazat pe standarde etice identice pentru credinciosi si necredinciosi si o apropiere intr-un fel de lumea seculara, umanista.
Aici nu prea vad un dialog cu neoprotestantismul, cu atat mai mult cu azs care precis or sa zica ca a venit stapanirea fiarei.
Cat despre realitate, ma intreb daca ne pot minti simturile, perceptiile ?
Nu cred ca ne pot minti si nu cred ca realitatea fizica ar trebui definita prin fizica cuantica care nu tine de probabilistica ci de calitatea de observator.
Nu cred ca noua paradigma a ethosului global mai poate salva ceva din crestinism , si daca da nu fara schimbari majore de mentalitate si nu fara impotrivirea unor culte din ce in ce mai numeroase care considera dialogul un compromis in fata lui Dumnezeu.
GLADIATORUL says:

21 iunie 2011 la 18:01

min.14:15:
„Cand spun „intelectual” nu ma refer ca e medic sau ca e inginer…”

Corect! Acestia nu fac parte din categoria intelectualilor. Nici finantzistii, nici arhitectii…
Bine ca p’aci nu apar „distinsii” Dr.X sau ash.Y de pe O&P. :zombiekiller:
C.J. says:

21 iunie 2011 la 19:44

Felicitari pentru ideile emisiunii, Edi! Ereticule!
ianis says:

21 iunie 2011 la 20:05

Si eu multumesc pentru prezentare. Parca o asteptam. A fost o surpriza placuta.
Nu mai zic ca Hans Kung e teologul meu preferat.
ediorgu says:

21 iunie 2011 la 20:10

Edi, mi-a placut mult emisiunea, esti unic in felul in care pui problemele. Am si eu o intrebare: daca accepti legitimitatea abordarii istorico-critice si concluziile care rezulta din ea, cum intelegi tu ca dumnezeul despre care vorbesti s-a implicat in istorie, sau macar cum s-a revelat, daca a facut-o? Asta te intreb datorita afirmatiei tale ca tot ceea ce stim despre dumnezeu este in ultima instanta produsul mintii omenesti. Nu de alta, dar asa, la prima impresie, esti deist cu D mare.
eddieconst says:

21 iunie 2011 la 21:54

Maria:

Multumesc pentru complectari.

Ditto. Impartasesc intr-o masura destul de mare (re)sentimentele lui Kung fata de neo-protestantismul american.

Aici nu prea vad un dialog cu neoprotestantismul, cu atat mai mult cu azs care precis or sa zica ca a venit stapanirea fiarei.

Atunci cand un caz privitor la SDA vine la curtea suprema din US, se trateaza dupa precedente cu biserica catolica pentru ca din punct de vedere structural-juridic (spun juristii de la curtea suprema) SDA este o imagine a catolicismului. (Mi se pare mie, sau am mai intalnit pe undeva expresia asta)? Argumentul Vaticanului in fata guvernului German pentru inlaturarea lui Kung de la Tubingen, pe baza Concordatului din ’33 sau revendicarea primului amendament pentru eiminarea unui profesor SDA incomod in US este de fapt acelasi lucru. Cred ca tocmai asta face ca Kung sa fie un bun model pentru noi cei care mancam paine cu inima impartita la masa imparatului. „Loialitate critica” suna bine pentru mine.

In privinta simturilor, indoiala metodica a lui Descartes a spus totul din punct de vedere filosofic, iar stiintific, faptul ca lumea quantelor nu se poate reprezenta geometric este ultimul cui la sicriu.

Gladiatorul:

Pe vremea cand doctor x a absolvit facultatea, intelectualitatea era o „patura sociala revolutionara care alaturi de taranime construieste socialsimul sub conducerea clasei muncitoare”. Asta se ivata la socialsim. Asa ca accesul la informatie si lumea ideilor dincolo de stricta specialitate nu trebuoia sa depaseasca nivelul clasei conducatoare.

Pe de lata parte, cativa ani petrecuti la politehnica sau la medicina era o perfecta ocazie sa intri in contact cu universul intelectual, asa ca multi titrati erau totusi intelectuali autentici. Din nefericire, fratele X si Y aveau deja un filtru de informatie si gandire in EGW si folclorul stiintific AZS de tip urme de dinosaur si om in Tx sau gaura din orion, plus aversiunea fata de orice creatie a spiritului uman exceptand muzica clasica si poezia de ora muzicala.

CJ:

Merci fain de compliment.

Ianis:

Si al meu. Din cauza circumstantelor aproape identice (vezi raspunsul pt. Maria), este mai usor pentru un AZS sa invete sa mearga de la un teolog catolic decat de la unul protestant.

Ediorgu:

cum intelegi tu ca dumnezeul despre care vorbesti s-a implicat in istorie, sau macar cum s-a revelat, daca a facut-o? Asta te intreb datorita afirmatiei tale ca tot ceea ce stim despre dumnezeu este in ultima instanta produsul mintii omenesti. Nu de alta, dar asa, la prima impresie, esti deist cu D mare.

D(d)eismul este istorie pentru ca implica existenta lui Dumnezeu intr-un spatiu absolut si timp vesnic. Sectiunea Scholium din Principia lui Newton exprima perfect spatiul si timpul deist. In contextul relativitatii generale, nu poate exista nimic inafara spaiului-timp, dar spatiul-timp nu este absolut sau vesnic. Asa ca ajungeme la vorba lui Tillich ca a spune ca Dumnezu exista este idolatrie. Definitia lui, pe care am amintit-o la logos, este aceea ca Dumnezeu este baza ontologica a existentei, nu existenta in mod simplu. Pe de alta parte notiunea de forta, asociata cu Dumnezeu, este in fizica moderna acelasi lucru ca si notiunea de materie. Noi il definim pe Dumnezeu in termenii filosofiei clasice care credeau ca mintea omului este din aceasi substnata ca Dumnezeu, spatiul este absolut si vesnic, forta care misca lucrurile este in ultima instanat anima – suflet.

Revelatia nu este marturia lui Dumnezeu ci marturia oamenilor despre Dumnezeu in context istoric. aceasta n invalideaza valoarea ei, asa cum marturia in fata instantei nu este invalidata pe baza faptului ca este rezultatul unei minti si experiente umane.
Richard Paraschiv says:

22 iunie 2011 la 02:13

Ha, edi e de retour in forța ! Mi a plăcut abordarea!!!!
El Comandante says:

22 iunie 2011 la 04:39

Foarte buna emisiunea, tine-o tot asa Edi.
C.J. says:

22 iunie 2011 la 08:23

Pfoai de mine, ce comentariu #6! Sarut-mana!
You don’t need to thank us. We thank you.

i’ll be back.
Ovidiu says:

22 iunie 2011 la 08:53

Pentru cei ce cunosc limba spaniola, puteti gasi destule carti ale lui Hans Kung pe http://www.scribd.com. De exemplu http://www.scribd.com/doc/26398222/Hans-Kung-Existe-Dios
und so weiter... says:

23 iunie 2011 la 07:10

Edi,

Pai normal c-ai mai auzit asta cu „SDA in asemanare mare cu catolicismul „, ca doar nu deageaba mai scriem si noi p-acia !

Ce sa facem, n-avem ce face, suntem obligati sa fim contemporani cu cei care cred ca au terminat cu noi doar pt. ca-si repeta la nesfarsit argumentele fara sa le asculte si pe ale noastre !!
Ce sa facem, n-avem ce face si din cauza asta este necesar sa existam chiar daca ,zic ei, traim degeaba !!

Domnu´ Edi, lasa domnule ca nu mor caii cand vor cainii sau, alfel zis :

„Wie kann man selbst kennenlernen? Durch Betrachten niemals,wohl aber durch Handeln. Versuche,deine Pflicht zu tun, und weisst gleich was an dir ist .”

A zis-o un mare neamt, Goethe, asa ca dumneata de ce ai face altfel !?

Si, ca sa nu beneficiezi doar dumneata de zicerea neamtului, uite si traducera pt. ceilati interesati si la fel de contemporani :

„Cum te poti cunoaste ? Niciodata contemplandu-te,ci doar actionand . Inceraca sa-ti faci datoria si ve sti indata cine esti .”

Ehehei, ce ti-e si cu spiritul asta german independent si neconformist cu EGW si SDA-theology !!

Edi, bis bald ! :flagus: :rainbow:
Anubis says:

23 iunie 2011 la 09:12

Bai Edi esti tare. Eu am realizat acum ca pofta mea de a trai la maxim este un act de credinta iar atunci cand dupa job ma duc la pub sa dau pe gat un pint si sa povestesc cu colegii este ca pe vremuri cand mergeam sambata la biserica si beam apa la tasnitoare si vorbeam de ce a mai facut Isus. Eu credeam ca am scapat de religie. Vorba aia: „Daca eu nu-l vreau pe Dumnezeu in viata mea, El ma vrea!” Desigur ca modul in care se poate abuza de notiunea de credinta nu are a face cu scopul pentru care cineva crede ca o face!
leli says:

23 iunie 2011 la 11:16

” For trust in reason cannot be proved a priori but is experienced in the trusting: in the use of reason, in the opening up of oneself to reality, in saying Yes. The fundamental trust in reality, like other fundamental experiences such as love or hope, cannot be proven in advance, or even in retrospect. It is neither a premise of my decision nor its consequence. Rather this fundamental trust can be experienced in living out my decision, indeed in the act of trust itself, as completely meaningful, as rational.”
IONA says:

5 iulie 2011 la 18:39

Este LEGITIM sa pui INTREBARI la DUMNEZEU automat raspunde la orice intrebarenedumerire a omului ,,EL” este prietenul TUTUROR celor care il cauta il vor cu ADEVARAT in vietiile lor Pacat ca pentru mintea omenilor Dzeu. a ajuns ceva de a NU putea fi apropiat spre om probabil acest simtamint vine dela Satana cred eu deoarece omul azi NU mai are CREDINTA in DUMNEZEU.Dar daca ar sti omenirea ce RASPUNSURI ar avea ei NU ar mai EZITA DEFEL sa-l caute cu INIMA CURATA .. :heart: :heart: :heart:
IONA says:

7 iulie 2011 la 10:54

…
virgil d says:

12 august 2011 la 19:46

Ultima carte scrisă de Kung, apărută de câteva saptamâni in librariile din Germania: „Ist die Kirche noch zu retten?”, este prezentată ca fiind cartea pe care Hans Kung nu ar fi dorit sa o scrie. „Biserica catolica este bolnava, probabil bolnava pe moarte…si asa cum este acum nu va putea supravietui.”
Un subcapitol se numește „Diagnosticul sistemului roman. Petru primul papa? Adevăratul prim papa si ideologia sa romana.”

Ce curaj are omul acesta.
study_nature says:

12 august 2011 la 21:23

Salutare, virgil d!

n-am stiut, pare incendiar!
sunt curios daca in Germania se discuta despre ideile cartii.