Școala de vară ”Știință, religie și filosofie” 2001 – Tema 2: Dumnezeul filosofilor
8 septembrie 2011 80 comentarii
Cea de-a doua prezentare s-a desfășurat sub îndrumarea domnului lector dr. Marin Bălan, ale cărui specializări academice sunt filosofie medievală, filosofie greacă, teologie filosofică și filosofie religiei și istoria științei (în Antichitate și Evul Mediu). Deasemenea, domnul profesor a fost coordonatorul principal al întregului curs de vară. Dumnealui și-a construit discursul plecând de la două întrebări:
1. Cum numim acel demers al filosofului avandu-L ca subiect pe Dumnezeu?
2. Mai vorbesc astăzi filosofii despre Dumnezeu? Cum?
Dieu d`Abraham, Dieu d`Isaac, Dieu de Jacob, non des philosophes et des savants. (Blaise Pascal, Memorial, 23 nov 1654)
1. În primul rând, se face distincția dintre Dumnezeul religiei și Dumnezeul filosofiei. Cel dintâi desemnează o ființă supranaturală de felul unei persoane care se descoperă omenirii prin revelație, este obiectul venerației și este dincolo de orice sistem. Dumnezeul filosofiei reprezintă un principiu abstract pe care rațiunea încearcă să-l înțeleagă, nu e rezultatul revelației, e obiectul discursului filosofic, e un concept teoretic și impersonal și ocupă o poziție clară într-un sistem al gândirii.
Ideea de teologie în paradigma tradițională (de la presocratici până în sec. XVII)
În primul rând, teologia apare greu de distins de filosofie în această perioadă. Ea desemna cercetarea rațională a primelor principii și a celor mai fundamentale aspecte ale vieții. Mai târziu, teologia și filosofia au fost văzute ca două specii diferite ale aceluiași gen:
– diferențe prin puncte de plecare diferite: teologia pleacă de la premisa că Dumnezeu există, de la revelație; începe în mod natural cu ”teologia dogmatică” (extrage doctrina religioasă din revelație și o codifică în articole de credință). Teologia dogmatică nu e filosofică prin aceea că ea pornește de la revelație, pe când filosofia de la rațiune.
Mai târziu, teologia devine parte a filosofiei prin ceea ce se numește ”teologie naturală”:
– acceptă ca date ale ei numai considerații evidente care în mod tradițional sunt acceptate și de filosofie
– folosește cercetarea rațională
– dacă existența lui Dumnezeu poate fi în mod plauzibil dovedită, celelalte chestiuni se vor referi, pe rând, la: natura lui Dumnezeu, relația celor create cu Dumnezeu ca prim principiu al realității, relațiile particulare dintre natura și conduita umană și Dumnezeu. (vezi Aristotel – Dumnezeu e Mișcătorul Nemișcat)
Teologia filosofică:
– n-a existat niciodată un acord că teologia ar fi doar teologia care ar începe cu adevărurile în mod divin revelate
– teologia revelată nu este nefilosofică în toate dezvoltările ei
– există clarificare analitică + argumnetativă + apărarea articolelor de credință
– a fost produsă de majoritatea teologilor medievali
– tradițional, teologia filosofică e o parte a teologiei revelate, mai degrabă decât a filosofiei.
Pentru exemplificare, s-a discutat despre Toma d`Aquino, prin cele două lucrări ale sale – Summa contra gentiles și Summa theologica.
2. Mai vorbesc astăzi filosofii despre Dumnezeu?
La ora actuală, chestiunea în discuție nu mai este ”există Dumnezeu?”, ci ”este logic posibil pentru Dumnezeu să existe?”. Mulți dintre filosofi văd conceptul de Dumnezeu care se găsește în religii precum creștinismul, iudaismul și islamul ca fiind descrierea unei ființe logic imposibile.
a) Conceptul de Dumnezeu desemnează un pachet de atribute puse pe seama unei ființe (supreme). Pentru ca din punct de vedere logic să fie posibilă existența lui Dumnezeu, ar trebui ca propoziția să treacă testul consistenței și al compatibilității. Orice concept despre Dumnezeu care conține atribute logic incompatibile, ar descrie o ființă logic imposibilă. În acest sens, e discutat atributul de omnipotență (vezi argumentele ”Poate Dumnezeu să facă o piatră atât de grea încât să nu o poată ridica?”, ”Dumnezeu ar putea să se sinucidă?”)
b) Este Dumnezeu un nume propriu sau un nume descriptiv?
Nume descriptiv: vezi concepția lui John Stuart Mill – numele proprii nu funcționează ca expresii descriptive. Cuvantul ”Dumnezeu” funcționează ca un nume propriu? Dacă nu, atunci enunțurile tradiționale de tipul ”Dumnezeu e bun, Dumnezeu e milostiv, Dumnezeu e dragoste” etc, sunt false.
Nelson Pike vine cu ideea că trebuie să demonstrăm că Dumnezeu NU e un nume propriu. În acest sens, cuvântul ”Dumnezeu” funcționează ca un fel special de expresie descriptivă, expresie pe care o numim Titlu (ex: ”Caesar” care era folosit atât ca nume propriu, cât și ca expresie descriptivă). Un titlu e un termen folosit pentru a marca o anumită poziție sau status de valoare (ex: ”Caesar” în propoziția ”Hadrian este Caesar”).
A afirma despre un individ că El e Dumnezeu, înseamnă a afirma că acel individ ocupă o poziție specială (ex: cârmuitorul universului) sau că acel individ are un status de valoare special (ex: El este o ființă față de care nimic mai mare nu poate fi conceput).
Așa cum Îl folosesc creștinii, Dumnezeu e un termen descriptiv.
Dumnezeul religiei si Dumnezeul filosofilor a fuzionat in sec III AD. Problema este ca Dumnezeul filosofiei este mort. Metafizica eleno-scolastica este istorie.
Alexa,
In biblie, Dumnezeu e un termen descriptiv.
Tocmai acest lucru vine in contradictie cu ideea de absolut, vesnicie, intelept, inceput si sfarsit chiar creator.
Dumnezeu a vorbit ca sa se faca inteles ?
Dumnezeu a vorbit si nu se contrazice ?
Dumnezeu a vorbit in timp si spatiu ?
Dumnezeu are caracteristici umane :se manie, e gelos, cearta ,se supara, ucide, iubeste etc.etc.
Cum se impaca dimensiunea creatiei si a perfectiunii cu capriciile unui dumnezeu care pare sa comita lucruri de care-i pare rau la un moment dat ?
Soarta lumii in mainile unui dumnezeu nestatornic ?
Naratiunea biblica s-a dovedit a nu fi adevarata in mare parte, atunci nu ramane decat aprecierea ei ca o suma de parabole.
Depinde ce avem de castigat de aici !
Oare ar fi lasat dumnezeu lucrurile in seama unor naratiuni si de ce ?
argumente pentru existenta lui dumnezeu :
– a.ontologic initiat de Augustin si dezvoltat de Anselm de Canterbury
oamenii au in minte ideea unei fiinte perfecte
perfectiunea presupune in mod necesar existenta acesteia
– a.cosmologic
la Platon si Aristotel
lumea trebuie sa aiba o cauza si un autor divin
– a. moral
initiat de Calvin si Melanchton
priveste constiinta morala innascuta sau a unei ordini morale in univers
– a.argumentul teleologic
Platon – ordinea din univers implica existenta in natura a unui scop
– a.istoric
Cicero invoca acordul tuturor oamenilor din cele mai vechi timpuri cu privire la dumnezeu
cum il poti cauta pe dumnezeu fara a-ti pierde mintile ?
http://thegospelcoalition.org/blogs/justintaylor/2009/09/10/authentic-spirituality-finding-god/
raspunsul lui D.A.Carson
http://thegospelcoalition.org/blogs/justintaylor/2009/08/24/depersonalizing-gods-wrath-and/
noua epistemologie in schimbul deziluziei dumnezeului biblic ?
Nu este doar o incercare de a evita moartea lui dumnezeu ?
in ceea ce priveste argumentul cosmologic
Un ganditor roman de la 1848, a creat primul sistem de estetica romaneasca.
In „metafizica ” are idei f. avansate in ceea ce priveste puterea motrice a materiei . A respins creationismul si finalismul, si incercand sa depaseasca agnosticismul kantian idealiza ideea ca oamenii vor ajunge sa cunoasca lumea.
e o idee de a-l citi
Aha, cit sung eu de proasta, dar parca incep sa pricep si eu chestiile astea destepte pe care le discuta filozofii astia. Dumnezeul asta biblic nu poate sa existe deoarece nu-i permite dumnezeul asta “logica.” Deci dumnezeul “logica” a stabilit ca Dumnezeul biblic nu poate sa existe si ca atare un astfel de Dumnezeu este o imposibilitate. Ce mai, logica de fier! Si nimeni nu poate sa demonstreze ca dumnezeul asta “logica” este o idiotenie a filozofilor deoarece ar sari pastorul de dulai cu haita lui in frunte cu duduia Alexa sa-i dea certificat de nebun. Asa ca traiasta dumnezeul “logica” si jos cu Dumnezeul asta biblic! Eu cred ca toti pastorii ar trebui arestati si dusi cu forta la “cursul” asta de indoctrinare ca s-o faca pe duduia psihiatra fericita.
”Problema este ca Dumnezeul filosofiei este mort.” 🎉
Where’s Edmond?
Cum demonstram existenta sau inexistenta divina ?! Hai ca tot se vorbeste despre chestia asta… Argumentul ontologic este chiar asa de ontologic, sau ontologia in sine este un DISCURS ANTROPOMORFIZANT despre ceea ce fiinta umana numeste divin ?! Care este semnificatia limbajului in acest discurs ?! Nu cumva un discurs este logic ca sa aibe sens sau se poate afirma orice, oricum si oricand asa ca…. schizofrenicii care au si ei discursul lor, insa este un discurs cu semnificatii eminamente psiho-interioare dar care in fond nu corespund nici realitatii si nici nu respecta principiile logicii ?! Ce se poate afirma cu certitudine despre divin, in afara de faptul ca EL este dincolo de existenta noastra si de categoriile perceptive ale spiritului uman ?! Ma gandesc la spusa lui Isus care spunea ca pe D zeu NIMENI nu l-a vazut…. Acel NIMENI insemna ca nici un om nu l-a vazut, nici chiar Moise sau Enoh…. sau insemana ca nici o fiinta din univers, nici macar ingerii sau Isus nu l-au vazut? Ce inseamna termenul «vazut» ?
alexa : «Nume descriptiv: vezi concepția lui John Stuart Mill – numele proprii nu funcționează ca expresii descriptive. Cuvantul ”Dumnezeu” funcționează ca un nume propriu? Dacă nu, atunci enunțurile tradiționale de tipul ”Dumnezeu e bun, Dumnezeu e milostiv, Dumnezeu e dragoste” etc, sunt false.»
…
«Așa cum Îl folosesc creștinii, Dumnezeu e un termen descriptiv.»
Este evident ca este un termen descriptiv, al LIMBAJULUI religios, asa cum evreii sau musulmanii il numesc pe d zeu lor (Iehova sau Alah). Acel Unul cu care se desemneaza in religie divinitatea, este un termen imprumutat din discursul metafizic de factura filosofica sau alchimica. Comparati orice tratat medival de mistica, magie sau alchimie si o sa va convingeti ! (Cornelius Agrippa spre exemplu, Angelius Silesius sau asa numitul «Hermes Trismegistus»).
Deci, iarasi ne lovim de ceea ce spuneam acum cateva luni pe acest forum … LIMBAJUL…de tip discursiv, deci logico-metafizic… Si iarasi avem cearta universaliilor cu confruntarea nominalist-realista medivala. Cred ca este cazul sa depasim aceasta dezbatere milenara, iar cei care ne scot din acest amalgam metafizic si conceptual sunt Nietszche, Russell, Wittgenstein, Heidegger… Aceasta este parerea mea.
O zii buna tuturor 😉
Pai vrei sa-ti explicam noi astia schizofrenicii? De ce nu ne explici mata care nu numai ca nu ai cum sa fii schizofrenic, dar mai esti si toba de logica si gindire stiintifica? Sau de ce nu-ti explica duduia Alexa care nu numai ca nu are cum sa fie schizofrenica, dar din cite se lauda ii bubuie acum mintea de desteptaciune de cind participa la cursul asta cu filozofi care nu pot fi decit culme a desteptaciunii?
Aud tot felul de voci in biserica care comunica cu dumnezeu, si nu in rugaciune ci la modul serios spun ele, vocile.
„- Vroiam sa prezint o predica, insa Domnul mi-a zis sa spun altceva ” sau
„- Am vorbit azi cu Domnul si mi-a zis sa-mi cumpar masina noua ” sau
” – Astazi Domnul m-a mustrat ca nu am citit destul din scriptura” etc.etc
Aud vocea lui Dumnezeu, realitate sau iluzie?
Ce se petrece in subconstientul unora pe care eu eram invidioasa pentru ca probabil, gandeam atunci, am ceva pacate la activ sau sunt de partea raului.
La fiecare problema , unele surori imi ziceau :” vai, nu te-ai rugat destul !”
Nu am reusit , pe plan religios, sa scot decat predici. In rest experiente, viziuni, nu.
Se pot petrece minuni in timpul rugaciunii ?
Evagrie Ponticul considera ca „rugaciunea este comuniunea mintii cu dumnezeu .”
deci, mintea…
nu exista o asa-zisa relatie personala decat la nivelul mintii
mintea noastra fabrica irealitati
” relatia personala cu Dumnezeu” este expresia unei realitati normative
dar indreptarul biblic poate constitui o norma de moralitate in ceea ce priveste viata dusa spre bine, spre cunoastere ?
Saussure spunea ca semnul lingvistic nu uneste un lucru si un nume , ci un concept si o imagine.
Atunci conceptul de dumnezeu tine de imaginea biblica si de imaginea din mintea noastra.
Umberto Eco dupa ce si-a terminat teza de doctorat avand ca tema viata si opera lui Thomas din Aguino a incetat sa mai creada in dumnezeu. Studiul si problematica crestina din punct de vedere semiotic au determinat cotitura din viata lui Umberto Eco.
Semiotica influenteaza decisiv modul in care se poate interpreta biblia si anume proiectiile textului in sistemul semiotic.
Se pot deduce urmatoarele axiome :
– axioma paradoxului
Se pleaca de la axioma ca Dumnezeu este omniscient.
Efectuand un studiu biblic amanuntit, se decopera ca, desi Dumnezeu
i-a oferit omului posibilitatea de a alege intre bine si rau, indiferent ce
ar fi ales omul, Dumnezeu stia cu exactitate dinainte ce va alege acesta.
– axioma necesitatii
Stuart Hack rationalist teist sustine ca este inevitabil din punct de vedere rational sa tragem concluzia ca exista o corespondenta intre gandirea noastra si realitate si ca trebuie sa existe in realitate o fiinta absolut necesara (Dumnezeu).
– axioma suficientei
Gottfried Leibniz isi bazeaza credinta despre Dumnezeu pe ideea sau ratiunea suficienta- nimic nu exista fara o ratiune a existentei sale.
– axioma necontradictiei
Rene Descartes :” Indoiala demonstreaza, insa, ca sunt imperfect, dar ideea de imperfectiune si perfectiune nu se poate naste intr-o minte imperfecta,prin urmare trebuie sa existe o Minte perfecta- Dumnezeu.”
Se pot construi axiome pentru ca obsesia divina nu se poate demonstra dar efectele se vad si anume evacueaza iubirea adevarata, morala autentica din viata noastra.
Cioran avea o vorba si anume ca dumnezeu exploateaza complexele noastre de inferioritate incepand cu capacitatea de a crede in propria noastra divinitate.
ca postarea mea anterioara sa fie mai clara, as adauga ca omul cand afirma ceva despre divin, el afirma ceva despre CONCEPTUL DE DIVINITATE si nici vorba despre acea «realitate» ultima pe care el si-o imagineaza ca facand parte din realitatea supra-perceptibila.
baba proasta,
aurel, am explicat aceste lucruri de zeci de ori pe oxigen, nu am sa reiterez tot timpul acelasi lucru, tu stii bine ce am vrut sa spun. Nu am facut schizofrenic pe nimeni, ci am dat un exemplu care poate fii inteligibil pt oricine ! 😉
maria, forta imaginatiei este enorme, inimaginabil de puternica ! Un om isi poate imagina orice, iar apoi sa argumenteze, stim bine ca logica este o «prostituata» care poate argumenta orice nazbatie.
Cat despre Limbaj stim bine ca limbajul copilului nu se dezvolta in mod conceptual, ci imaginativ. Mult mai tarziu va invata (daca va invata) sa gandeasca conceptual. Unii nu au ajuns nici la maturitate sa gandeasca in mod conceptual, ci au ramas la pubertatea imaginativ-invocatorie.
Intr-adevar, logic vorbind, continutul unui concept este imaginativ, insa el este circumscris, definit, limitat ca sa devina operational intr-un discurs logic cu sens pt limbajul «articulat» !
Cat despre «vocile» invocate la tot pasul de catre credinciosi, ele poate fii fructul imaginatiei, propriei constiinte, proceseor inconstiente, feeling-ului interior, propensiunilor psiho-interioare… sau chiar nebuniei tinute in frau de catre o credinta anume, care daca nu ar exista persoana respectiva ar derapa in psihopatologie…
astept comentariile alexei 😉
existenta lui d zeu nu poate fii demonsrata nici logic si nici prin corespondenta cu categoriile perceptiv umane, se poate numai crede ! De aceea se numeste CREDINTA, iar Apostolul Pavel o defineste foarte bine.
cam atat aveam de spus
Richard,
Ai dreptate. Forța imaginației este enormă. Vezi spre exemplu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_cu_elice.
Insula cu elice (în franceză L’Île à hélice) este un roman scris de Jules Verne în 1895…
Nepoata scriitorului, Marguerite Allotte de la Fuye, relatează că în copilărie Jules Verne își imagina Insula Feydeau smulsă din pilonii de susținere de ghețuri sau de revărsările Loirei, plutind și el fiind Căpitanul acestei insulei plutitoare.
Ce poți spune despre imaginația lui Jules Verne ? Dar despre submarinul Nautilius ? Contemporanii lui Jules îl considerau un potențial schizofrenic ?
Ce vreau să subliniez este faptul că o imaginație, inimaginabil de puternică poate avea până la urmă și aplicații practice. Oare câți contemporani au crezut în fantezia lui Jules Verne ?
Când intrăm pe făgașul duhurilor, probabil că și Jules Verne în duhul lui se plimba deja nestingherit cu ajutorul fanteziei (relația fantezie – duh) între pământ și lună, sau își savura cafeluța într-o pitorească priveliște de la -20m sau -200m în unul dintre oceanele planetei albastre, nefiind mulțumit doar cu masa lui de lucru.
http://documentare.digitalarena.ro/dumnezeu-care-nu-a-fost-acolo-2005/
Unii crestini fundamentalisti trec la ateism si-l promoveaza in acelas mod in care promovau crestinismul!
Richard,
Nautilus ca idee de submarin a ajuns realitate.
După 1948 când a fost inventat tranzistorul, am ajuns să avem fotografii din univers. Până la aceea dată omul nu a avut fantezie ?
Oare fantezia nu are șanse să devină cândva realitate ?
@SMP:
Sper ca esti constient de morala ilustratiei tale: cand oamenii isi pun imaginatia la lucru in ariile stiintei si tehnologiei multe lucruri bune iau fiinta.
Adaug eu: nu acelasi lucru se poate zice si despre ce se intampla pe tărâm religios. Din contra.
Explicatiile simple si elegante sunt probabil si cele adevarate. Problema relatiei intre stiinta si religie se rezolva foarte simplu atunci cand intelegem ca nu este vorba despre izvaore de cunoastere diferite ale caror concluzii trebuie armonizate sau arbitrate, ci despre doua expreseii ale aceluiasi instinct al omului de a se cucerii pe sine si universul. „Knowledge is power” Bacon. „Religion is power” (The Book of Eli). Einstein sugera ca cele doua sunt un singur organism in care stiinta reprezinta ochii iar religia picioarele.
Nietzsche nu ataca religia de pe pozitia stiintei, ci ataca crestinismul de pe pozitia unei religii naturale care nu poate fi in conflict cu stiinta. In mod paradoxal, Zaeathustra a inspirat cativa mari ganditori crestini in secolul trecut.
Edi , problema este ca se da o lupta intre ochi si picioare , cine sa fie ochii si cine sa fie picioarele , o lupta cam nedreapta , datorita faptului ca ochii au privit si analizat mai mult decat picioarele care au primit traditii , semnale , viziuni si adevaruri fabricate de altii.
Norocul piciorului ca este mai puternic si il poate pocni pe ochi ,ca doar piciorul nu are nevoie de asa ceva ca sa poata inainta . 😎
Intunericul este bun ,dezvolta simptul pipaitului. 🎉
Edy,
„Problema relatiei intre stiinta si religie se rezolva foarte simplu atunci cand intelegem ca nu este vorba despre izvaore de cunoastere diferite ale caror concluzii trebuie armonizate sau arbitrate, ci despre doua expreseii ale aceluiasi instinct al omului de a se cucerii pe sine si universul…”
Tillich spune:
„Stiinta pune sub semnul intrebarii supozitiile comune ce par adevarate oricui, atat profanului, cat si savantului obisnuit. Apoi, vine geniul si se intreaba de temeiul acestor supozitii; cand se demonstreaza ca nu sunt adevarate, se produce un adevarat cutremur din adancurile stiintei.”
„Noi il numim pe Iisus Hristosul (Unsul) nu pentru ca aduce o religie noua, ci pentru ca El este sfarsitul religiei, pentru ca este mai presus de religie si de non-religie, mai presus de crestinism si de non-crestinism.”
Lumea crestina se indreapta spre aceea fiinta noua care sa-l cuprinda pe dumnezeu in adancul fiintei sale si in armonie cu natura, cu legile naturii.
O noua paradigma..
Interesant e faptul ca ortodoxia incepe sa se miste mai repede spre acest ideal al dumnezeului din noi.
Din ce in ce mai multe voci teologice ortodoxe sustin ideile lui Tillich referitoare la stiinta, natura, dumnezeu si intoarcerea catre om.
Theodore Stylianopoulos de ex. spune ca chemarea lui Isus de a face ucenici devine din ce in ce mai arhaica, si ar trebui sa intelegem cuvantul domnului de a ne indrepta catre oameni, catre noi insine, ca investitie sigura catre vesnicie.
Adventismul a devenit o fortareata si nu stiu cum ar trebui cucerit pentru umanism.
Poate numai luat cu asalt, caci noul si ideile umaniste se lovesc de un zid, de zidul mitului de „ales” pentru cer.
Stiinta data cu lingurita, reformele privind imbracamintea, sexul, hrana etc. fac mai mult rau.
Libertinaj contopit cu fanatism , o cale sigura catre o mantuire in infernul existentei ca om.
Daca se doreste o reforma si o noua identitate , o cotitura radicala trebuie sa se mearga pe ideea de har , desfiintarea legii.
Isus devine emblema noii identitati, insa sub alta forma.
E vorba de acel umanism prin care omul sa-si redescopere esenta divina, esenta binelui ca facand parte din adancul fiintei umane.
E greu de scos acest hristos umanist din contextul evangheliilor.
Pentru acest lucru e nevoie de o istorie adevarata a crestinismului, de cercetare.
Poate constiinta dumnezeului din noi, sa ne ridice catre empatie, catre o noua treapta a intelegerii vietii ?
Din pacate picioarele religioase ne duc in locuri unde stiinta este tinuta la intrare, ochii fiind legati cu lanturile sclaviei de tip spiritual.
Daca sclavia religioasa a franat drumul omenirii spre cunoastere, ma intreb daca toate acele calitati nobile atribuite unui dumnezeu absolut, nu apartin de fapt omului si nazuintei lui catre absolut.
Atunci Dumnezeu nu este decat un intermediar ?
Nu ne ia mai mult timp actionand printr-un intermediar, care ne fura vointa, viata si nu o facem direct, cu raspundere ?
Omul in fata vietii, a necunoscutului ?
Ne e frica de ceea ce descoperim sau de faptul ca pierdem constiinta binelui numit dumnezeu ?
Oricum, despre dumnezeul biblic numai calificative de bine nu se pot da !
„Oricum, despre dumnezeul biblic numai calificative de bine nu se pot da !”
Intelege-L pe D-zeu, integreaza-l in viziunea ta si vei vedea ca paradigma prin care privesti realitatea se schimba. Tu transmiti reflectii, ganduri, idei, noi ca cititori iti analizam paradigma. In unele cazuri, tu iti reflecti cu greutate propria paradigma, sau, prin ideile pe care le transmiti incerci sa-ti cunosti propria paradigma.
Se simte o cutremurare culturaliusta extrem de profunda, o noua orientare in toate domeniile de cercetare, fiinta umana se schimba si proiectul uman ia alta infatisare. In acest context, toate abordarile stiintifice traditionale palesc. In rezonanta cu universul, fiinta primeste inspiratie ne mai avand nevoie de discursuri coerente si argumentatie pentru intelegerea universului. De la iluminismul stiintific ne indreptam spre faza rezonantei, a inspiratiei directe. Insa D-zeul istoric va invia. Nu avem nici o certitudine ca jocul paradigmelor culturale va avea o finalitate. In acest joc, avem nevoie de D-zeul istoric.
study_nature,
Când te referi la morala ilustației mele, care este motivul pentru care introduci și sintagma ”ești conștient” ? Vrei să sugerezi ceva ? Vrei să devi tendențios ?
Pe tărâm religios, de ce să nu aplicăm aceeași regulă ? De ce să nu spunem, sau chiar să credem, că multe lucruri bune iau ființă prin schimbarea (igienizarea) caracterului nostru (a minții noastre) prin relația cu Creatorul ? De să acceptăm ideea că ne putem lăsa mintea negrădinărită, invadată de buruienile atâtor filozofii ? De fapt, a fi om, este doar un concept filozofic supus tuturor suspiciunilor (sau întrebărilor fără răspuns) filozofice ? Cu alte cuvinte badea Gheorghe care-l imită pe preot (tot un mercenar plătit de stat căruia nu-i pasă de enoriași) trebuie neapărat să cunoască și toate teoriile filozofice ale momentului ? Păi atunci cine mai ară ? Cine mai treieră ? Filozofii cumva ?
Maria,
Filozofia ca și religia pot deveni foarte ușor niște surse de hrană, deja prefabricate (mestecate) de alții în locul tău. Din acest motiv Atotputernicul l-a sfătuit pe om să nu-și bată mintea cu posibilitățile infinite, repet infinite, ale cunoașterii binelui și răului care nu puteau fi cuprinse de mintea limitată a ființei umane și care o puteau sufoca, spiritualicește vorbind, din cauza infinitelor posibilități ale imaginației sale. Omul a părăsit grădina Edenului , grădină în care avea liniștea sufletească lipsită de grijile generate de o posibilă confruntare cu conceptual de rău, până atunci necunoscut (se poate spune că a fost ca un copil care s-a aflat într-o relație corectă cu Tatăl), datorită ignorării sfatului Creatorului. A mânca din pomul cunoașterii binelui și răului înseamnă de fapt a te cupla la suma infinită de întrebări cu sau fără răspuns, întrebări bune sau rele, care-ți pot provoca insomnia din cauza unui răspuns echivoc. Te rog, să nu mă înțelegi greșit. Nu promovez ideea de a deveni un ignar. Totuși, oricare dintre oameni poate fi privit ca ignorant de către alții.
Un absolvent de drept, spre exemplu, poate face greșeala și chiar o face foarte des, plin de infatuare, de a-i considera pe cei din jur ca niște ignoranți, fără un spirit elementar de dreptate, căci nu sunt ca el, profesor-doctor în ștințe juridice.
Un absolvent al teologiei, sau a altor domenii înrudite (limbile vechi, spre exemplu),alt infatuat, se consideră ca fiind singurul mijlocitor între om și Dumnezeu sau ca singurul autorizat să împartă blesteme. Autoritatea, crede el, vine automat cu titlul de doctor în limbile vechi.
Cu alte cuvinte agricultorul este un ignorant că nu l-a citit și înțeles corect pe Aristotel sau Platon, iar filozoful este un ignorant că nu știe cum se cresc puii de rață. Iată dar, o nouă posibilitate de a înțelege sfatul: ”Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.” De aici și conceptual de dragoste dumnezeiască.
În altă ordine de idei, la ce-i folosește omului, spre exemplu, că a făcut din procreiere un hoby ? Câți copii, care au dus la suprapopularea planetei albastre, au fost făcuți rațional și câți au apărut accidental ca urmare a descoperirii de către părinți a unei modalități de a-și omorâ plictiseala, sau de a-și satisface o plăcere de moment ? Câți au rămas pe stradă fiind educați sub scara blocului ? Apoi apare întrebarea: Care este avantajul creat de epoca plasticului în care ne aflăm ? Este mai poluantă decât epoca pietrei ?
You got that right. Probably.
Freethought holds that individuals should not accept ideas proposed as truth without recourse to knowledge and reason. Thus, freethinkers strive to build their opinions on the basis of facts, scientific inquiry, and logical principles, independent of any logical fallacies or intellectually limiting effects of authority, confirmation bias, cognitive bias, conventional wisdom, popular culture, prejudice, sectarianism, tradition, urban legend, and all other dogmas. Regarding religion, freethinkers hold that there is insufficient evidence to support the existence of supernatural phenomena.
Secular Humanism, alternatively known as Humanism (often with a capital H to distinguish it from other forms of humanism), is a secular philosophy that embraces human reason, ethics, and justice, and the search for human fulfillment. It specifically rejects religious dogma, supernaturalism, pseudoscience or superstition as the basis of morality and decision-making.
Unii crestini adventisti cu DNA dilematic liber cugetator trec la umanism secular si-l promoveaza in acelasi mod in care promovau crestinismul/adventismul neoprotestant! 😛
:rotfl: Numai daca vreti sa-l ucideti pe dumnezeul religiei si metafizicii. And you don’t wanna do that, do you? „Ne e frica de ceea ce descoperim sau de faptul ca pierdem constiinta binelui numit dumnezeu?”
Maria,
Invadată de atătea posibilități ale cunoașterii, spre exemplu, cunoașterea iluzorie a altor minți, cunoașterea morală în variantele infinite determinate de interesele de grup, cunoașterea religioasă ca o morală a dogmelor (după P. Țuțea), cunoașterea metafizică și alte cunoașteri, este numai normal să afirmi, citez: Oricum, despre dumnezeul biblic numai calificative de bine nu se pot da !
Este o reacție normală a unei minți burdușită de cunoștințe, mai mult sau mai puțin utile, care în loc să-ți simplifice viața, ți-o complică. Oricum îți garantez că la multe din întrebările tale nu vei avea un răspuns, fapt ce-ți va produce în continuare o criză existențială. Un intelectual ajunge cândva să devină un analfabet al unei încrucișări de destine numai pentru că nu primește un răspuns adecvat cu așteptările lui iluzorii.
:rotfl: Oh, the irony!
Binecuvantat fie deismul, panteismul si budhismul! (old school religion, huh?) :pray:
The religion of the future will be a cosmic religion. It should transcend personal God and avoid dogma and theology. Halleluiah… Jesus Christ (impulse)?! 😛
Maria,
Dacă vei urmări cu atenție declarația lui P. Țuțea (fă clic pe nume sau vezi, dacă vrei http://www.youtube.com/watch?v=ALZNPX4zGAU ), te vei întâlni și cu următoarea declarație:
”Omul e guvernat pe pământ de două morale: de morala dogmelor, care e creștină și eternă, adică absolută, și de morala normelor, care, ca morală laică, e construită pe puținătatea și imperfecțiunea omului. Morala laică nu poate fi desprinsă de morala absolută și ea arată că omul se mișcă asymptotic la perfecțiune, pe care n-o poate atinge niciodată.”
Deși Țuțea recunoaște că Dumnezeu este generos când zice: ”Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit”, totuși ignoră faptul că Pavel declară că este posibilă atingerea desăvârșirii creștine, pentru care a primit cununa.
Pastorii și preoții contemporani au renunțat de mult la exemplul victorios al lui Pavel, făcându-l implicit mincinos pe Dumnezeu.
Maria,
Ai înțeles, sper, că mă refer la declarația lui Cristos (Dumnezeu-Fiul) care prin generozitatea lui face posibilă atingerea desăvârșirii creștine, trecând peste toate suspiciunile filozofice.
SMP, #24,
Deci primi parinti trebuiau sa stea linistiti in tzarcul lor, sub pomii de acolo unde sa astepte sa le pice fructele in gura ( pentru ca dupa cum se stie gradina era plina de pomi, sursa de hrana ce nu necesita nici un fel de interventie omeneasca ) in loc sa treaca la treaba si sa aduca la indeplinire fagaduintele prin a iesi din tzarc si a incepe sa se inmulteasca si sa se dezvolte. Si astfel in loc sa stea feriti de pacat prin a nu avea habar de nimic s-au ingramadit spre pomul ala blestemat de unde si-au tras nenorocirea. Si astfel ori de cate ori deschizi o carte sau asculti vreo idee mai rau te afunzi in pacat. Esti sigur ca dialogul de pe acest site e sanatos pentru viata ta spirituala ? esti sigur ca nu esti cuprins din ce in ce mai rau de pacatul cunoasterii prin faptul ca citesti aceste mesaje si mai ales ca te si gandesti la ele pentru a raspunde ?
Acest mesaj nu e o ofensa ci e o prezentare a sistemului tau de gandire asupra cunoasterii.
“Religion is power” (The Book of Machiavelli) :silly:
Pastorii, preoții si religiosii contemporani au renunțat de mult ( http://scri.ro/demult-sau-de-mult-412.html ) la exemplul victorios (al fanteziei care spera sa devina realitate) al lui Pavel, făcându-l implicit mincinos pe Dumnezeu (pe care ei nu-l cunosc de fapt, ci doar CRED ca-l cunosc).
Because the Bible (or any other religious holly book) tells them so.
To believe or not to believe the Bible... that is theHeretical question. Damn those skeptics!philosophicalquestion.In cautarea absolutului (pentru că nu primește un răspuns adecvat cu așteptările lui iluzorii):
Morala noastra dogmatica cea de toate zilele de homo sapiens, da-ne-o noua astazi! :pray: :worship:
Eu sunt mic, tu fa-ma mare… born-again… cata vreme se zice „astazi”
Morala dogmelor e crestina si eterna, nu Doamne… Dumnezeule lui Avraam, Isaac si Iacov?
Ufffff… rugaciunea este respiratia sufletului. Simt ca mi-am luat o piatra de pe inima impietrita. Impietrita de el. De Petre Tutea.
Ne cerem scuze, domnule, dar noi n-am auzit de epistemologie.
Ce spuneati despre relativismul postmodern si metafizica teista? ?:-)
Cum? Exista suspiciuni filozofice? I cannot BELIEVE this! 😯
I’ll stick with my confirmation bias and wishful thinking.
Jesus is my reality. But I can’t prove this to you, so you just need to have faith.
BTW, Have you by any chance heard of The Santa Delusion? No? What about Progressive Religious Believers’ Big Hypocrisy? Come on, man! Damn it!
De asta sigur ai auzit:
The Marriage of Skepticism and Wonder
http://alexpetrov.com/memes/sci/skept_wonder.html
Acest mesaj nu e o ofensa ci e o prezentare a sistemului tau de gandire asupra cunoasterii.
Cine a scris Biblia? Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, popa sau francezii?
Cine ar avea interesul sa impace religia cu stiinta cand sunt atatia **** si **** si ***** care sa sustina institutii care sa le bage „povesti adevarate” pe ureche, ochi si gura?
Religie+stiinta=stutzo-camila-urechi-elefant-si-labe-de-ratza
Da, se fac presiuni asupra teologiei ca sa incorporeze adevaruri stiintifice dar tanti Florica din dintr-un sat din M-tii Apuseni, nenea Gheorghe din Bucuresti si camionagiul Mark din Chicago nu vor da bani si parti din recolte la bisericile care sustin ca Dumnezeu l-a facut pe om din maimuta care s-a combinat putin cu denisovanii si neandherthalienii si alte specii, a umplut Pamantul si a zburat pe Luna!
Ridicolul religiei este aratat cel mai bine aici:
http://documentare.digitalarena.ro/religulous/
Postasem pe facebook-ul meu o emisiune de pe acest site care are ca subiect geologia si am fost „taxat” imediat de un cunoscut, iar dupa ce i-am aratat un scurt material despre inundarea Marii Negre, foarte logic structurat si cu argumente solide a zis ca lumea se apropie de sfarsit si grija oamenilor de stiinta e sa caute prin nisipul de pe fundul marii!
De asemenea m-au trecut fiorii cand am auzit cum a fost „reprimat” un tanar de un pastor cu experienta oratorica cand acesta a ridicat o problema „spinoasa” oxigenata in biserica.
O data (nu spun cand si unde fiindca tin la pielea de pe mine si prefer sa evit ostracizarea publica) am auzit cu urechile mele o tanti colportoare spunand unui nene care vindea cd-uri piratate in biserica sa arda cd-urile cu Edi Constantinescu fiindca a dus in „ratacire” tinerii din nu stiu ce biserica din nu mai tin minte care oras.
Anul trecut am fost la masa la o doamna foarte primitoare care m-a rugat sa nu mai ascult ce spune Edi fiindca a cazut de la credinta.
Un prieten ma intrebat „ce ai cautat pe siteul lu’ ala?” si a mai zis ca Edi este virusat. El mi l-a recomandat pe Valter Weith ca alternativa… bineinteles ca l-am ironizat pe fatza (dar nu voi mai face asta fiindca am vazut cat de fragile sunt prieteniile)!
Aseara i-am zis unui prieten care vroia sa se uite cu mine la un filmul documentar la care incepusem sa ma uit (cred ca intuiti cam ce subiect ar avea) ca filmul nu e pentru el si ca mai bine sa se uite la desene animate pe laptopul lui (ceea ce a si facut dupa ce sa enervat cand a vazut cateva minute din filmul la care ma uitam).
Nu mai stau sa descriu lungile discutii cu un prieten care a incercat sa-mi dovedeasca ca in cartea lui Iov scrie despre un dinozaur care a trait in acelas timp cu omul si ca cangurii au tzopait pana in Australia!
Este un curent de opinie care asociaza aceste emisiuni cu cernerea de la sfarsitul timpului cand multi din biserica vor pleca si vor face loc altora din lume (majoritatea de la catolici :)) )!
Cu religia nu te pui decat daca esti acoperit de anonimat fiindca altfel…
Daca nu aveti un plan prin care sa oferiti educatie unor mase mari de tineri pentru ca „dinozaurii” sa fie minoritari sau pe cale de disparitie, efectul acestor emisiuni este cam… mic!
Cativa prieteni m-au cam „parasit” fiindca am vizionat de fata cu ei chestia asta: http://www.youtube.com/watch?v=I225Vcs3X0g
Incep sa cred ca ar trebui sa folosesc religia in interesul meu! Sa scriu carti cu aberatii creationiste si scenarii de filme biblice cu mult sange si sa castig bani! Cred ca martirajul prin atacarea religiei pe fata nu are sens.Cred ca o aparenta de religiozitate si un razboi de gherila cu religia pentru a scoate cate un „Neo” din „Matrix” e mai eficient. Cei care au fost in sistem stiu sa atace mai bine sistemul!
Stiu ca un pastor are capacitatea de a jongla cu cuvintele cum vrea si sa ma faca K.O. cu toti retrovirusii, arheologia si neuropsihologia mea, mai ales de fata cu niste enoriasi sentimentali. Eu ma dau batut!
Acum sa ma apere ce zeitate o vrea de cei ofensati de ce am postat!
:inlove: :weep: :dazed: 🙄 :smug: :shutmouth: :stop: :timeout: :soccer: :clock: :fighterm: :devil: :inlove: 😀 😥 :-(( :no: :silly: :stop: :goaway: :quiet: :pissedoff:
SMP
De multe ori simt dezgust fata de tot ce exista.
Greata lui Roquentin pare o molima , vreau sa inteleg ceva si de multe ori ma incurc in amanunte .
Desavarsirea absolutului se poticneste in amanunte, in intrebari fara rost,fara esenta.
In mod paradoxal, toate aceste amanunte, nimicuri existentiale, intrebari fara sens, toate micile reactii ale vietii te implinesc ca om.
E. Levinas in ” Cand Dumnezeu devine idee” remarca ca expresia Domnul „poarta de grija” este expresia propriei noatre viziuni etice pe care o transferam celuilalt , chipului exterior numit dumnezeu.
In contradictie cu imaginea lui Avraam cu cutitul in mana pentru a-si injunghia fiul la cererea lui dumnezeu.
Intentia criminala este dictata de factorii externi.
Si cum in realitate omorul este posibil, transferam in planul moralitatii imposibilitatea metafizica de a ucide, moralitate asociata intotdeauna cu Celalalt, cu chipul exterior caruia ii atribuim viziunile noastre.
Morala laica e un atribut al omului , evolueaza in timp .
Morala dogmelor nu e eterna, nici absoluta.
Dumnezeu nu e generos, nu imparte viata ci moarte.
Sfanta moralitate a adus „tragedia veacurilor”.
anonym
Cea mai mare ofensa pe care o poate comite unul din cei care inoata in hazna e sa se gandeasca ca poate iesi sau chiar sa incerce sa o faca.Daca te parasesc prieteni de felul asta se numeste igienizarea relatiilor sau mai bine spus vidanjarea lor ca sa pastram „culoarea” locala.Am patit-o si eu si am suferit dar sunt convins ca iti apar in cale oameni noi care reusesc nu doar sa suplineasca lipsa ci si sa ofere un impuls nou un evolutia ta.
Din punctul meu de vedere evolutia in grup e maxim transhumantza
Christian
„”” Nu avem nici o certitudine ca jocul paradigmelor culturale va avea o finalitate. In acest joc, avem nevoie de D-zeul istoric.””
Foarte bun raspun pentru Maria si entuziasmului ei de a imbratisa tot ce se vinde pe piata filozofilor.
La fel si sfatul lui Edi era ca acesti entuziasti in a fi „ucenici” a diferitilor filozofi ,sa se opreasca de a gandi in acest fel si sa se intoarca la DUmnezeu ,reformand astfel biserica adventa de ziua a saptea.
Afirmatia lui Edi de a reforma AZS si paradigma lui presupune nu o intoarcere la DUMNEZEUL tribal al semitilor ci o cutezanta de a depasi acea paradigma si a crea una noua ,o paradigma ce va putea face fatza secolelor viitoare.
Dumnezeu ca realitate nu poate murii insa intelegerea noastra despre el trebuie sa creasca.
Isus spunea :–si aceasta este viata vesnica sa TE CUNOASCA pe Tine CA TATA si Dumnezeu adevarat si pe El (isus) ca singurul MIJLOCITOR –
AZS-ul,fara Dumnezeu este o alta nebunie filozofica .
Ai dreptate –Dumnezeul istoriei exista insa imaginea noastra despre EL trebuie adusa „la zi”.si aceasta se poate face cu ajutorul spiritului uman setos de cunoastere si progres.
A scoate sau a pune in antagonism stinta si Dumnezeu aste o actiune nesabuita si va duce numai la desamagiri existentiale.
Pavel afirma ca „lucrurile spirituale” TREBUIESC judecate „spiritual”.Omul este o fiinta ce poate investiga „lumea spirituala” iar cine ignora acest fapt se auto-mutileaza .
Aceasta capacitate este exact ceea ce ne separa de lumea animala.
Beni
Beni,
Eu inca nu am reusit sa rezonez cu universul si sa numesc aceasta vibratie dumnezeu.
Bravo lui Christian pentru aceasta performanta.
Dupa mult timp m-am dus la biserica. Asa a fost conjunctura.
Nu am simtit nevoia, mi-era dor de anumite persoane insa de obicei mai vorbeam la telefon.
Surpriza a fost placuta. Pentru ca nu am fost intampinata superficial, am simtit caldura si multa afectiune .Bine, ma refer la anumite persoane si nu putine.
Ma cunosc, stiu conceptiile mele, framantarile mele si totusi am lasat ceva din fiinta mea acolo.
Am fost imbratisata intr-un mod cald si o parte din ceea ce am spus sau am gandit, am regasit in acele persoane.
E mare lucru sa fim o unitate in sentimente, trairi, in care sa ne linistim fiinta.
In fata acestor valori umane, predica a venit ca funia spanzuratului.
Care lucruri trebuiesc gandite spiritual ?
Atrocitatile, erorile, mistificarile ?
O biserica nu se reformeaza cu una cu doua, trebuie in primul rand lucrat la mentalitati.
Cum se poate demola mentalitatea conform careia viata noastra e ca un zar in mana fie a lui dumnezeu, fie a lui satan.
Din cand in cand mai apare si un liber arbitru, dar se porticneste de predestinare.
O invalmaseala, a amalgamare biblico-spiritualista, o singura certitudine EGW si un singur final, noi alesii.
Cat despre dumnezeul istoriei, nu a existat, nu exista, poate o sa vina in final, cand o sa rezonam cu totii mai spiritual.
CJ,
bine ai revenit !
Beni „Dumnezeu ca realitate nu poate murii insa intelegerea noastra despre el trebuie sa creasca.”
Maria „Cat despre dumnezeul istoriei, nu a existat, nu exista, poate o sa vina in final…”
C. J. „fantezia care spera sa devina realitate”
Edy „Problema relatiei intre stiinta si religie se rezolva foarte simplu, fiind doua expreseii ale aceluiasi instinct al omului de a se cucerii pe sine si universul.”
Richard „religia in sine este un discurs antropomorfizat”
SMP „”A mânca din pomul cunoașterii binelui și răului înseamnă de fapt a te cupla la suma infinită de întrebări cu sau fără răspuns”
Paul Moga „Intunericul este bun ,dezvolta simptul pipaitului.” -in sens ironic.
baba proasta „Dumnezeul asta biblic nu poate sa existe deoarece nu-i permite dumnezeul asta “logica.”
Anonimus „Eu ma dau batut!”, #34
Edy „Dumnezeul filosofiei este mort”
Christian
daaaa, am vazut, e cutremurare mare… In toate laboratoarele nu mai ai loc de oameni care mediteaza si se roaga. Sa ne tinem bine cand vor incepe toti sa fie inspirati direct! Oricum, e bine ca nu va mai fi nevoie de argumentatie si discursuri coerente pentru intelegerea universului, si asa erau o povara prea mare. Cartea lui Iov va fi declaratia de misiune a stiintei. Se vor ciocni molecule rosii in eprubete si se va rosti: Dumnezul istoric a inviat! – Adevarat a inviat!
Răzvan, #31,
Crezi cumva că în postarea ta s-au strecurat câteva mici exagerări ?
Maria,
Țuțea spunea, citez: ”… cu cât suntem mai avansați, mecanic și material, cu atât suntem mai departe de esența reală a lumii, de sfințenie.” Cum comentezi această afirmație ?
Imi dai voie să te întreb de ce simți de multe ori dezgust față de tot ce există ? Chiar nu mai auzi greierii cum îți cântă un cântec de leagăn în fiecare seară ?
SMP,
Tutea recomanda marsul dogmatic catre axioma numita dumnezeu.
Omul intrebator, cautator traieste o „comedie a erorilor” care se termina in moarte.
Eu nu cred ca existentialismul nu duce nicaieri, sau spre moarte.
Foloseam ca termen de comparatie greata lui Roquentin , pentru ca Sartre percepe esenta reala a lumii ca apartinand fiintei umane despartita de mituri, de zei.
Pentru Tutea , esenta lumii e scanteia absolutului, nu trebuie decat aprinsa pentru a intra in comuniune cu el.
Fiecare alege ce simte.
Dezgustul nu inseamna ca nu simt viata , frumusetea, placerea, e legat de prejudecati, de mentalitati, de rautatile acestei lumi dogmatice care te transforma si din care greu te mai trezesti.
ediorgu,
eu ma refer la oameni in general, nu la oamenii de stiinta. in general, oamenii nu au nevoie de argumente solide pentru a accepta ceva. totul tine de campul morfic de informatie si de schimbarile acestuia.
”o noua orientare in toate domeniile de cercetare”, ”toate abordarile stiintifice traditionale palesc” – ok, daca zici tu…
Maria,
Diferența între Dumnezeul religiei și Dumnezeul filozofiei constă, după opinia mea, în atitudinea și comportamentul celui ce se lasă influențat de unul sau altul. În timp ce Dumnezeul religiei te îndeamnă să-ți îndrepți privirea dincolo de tot ce-ți poate produce o stare de incertitudine, de teamă sau de greață, Dumnezeul filozofiei te cheamă într-o lume plină de suspiciuni care prin natura lor pot produce numai teamă și incertitudine.
În timp ce Dumnezeul religiei invită pe toți oamenii, citez: ” Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu (Dumnezeul religiei) vă voi da odihnă”, Dumnezeul filozofiei ne invită doar la un proces permanent de interogație în care multele întrebări fără răspunsuri, nu ne vor ajuta neapărat să ne înțelegem mai bine pe noi înșine.
Chiar dacă religia și filozofia se pot suprapune în privința unor întrebări, răspunsurile pe care le oferă sunt de multe ori diferite. În timp ce credința în dragostea dumnezeiască și revelația fac parte din elementele fundamentale ale religiei, filozofia pune accentul pe rațiune – pe folosirea inteligenței pentru a descoperi răspunsurile. Ori rațiunea îți spune: ”Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”, în timp ce credința modelată de dragostea dumnezeiască îți sugerează să întorci și celălalt obraz, deși rațiunea îți spune că așa ceva este o mare prostie.
În timp ce filozofia pune totul sub semnul întrebării (îndoielii) generând astfel și teama, religia te îndeamnă să nu te temi de nimic. ”Teama, citez din colecția mea de opinii, este camera obscură unde ne developăm negativele.” Ce sunt aceste negative ? Nu sunt tocmai acele imagini pomenite de tine care-ți produc dezgust ? Iată dar, că erudiția chiar și în materie de filozofie (de îndoială permanentă, totul stă sub semnul întrebării) nu te ajută. Și tot din colecția mea de opinii, citez: ”Cel ce a reușit să-și învingă îndoielile și temerile a învins și eșecul.” Iată deci, care este originea dezgustului tău, este tocmai starea ta de spirit. Ecleziastul a încercat să cerceteze filozofia timpului său și a juns la o concluzie foarte înțeleaptă: ”Totul este deșertăciune și goană după vânt.
Fericirea, sănătatea, o prosperitate rezonabilă, siguranța, prietenii, liniștea sufletească, bunele relații în familie și speranța nu pot face loc în mintea și sufletul tău la cultivarea buruienii dezgustului.
Dacă vrei urmărește acest link: http://dincolo-de-materie.blogspot.com/2011/09/legea-rezonantei-doc-merita-vazut.html și spune-mi și mie din curiozitate ce ai înțeles.
SMP
New age e o provocare, eu cred ca duce spre un drum construit din iluzii.
O intrare in tara lui nowhere god, unde nowhere man este prins in propria rezonanta mistica.
Iti construiesti un drum fara tinta precisa, dumnezeul religiei e nicaieri , nici macar in inima ca suport moral (moralitatea lui e indoielnica).
Maria,
Ai vizionat linkul ? Cu ce ai rămas ? Doar cu cele amintite de tine în #48 ?
Oh, yeah! They love to entertain us. With their lame dialog.
Scoala de vara (pentru copiii cu nevoi speciale – aka spirituale): „Dialog intre Colectionarul de opinii religioase (inginerul) si Colectionara de opinii filosofice (maria)” 2011 – Tema 1: Dumnezeul robotilor si roboatelor.
1. Cum numim acel demers al inginerului avandu-l ca subiect pe Dumnezeul religiei (de fapt, este vorba exclusiv despre cel al religiei iudeo-crestine via the holy bible)?
2. Mai vorbeste astazi filosoafa despre Dumnezeu? Cum?
Raspunsurile le veti putea afla urmarind cu interes dialogul captivant dintre cei doi. Problema relatiei intre inginer si filosoafa se rezolva foarte simplu atunci cand intelegem ca nu este vorba despre izvoare de cunoastere diferite ale caror concluzii trebuie armonizate sau arbitrate, ci despre doua expresii ale aceluiasi instinct al omului de a se plictisi pe sine si universul inconjurator.
Daca vreti, urmariti acest link: http://www.research.rutgers.edu/~dnicules/romania/cugetari_memorabile.htm si spuneti-mi si mie din curiozitate ce ati inteles.
Hey, imi dati voie sa va intreb de ce simtiti de multe ori dezgust fata de tot ce exista religios? Chiar nu mai auziti greierii din creier cum va canta un cantec de leagan in fiecare seara? http://www.youtube.com/watch?v=nwYRPPAcBks#t=09m44s