Școala de vară ”Știință, religie și filosofie ” 2011 – Tema 3: Relația dintre cunoașterea științifică și credința religioasă

Această prezentare a fost oferită de domnul academician Mircea Flonta, profesor onorific al Facultății de Filosofie, Universitatea București. Dumnealui a avut în vedere, în primul rând, clarificarea termenilor ce intră în componența sintagmelor ”cunoaștere științifică” și ”credință religioasă”. Un aspect deosebit de important îl constituie această clarificare, întrucât, din cauza înțelegerii eronate a termenilor, mulți au văzut relația dintre știință și religie ca nefiind în vreun alt fel, decât conflictuală. De subliniat că, atunci când ne referim la cele două domenii în discuție, corect e să spunem ”cunoaștere științifică” respectiv ”credință religioasă”. Vom vedea, în cele ce urmează, de ce această distincție e necesară.

Cunoașterea științifică:

–          E cunoaștere obiectivă prin excelență, bazată pe experiența comună;

–          Rezultatul cunoașterii științifice e unul care poate fi repetat, deci prin aceasta verificat;

–          Rezultatul  autentic forțează consensul  (vezi Comunitatea științifică);

–          Cunoașterea științifică are un caracter relativ și autocorector;

–          Este modestă (întrebările pot fi controlate critic);

 

Credința religioasă:

–          Operează cu reprezentări;

–          Devine sursă de beneficii și consolare;

–          Atenuează și suprimă frica de moarte;

Conflictul între cele două apare tocmai pentru că noi folosim termenul ”cunoaștere” în moduri foarte diferite, unele care nu au deloc legătură cu realitatea. De exemplu, folosim ”cunoaștere”, atunci când vorbim de reprezentări (”cunoașterea religioasă e obiectivă” – fals).  Relația dintre cele două domenii trebuie văzută, mai degrabă, ca o complementaritate.  În locul acesteia, întâlnim două poziții extreme, poziții ce se conturează din ce în ce mai clar în peisajul conflictului actual dintre știință și religie: pe de-o parte, avem poziția lui Dawkins care pare că NU susține deloc modestitatea științei, pe de cealaltă parte, o avem pe cea a lui Alvin Plantinga care susține ideea că orice afirmație care contrazice Biblia trebuie privită cu suspiciune (vezi http://www.asa3.org/ASA/dialogues/Faith-reason/CRS9-91Plantinga1.html).

 

Delimitarea netă drept garanție a conviețuirii fără tensiuni

”Punctul de vedere că știința modernă și religia sunt domenii net distincte ale gândirii, care nu se ating și nu pot să prezinte o zonă de suprapunere, este adesea perceput drept o marginalizare a credinței religioase într-o societate secularizată. În realitate, au existat oameni profund religioși care au aderat fără rezerve la acest punct de vedere și l-au susținut cu pasiune. Soren Kierkegaard, bunăoară, opunea frontal credința rațiunii, cunoașterii obiective, științei. Pentru el, problemele adevăratului creștin nu au nimic în comun cu cele care solicită exercițiul rațiunii, în particular al gândirii orientate spre cunoaștere. Nu numai că religia nu poate primi o întemeiere rațională, dar ea nu are nevoie de o asemenea întemeiere (…). Iar L. Wittgenstein, care a fost influențat în această privință de către Lev Tolstoi, considera că singura temă a gândirii religioase este cea a sensului vieții. Pentru el, credința creștină era pe deplin decuplată de lumea cunoașterii, a teoriei, de orice fel de reprezentări cosmologice (…).
O despărțire clară a credinței de știință, acea despărțire care exclude orice posibilitate ca ele să intre în competiție sau să ajungă la conflict, este posibilă chiar dacă ele nu vor fi opuse una alteia în acest mod. Este ceea ce ilustrează poziția adoptată de cunoscutul teolog catolic Hans Kung, într-o carte recent consacrată acestei teme: ”Relația Dumnezeu-lume, Dumnezeu-om poate fi formulată doar dialectic: Dumnezeu este transcendență, însă în imanență. Este vorba de o eternitate, dar în temporabilitate, de nemăsurabilitate, dar în spațiu.” (Hans Kung, Der Anfang aller Dinge. Naturwissenchaft und Religion, Munchen, Zurich, Piper Verlag, 2005, pp. 124-125)” (Mircea FlontaDarwin și după Darwin, ed. Humanitas, București, 2010, pp. 246-247)

 

Poziția lui Kung:

Poziția lui Kung merită atenție între altele deoarece arată că punctul de vedere al separării depline a imaginii naturii configurate prin cercetarea științifică de credința religioasă poate fi îmbrățișată atât de credincioși, cât și de agnostici.

–          Punctul de sprijin al delimitării credinței de știință este un concept al divinității care se distanțează net de cel antropomorfic, caracteristic pentru reprezentări religioase populare;

–          Respinge înțelegerea deistă a lui Dumnezeu drept o realitate substanțială, așezată în afara lumii. Pentru el, Dumnezeu este pretutindeni, este omniprezent;

–          Dumnezeu este imanent în sensul că pătrunde toate lucrurile și, totodată, transcendent în sensul că nu poate fi cunoscut prine experiență;

–          Dumnezeu este real în sensul că există, dar nu este, totuși, o realitate de natură factuală, accesibilă cunoașterii prin experiență;

–          Kung afirmă că Dumnezeu reprezintă transcendența în imanență, eternitatea în temporalitate, prin urmare absolutul în relativ.  (Hans Kung, Der Anfang aller Dinge. Naturwissenchaft und Religion, Munchen, Zurich, Piper Verlag, 2005, pp. 126-127)

”Limbajul științific și religios sunt tot atât de puțin compatibile ca și limbajul științific și poetic. Asta înseamnă: teoria big-bang-ului și credința în Creație, teoria evoluției și crearea omului nu se contrazic, dar ele nu trebuie nici armonizate.”  (Hans Kung, Der Anfang aller Dinge. Naturwissenchaft und Religion, Munchen, Zurich, Piper Verlag, 2005, pp. 141)

–          Convingerea lui Kung este că, împotriva unei impresii de care nu numai mulți credincioși, dar și persoane cu răspunderi în biserici încă nu s-au eliberat complet, toate descoperirile care afectează imaginea științifică asupra universului, a vieții și a omului nu pot nici să sprijine, nici să zdruncine credința religioasă autentică. El împărtășește astfel punctul de vedere dominant în rândul cercetătorilor naturii, în speță al biologilor: ”procesul evoluției ca atare, văzut din punctul de vedere al științelor naturii, nu include și nici nu exclude un Creator (un Alfa) și un Ultim Sens-Țel (un Omega).” (ibidem, pag. 174);

–          Dacă admitem că toate acele enunțuri despre universul natural pe care le putem califica drep cunoștințe sunt sub controlul experienței, atunci integritatea intelectuală ne va cere să acceptăm că singura imagine asupra acestui univers, care răspunde exigențelor obiectivității, este imaginea ce se constituie pe baza rezultatelor cunoașterii științifice. Aceasta este o imagine asupra naturii și a omului, ca ființă naturală, care întrunește virtuțile, dar și limitele cunoașterii controlabile. Tocmai de aceea ea nu poate pretinde drepturi exclusive, și nici măcar întâietate, în raport cu alte sisteme de reprezentări asupra lumii și a existenței omenești. Ceea ce nu înseamnă decât a recunoaște că există interese și preocupări esențiale ale ființelor care simt, gândesc și reflectează, altele decât cele care vizează dobândirea unei cunoașteri cu valoare obiectivă.

 

Considerațiile lui Stephen J. Gould

Într-un articol intitulat  ”Nonoverlaping Magisteria”, Gould și-a propus o elaborare a punctului de vedere că știința și credința sunt domenii pe deplin separate. Gould s-a delimitat, la fel de net, atât de susținătorii creaționismului științific, cât și de acei cercetători ai evoluției, ca Richard Dawkins, care contestă posibilitatea conviețuirii dintre știința darwiniană și credința religioasă. Autorul este de acord cu acei darwiniști, ca Ayala, care subliniază că nu există un conflict, nici măcar o tensiune, între știința darwiniană și credințele religioase de îndată ce oamenii credincioși nu împărtășesc citirea unor pasaje din Biblie ca un adevăr literal, ”ci ca o literatură care luminează, bazată în parte pe metaforă și alegorie (care sunt componente esențiale ale scrierilor bune) și cer interpretarea ei pentru o înțelegere adecvată.” Un conflict nu este, de fapt, posibil, după Gould, deoarece nu există acea zonă de suprapunere între ele care ar face posibilă o confruntare. ”Lipsa conflictului dintre știință și religie ia naștere din lipsa unei suprapuneri a domeniilor de expertiză profesională – expertiza științei în constituția empirică a universului și a religiei în căutarea valorilor etice adecvate și a semnificației spirituale a vieților noastre”, spune Gould. Dacă adoptă acest punct de vedere, bisericile n-au nici un motiv să conteste ceea ce ne spune cercetarea științifică despre evoluția speciilor. Iar reprezentanții științei darwiniene, ca cercetători ai naturii, nu au nici un temei să respingă credințele religioase, din motivul simplu că știința nu are nimic de spus despre temele care constituie până la urmă nucleul credinței religioase. Și anume semnificațiile morale și valorile, și nu cunoașterea universului, cosmologia.

Considerațiile lui Gould conferă contururi foarte clare unei poziții pe care a adoptat-o și Darwin, în anii săi târzii. După publicarea Originea speciilor, Darwin a câștigat o conștiință tot mai acută a distincției dintre preocupările științifice și cele religioase. Iată una din însemnările lui mai semnificative în această privință: ”Cu mulți ani înainte, am fost sfătuit insistent de către un prieten să nu introduc nimic despre religie în lucrările mele dacă doresc să fac să progreseze știința în Anglia.” (citat după John H.Brooke, ”The relations between Darwin`s science and his religion”, în J.Durand (ed.), Darwinism and Divinity, Oxford, Blackwell, 1985, p.41).

Prezentarea s-a încheiat cu un un gând foarte sugestiv al domnului profesor Flonta:

”Cine vrea să cunoască absolutul, trebuie să plătească cu prețul subiectivității; cine vrea să cunoască obiectivul, cu prețul relativității.”

 

Anunțuri

63 Responses to Școala de vară ”Știință, religie și filosofie ” 2011 – Tema 3: Relația dintre cunoașterea științifică și credința religioasă

  1. NIMENI says:

    #47 | Written by Zambetul de dimineata!

    study_nature,

    Dumneavoastra afirmati:

    “Spun doar atat: sunt multi adventisti care inca frecventeaza biserica, dar pentru care dogmele ei nu mai au mare valoare.”
    o intrebare:
    si cam cat de multi sunt acestia , domnule “study” … ?

    Pentru drept credinciosi exista argumentul ca toti care frecventeaza biserica pun mare pret pe dogme. Statistica arata ca nu este deloc asa. Cit de multi sunt?

    Citeste aici;

    http://www.sdanet.org/atissue/soapbox/norri

  2. Zambetul de dimineata says:

    NIMENI,

    daca este vorba despre articolul „adventismul in criza”… de la adresa de mai sus… am o intrebare!
    Cum adica domne’ sunt acestia in criza cand au scoli, spitale , bani , case frumoase, etc etc. si apoi chiar ma gandesc serios sa platesc prima zecime, asa sa vad ce se va intampla!
    pe de alta parte … sigur ca da , teologia crestina este de aproape 2000 de ani in criza si nu se stie inca cat va mai dura, poate imi spuneti dvs.
    multumesc,

  3. arius says:

    Hehe!…
    Ce cunoscute-mi sunt vorbele „zambetului”… 🙂
    Pai tocmai de asta, ca ati facut multe ziduri de jur imprejul vostru si v-ati inchis in case, scoli, spitale etc etc ati primit mesajul „… am sa va vars din gura Mea”…
    Da’ nu-i nimic, ce conteaza ce zice unul ori altul, tu ai grija sa nu-ti dispara zambetul de pe buze, sa zambesti de dimineata si pana seara. Ba chiar si in somn…! 🙂 🙂 🙂

  4. NIMENI says:

    #50 | Written by Zambetul de dimineata NIMENI,

    „daca este vorba despre articolul “adventismul in criza”… de la adresa de mai sus… am o intrebare!
    Cum adica domne’ sunt acestia in criza cand au scoli, spitale , bani , case frumoase, etc etc. si apoi chiar ma gandesc serios sa platesc prima zecime, asa sa vad ce se va intampla!
    pe de alta parte … sigur ca da , teologia crestina este de aproape 2000 de ani in criza si nu se stie inca cat va mai dura, poate imi spuneti dvs.
    multumesc,”

    Faptul ca aveti o intrebare este dovada faptului ca nu aveti un raspuns.
    Criza adventismului nu se masoara in spitale si scoli ci in dogma si ideologie.
    Daca va fi un colaps sau nu vom vedea, dar scolile si spitalele la care faceti referire ca o inflorire economica ale cui vor fi in caz de colaps? Stiti acest mister sau este tabu? Ca vreti sa va dati zecime, sausa va dati zecimea, nu este rau, este imoral sa-mi sugerati mie sa o dau. Daca facezi aluzie la institutie ca are scoli, spitale, bani si case atunci le are prin inselatorie intelectuala si nu ca este corect sistemul. Daca aluzia este la indivizi care nu fac parte din sistem atunci bravo lor, dar nu spuneti ca au fiindca au fost credinciosi fata de sistem.
    Teologia crestina nu a fost in criza de 2000 de ani, ea a fost tinuta in aceasta criza tocmai ca sa poata fi o sursa sigura pentru cei ce manevreaza teologia. Muritorul de rind face parte dintr-un sistem religios, teologia si teologul sunt factori direct responsabili de criza, prin faptul ca nu poate sa-l explice pe Dumnezeu pe intelesul tuturor. Poate atit teologul cit si sistemul sunt incapabili de a explica divinitatea si atunci colapsul este o realitate. Criza va dura atita timp cit sistemul va primi zecimea (prima zecime).

  5. Daniel says:

    @nature_study

    „Introducerea si cuprinsul articolului realizeaza o trecere in revista a unor aspecte legate de raportul stiinta-religie din punctul tau crestin de vedere – nimic iesit din comun, sunt bine familiarizat cu astfel de abordari.”

    Articolul nu e o teza novatoare, ci o punere in perspectiva a diverselor pozitii si idei. Stiu ca te-ai crezut familiarizat, asa ca ai sarit direct in ciorba, acuzand ultima sectiune ca nu demonstreaza nu stiu ce, cand nu ala era rostul ei acolo. Capito acum? Numai ca sectiunile anterioare arata clar, desi succint, in ce fel descriu autorii citati procesele din practica stiintei ca fiind similare cu cele din practica teologiei. Numai ca din ce scrii mai jos, imi dau seama ca tu fie inca n-ai inteles-o, fie refuzi sa te referi la aceasta descriere. Despre ea este vorba. Daca o respingi, trebuie sa stii si de ce. Tu doar o respingi.

    „Presupun ca tu crezi ca ai demonstrat aceasta teza pe parcursul articolului.”

    Nu cred asta. Teza respectiva „a fost demonstrata” de Torrance, in dialog cu Barth si Polanyi. Am folosit ghilimelele pentru ca vad ca asa iti place tie sa vorbesti, cu demonstrari de teze. Dupa mine as spune ca Torrance s-a dat un pas inapoi si a cautat sa descrie procesul concret al cunoasterii, si in raport cu teologia, dupa ce acesta fusese descris deja de Polanyi in raport cu stiinta. Eu doar am rezumat pe scurt principalele idei din aceasta „demonstratie”. Totusi, ai in articol destula substanta pentru a putea arata cu degetul unde greseste descrierea procesului cunoasterii in aceasta persepctiva. (Ca stiinta si teologia se dezvolta in comunitati de practicieni, ca exista paradigme dominante, ca exista revolutii, ca exista o baza factuala, ca se porneste de la niste credinte care parvin din traditie, ca procesul este supus criticii si corectiei, ca imaginatia si proiectia umana – dimensiunea tacita – joaca un rol f. important etc.). Deci daca stii ce ai impotriva acestei descrieri, care e valabila atat pentru stiinta cat si pentru teologie, spune te rog. Altfel remarca ta e goala si gratuita.

    Nu mi se pare deloc modest sa afirmi: aceasta este structura/natura realitatii!

    Nu stiu de unde ai luat afirmatia aceasta, dar nu din textul meu. Afirmatiile mele modeste erau altele.

    Fact pentru teologii crestini si fanii lor. Fiction pentru restul lumii.

    Ha ha! Wishful thinking.
    Daca ma iei cu „noi, restul lumii”, ar fi bine sa graiesti din statistici, ca un bun adept al stiintei ce esti. Nu? Hai ca in Romania stati „bine” de tot la statistici. La recensamantul din 2002 s-au declarat vreo 15.000 ca fiind atei, asta din 21 milioane. Nu conteaza ce cred ceilalti, poate cred in Mos Craciun. Dar ideea e ca li se pare suficient de respectabil sa creada asa si nu se simt presati sa se declare atei, ca sa poata fi respectabili. Deci din fericire nu va apartine spatiul public.
    Iar daca o sa zici ca masele nu conteaza, ci elitele, vino cu mine la primele 1.000 de universitati ca prestigiu academic din lumea asta, sa vezi daca au sau nu au departamente de teologie. Mai mult, hai sa rasfoim impreuna publicatiile academice ale teologilor si sa evaluam impreuna gradul lor de informare, de sofisticare intelectuala, de exercitiu critic si de tot ce vrei, in comparatie cu publicatiile oricarei alte discipline. Ca unul care am studiat in ambele tabere, pot sa spun ca mai des am vazut comnicari stiintifice fuserite in spatiul stiintelor decat in al teologiei (dar evident, nu vorbim aici de scoala biblica de la Cucuietii din Deal, sau de Seminarul de Cantareti de la Caransebes). Si e normal sa fie asa. Stiinta moderna e de vreo 7 ori mai tanara decat teologia crestina. 🙂

    „ Iar ma vad nevoit sa tulbur apele: teologii spun prostii nu doar cand vorbesc despre stiinte, ci si atunci cand vorbesc despre teologie (sunt putine exceptii – Marcus Borg siJohn Shelby Spong ar fi printre primele care imi vin in minte).”

    Față de Marcus Borg il prefer pe NT Wright (coleg cu el la Jesus Seminar), care e scholarly fara sa-si arunce pe geam traditia si presupozitiile. Borg capituleaza in fata provocarilor modernitatii, careia ii imbratiseaza presupozitiile fara sa cracneasca. Ai zice ca daca e modern si progresist, lumea va alerga la genul lui de crestinism. Dar tocmai opusul se intampla. Bisericile gen Borg se golesc, iar bisericile gen Wright se umplu de tineri, inclusiv intelectuali. Cu Shelby Spong sunt mai putin familiar, dar e cam din aceeasi clasa. E de admirat dorinta acestor doi oameni de a aduce crestinismul in casele si sufletele oamenilor de azi, dar gresesc amarnic calea aleasa, aceea a acomodarii. Daca Isus ar fi ales calea lor, probabil ca ar fi devenit un colaborationist al romanilor si un membru bine vazul in anturajul preotilor celor mai importanti din Iudeea…. Un Isus care nu mai e un radical, care isi pierde ascutisul mesajului si un Isus pe care pana si istoria l-ar fi uitat.

    „Inca un lucru: cei care vorbesc in mod neglijent si fac greseli cand se pronunta in privinta unui lucru pe care il considera un text de fictiune au circumstante atenuante, dar nu acelasi lucru se poate spune si despre cei care nu se informeaza in privinta unor discipline si instrumente de cunoastere a caror valoare este incontestabila – stiintele.”

    Mi-e frica ca aici gresesti. Un om de stiinta adevarat nu-si permite sa fie neglijent. El mereu trebuie sa se indoiasca de presupozitiile lui si sa sondeze lucrurile si din alte unghiuri. Cum ar fi daca Biblia n-ar fi fictiune? Cum ar fi daca intr-adevar lumea ar avea un creator? Cine m-ar putea initia si pe mine in chestiunile acestea, ca sa pot sonda si aceasta dimensiune a existentei despre care aud? Acesta este genul de intrebari pe care si le pune o rationalitate care ramane consecventa pana la capat. Dar e mai comod sa fii las si sa nu gandesti outside the box…
    Si nu stiu daca tu ti-ai articulat pentru tine macar ce e aia, valoare. Iar daca vorbesti despre valoare incontestabila, definitia trebuie sa fie atat de cuprinzatoare incat sa-l includa si pe inuitul de dincolo de cercul polar, si pe Heisenberg, si pe studentul din anul 1, si pe elevul repetent. Sau vrei sa ne impui la toti definitia ta de atept al religiei scientismului? Deconstructia si hermeneutica suspiciunii functioneaza in ambele sensuri!

    „tu uiti faptul ca evanghelia mantuirii lui Hristos este un concept care are sens doar pentru tine si ceilalti oameni care imbratiseaza aceasta perspectiva crestina. Mantuirea nu este demonstrata in niciun fel.”

    Iarasi, incerci pe noi toti hegemonia presupozitiilor tale scientiste, pe care le repeti cu obstinatie. Dar daca evanghelia are sens si pentru tine, dar tu iti inchizi cu incapatanare ochii, urechile, mintea, si refuzi sa incerci, sa testezi o alta paradigma de intelegere? Datele factuale, experimentele repetabile sunt neutre. Ele sunt la fel de „dure” si reale atat pentru un ateu cat si pentru un crestin. Poti fi om de stiinta si daca nu esti scientist. Eu nu pierd nimic daca nu sunt scientist: ma bucur la fel de mult ca tine de toate binefacerile tehnologiei si de descoperirile stiintei. Si n-as pierde nici macar daca scientismul tau ar fi adevarat. Dar daca crestinismul meu este adevarat, tu o sa pierzi… 😦

    „Implicarea mintilor orientate spre teologie in trasarea acestora deja se intampla si nu contribuie la cresterea binelui comun.”

    De unde stii acest lucru? As putea sa-ti citez mai multe exemple care dovedesc contrariul.

    „Hai sa-ti spun cum arata argumentul tau: dovada ca stiinta moderana nu mai poate oferi “acea metanaratiune integratoare de care omul are nevoie” o constituie reclamele de la TV deoarece acestea din urma reprezinta un instrument foarte sofisticat pentru masurarea spiritualitatii maselor.

    Scuze, eu am presupus ca cititorul isi va folosi bibilica sa umple niste goluri, si sa priceapa sensul frazei respective. Ai construit o paiata din ea, ca sa poti s-o dobori cu un picior si sa nu te doara piciorul. 🙂 Fapt este ca daca deschizi TV-ul vezi valorile oamenilor, vezi metafizica, vezi epistemologia lor, in forma foarte cruda. Adica le vezi, in fragmente, world-view-ul sau metanaratiunea de capatai. Or da-mi voie sa-ti spun ca nu scientismul transpare de acolo, decat eventual ca una din multele posibilitati. Dimpotriva, la TV apare horoscopul, baba Omida cu vrajile, noile catedrale, care sunt stadioanele de football, cultul imaginii fizice, cultul sexualitati etc. Acum 40 de ani, metanaratiunea moderna inca domina spatiul public, dupa cum o facuse in ultima suta de ani pana atunci. Dar iata ca a pierdut teren de atunci, iar acum acest discurs e imprastiat printre superstitii si palavrageli lipsite de sens… 🙂 Capito?

  6. study_nature says:

    Zambaretul de dimineata, ce zici despre roadele muncii acestei echipe de cercetatori? Sper sa fac rost si de restul articolului al carui rezumat il ai aici.
    Rupert Mutzel, conducatorul echipei, a coordonat si un doctorat care s-a materializat intr-o disertatie de doctorat sustinuta public acum fix o luna. Se numeste Experimental evolution of halotolerance in Escherichia coli.

    LE: Chantal Abergel (CNRS – IBSM, France) evalueaza astfel articolul „Chemical Evolution of a Bacterium’s Genome” spre care am facut trimitere cu primele 2 linkuri:

    This article reports a sophisticated device to apply an arbitrary selection pressure on cells proliferating in suspension, thus allowing one to perform controlled evolution {1}. As a ‘demo’, the authors attempted no less than changing the chemistry of DNA! An Escherichia coli strain unable to synthesize thymine was grown for thousands of generations with the aim to obtain bacterial strains able to incorporate the artificial nucleobase 5-Chlorouracil instead of thymine. The authors then focused on the characterization of two genetic variants. One exhibited 1000 mutations with an increased G+C% compared to the original strain, thus alleviating the need for 5-Chlorouracil in its DNA. In the other, the G+C% remained the same but the DNA chemistry drastically changed with thymine now replaced by 5-Chlorouracil. Even if the analysis of the puzzling mutations permitting this change in the DNA chemistry remain to be performed, and it is indeed of great fundamental interest, the present outcome of this work is that the authors generated unnatural bacterial strains totally dependent on an artificial compound for their growth but unable to survive in the natural environment where 5-Chlorouracil is absent. Safe genetically modified organisms (GMOs) at last!

    Deci se pare ca s-a modificat si alfabetul genetic. Ce zici de asta, altVasile?

  7. arius,
    apreciez ca imi adresati un mesaj!
    e semn de vigilenta! poate ca am scris o ineptie!
    nu inteleg referirea la „am sa va vars din gura Mea”… despre ce este vorba?
    si dacà eu as zambi si in somn , de ce ati fi dvs interesat?
    poate ca ar fi fost mai bine sa se facà totul( scoala , spital, case de cult) in corturi?

  8. Nimeni,
    ei , multumesc frumos!
    nu stiu sa raspund ale cui vor fi institutiile sda in caz de colaps sau criza economica! cum nu stiu nici cui apartin ele de drept astazi. imi puteti spune dvs, va rog?
    in nici un caz nu v-am sugerat sau cerut sa va dati zecime, e doar o intentie de experiment personal.

    apoi , va rog aveti si probe atunci cand vorbiti de „inselatorie intelectualà ” ? sau ce doriti sa afirmati … ?
    deci , teologii sa fie cauza tuturor neintelegerilor cu privire la Divinitate?
    E destul de greu sa se explice un infinit complex la o masa neomogena de fiinte umane , asa ca va rog… nu trageti in …pianisti(teologi)!
    sunt oameni si ei!

  9. study-nature si Daniel,
    este formidabil ca puteti dialoga , chiar daca nu prea sunteti de acord sau va situati pe fundamente diferite .

    study,
    E nemaipomenit ce au realizat acesti cercatatori!
    Adica o bacterie se poate modifica daca este situata timp indelungat in mediu toxic (concentratie subletala) …de aici se creeaza asocierea „evolutie chimica” , si mai departe fiecare intelege ce doreste!

    Eu inteleg ca pericolul imediat este cel al rezistentei dobandite la antibiotice , si ca ar fi cazul sa se inteleaga in sfarsit (pana nu vom avea septicemii imposibil de tratat), pana nu este prea tarziu… ca „l’antibiotique , c’est pas automatique” !

    Dvs probabil intelegeti ca …?
    Va las placerea sa imi precizati care ar fi consecintele concluziilor acestui experiment si cum sunteti dvs comfortati in a continua a sustine macroevolutia
    ( transformarea dintr-o specie in alta specie), datorita modificarilor genetice adaptative ale unei bacterii intoxicate experimental cu 5 cluorouracile(?)

    multumesc!

  10. study_nature says:

    Edi, pe 13 septembrie:

    Stiinta implica credinta in rationalitatea universului, si aceasta este o mostenire a teolgiei scolastice. Grecii au avut suficient timp sa descopere stiinta si nu au facut-o din cauza limitelor teologice.

    Ce fel de limite teologice crezi ca i-au impiedicat pe greci sa descopere stiinta?
    Eu ma indoiesc ca limitele teologice au fost principalul obstacol pentru ei.

  11. Daniel says:

    study_nature,
    banuiala mea e ca Edi se referea la faptul ca in gandirea greceasca antica lumea continea si zeii. Universul nu era predictibil si deschis investigatiei si actiunii omului. Timpul si spatiul erau sacre.

    Religia Vechiului Testament si apoi crestinismul creaza premisele stiintei moderne prin desacralizarea timpului si spatiului, care apartin lumii create si care sunt absolut distincte de Creator. In aceasta perspectiva lumea este predictibila si deschisa actiunii omului – omului caruia in Genesa i se confera statut de stapanitor si ingrijitor al restului creatiei (animale, gradina Eden…).

    Exista lucrari consacrate pe tema asta. In romaneste este cartea lui Amos Funkenstein, Teologie şi imaginaţia ştiinţifică din Evul Mediu pînă în secolul al XVII-lea, trad. H.-R. Patapievici, Bucureşti: Humanitas, 1998.

  12. NIMENI says:

    #6 | Written by Zambetul de dimineata!

    „apoi , va rog aveti si probe atunci cand vorbiti de “inselatorie intelectualà ” ? sau ce doriti sa afirmati … ?
    deci , teologii sa fie cauza tuturor neintelegerilor cu privire la Divinitate?”

    Probe ca exista o inselatorie intelectuala sunt suficiente, aceptarea lor este un pic mai dificila. O sa ma refer la una adusa in discutie chiar de dvs., zecimea.
    Acest tribut, cersit modern la costum si cravata nu are suport biblic decit pentru natiunea iudaica, pentru crestini nu exista nici-o conotatie benevola sau obligatorie. Oridecite ori un teolog sau unul care slujeste sistemul sperie enoriasii cu pedeapsa divina sau cu pacatul sustragerii de la vre-o datorie pe care o inventeaza de la pupitrul cu microfon sfintit prin legitimatie este inselatorie intelectuala. Nu cred ca dvs. nu a-ti inteles. Cred ca nu acceptati o astfel de abordare din motive care mie i-mi sunt necunoscute dar din cite am citit pe blogul dv. l-e intuiesc. Ca scolile ,spitalele si toate celelalte proprietati sunt achizitionate cu bani din zecime nu v-a este necunoscut cum nu v-a este necunoscut nici faptul ca cei ce beneficiaza de ele fara sa plateasca sunt tot teologii sistemului si nu plebea azs. V-a raspund si la intrebarea;
    „nu stiu sa raspund ale cui vor fi institutiile sda in caz de colaps sau criza economica! cum nu stiu nici cui apartin ele de drept astazi. imi puteti spune dvs, va rog?” ……Toate institutiile sda apartin lui Dumnezeu si in caz de colaps sau criza economica l-e va lua Dumnezeu la cer ca sunt ale Lui. Nu?
    Cit priveste cauzele tuturor neintelegerilor cu privire la Divinitate categoric ca vina este tot a teologilor.Teologii sunt cei ce au enuntat, votat si intarit dogmele cu privire la divinitate.Doar nu vreti sa spuneti ca stiinta aceasta a explcarii lui Dumnezeu i-i apartine unora dintre noi care dialogam pe acest site, sau a celor „nestiutori si prosti” cum zice scriptura?Aluzia cu omogenitatea este de prost gust, este un privilegiu de care se bucura atit aristocratul cit si plebeul, prin bunavointa generoasa a celui ce administreaza si intretine acest site. Faptul ca nu exista omogenitate la aceasta masa este dovada faptului ca dictatura azs este pe cale de disparitie si microfonul acesibil elitei a disparut. Complexitatea despre care vorbiti este o iluzie si o presupunere ca unii nu ar putea sa o pricepa, poate incercati o explicatie logica si rationala a divintatii pe limba dvs., cu probe, sa vedeti daca pricepem.

  13. Nimeni,

    o precizare:, eu nu am niciun blog , nici persoanal nici comunitar! nu stiu ce si unde ati citit… dar din comentariul dvs reiese ca traiti un resentiment/o frustrare mai degraba decat o satisfactie intelectuala urmare a unor lecturi aprofundate!

    a doua precizare: din respect pentru gramatica limbii romane, „vre-o, nici-o , a-ti,i-mi, v-a raspund, l-e va lua la cer, i-i apartine, etc etc „…. chiar daca am plecat de mult din ro, poate ca e bine sa ne amintim cà se scriu impreunat.

    a treia precizare: – masa complexa si neomogena este formata din peste 6 miliarde de fiinte umane ; -iar complexitatea universului, a creatiei si a Creatorului sunt evidente , sau poate ca dvs detine cunoasterea(intelegerea) /deplina-absoluta , la degetul cel mic? spuneam ca teologia si teologii au o misiune dificila in a prezenta divinatatea umanitatii!

    o nedumerire: unde gasiti dvs scris ca ” Toate institutiile sda apartin lui Dumnezeu si in caz de colaps sau criza economica l-e va lua Dumnezeu la cer ca sunt ale Lui. Nu?”
    Va multumesc ca mi-ati oferit inca un motiv sa zambesc … in aceasta dimineata!

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: