Tema 4: Wittgenstein în înțelegerea credinței religioase

Penultima prezentare pe care am ales-o pentru expunere în această miniserie, se referă la concepția lui Wittgenstein asupra credinței religioase. Conferința a fost susținută de prof. dr. Adrian Paul Iliescu.

Preliminarii:

1. Filosoful nu trebuie să construiască teorii globale asupra unui subiect. Filosofia trebuie să facă o muncă de clarificare conceptuală.

2. Nu există un mod unic și economic de a practica credințele religioase.

3. Concepția lui Wittgenstein se bazează pe supoziția că în domeniul credinței religioase nu se ascunde nici un mister, că nu ne confruntăm cu un mare necunoscut. El pleacă de la supoziția că noi știm ce e religia (nu e necesar să vină filosoful să ne (i)lumineze în privința aceasta). Atunci, se pune întrebarea: de ce mai trebuie să construiască Wittgenstein un set de analize? Răspunsul ar fi următorul: deși știm ce e religia, o interpretăm în mod greșit. Când încercăm să sintetizăm, să teoretizăm cu privire la religie, ne rătăcim într-un sistem de idei, analogii, interpretări care sunt greșite. Cu alte cuvinte, suntem victimele unei auto-înșelări.

Citate reprezentative – Ludwig Wittgenstein, Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihologie şi credinţa religioasă, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993, pp. 111-157, fragmente:

”Miezul chestiunii este ca daca ar exista dovezi, aceasta ar distruge de fapt intreaga intreprindere. Orice numesc in mod obisnuit dovada nu m-ar influenta catusi de putin. Sa presupunem, bunaoara, ca am cunoaste oameni care prezic viitorul, care fac preziceri cu ani si ani mai inainte si ca ei ne descriu un fel de Zi a Judecatii. Destul de ciudat este ca daca asa ceva ar exista si chiar daca ar fi ceva mai convingator decat ce am descris eu, credinta ca acest lucru se va intampla n-ar fi deloc o credinta religioasa. Sa presupunem ca ar trebui sa renunt la toate placerile din cauza unei asemenea preziceri. Daca fac cutare lucru, cineva ma va arunca in flacari peste o mie de ani etc. Nu as ceda. Cele mai bune dovezi stiintifice nu reprezinta aici nimic.”

”S-a spus ca crestinismul are o baza istorica. S-a spus de mii de ori, de catre oameni inteligenti, ca in acest caz indubitabilitatea nu este de ajuns. Chiar daca avem tot atatea dovezi cate avem cu privire la Napoleon. Caci indubitabilitatea n-ar fi de ajuns pentru a ma face sa-mi schimb intreaga viata. Crestinismul nu se fundamenteaza pe o baza istorica in sensul ca credinta comuna cu privire la fapte istorice i-ar putea servi drept fundament. Aici avem o credinta in fapte istorice care difera de credinta in fapte istorice obisnuite. Mai mult, ele nu sunt tratate ca propozitii istorice, empirice.”

”Un spiritualist spune „Aparitie” etc. Desi imi da o imagine care nu-mi place, primesc o idee clara. Stiu cel putin ca unii oameni leaga aceasta expresie de un anumit gen de verificare. Stiu ca altii nu o fac – credinciosii, bunaoara; ei nu se refera la o verificare, ci au idei cu totul diferite. Un mare scriitor povestea ca, pe cand era copil, tatal sau i-a dat o insarcinare, iar el a simtit dintr-o data ca nimic, nici macar moartea, nu l-ar putea elibera de responsabilitatea [de a indeplini aceasta insarcinare]; aceasta era datoria pe care o avea el de indeplinit si nici chiar moartea nu putea opri ca acel lucru sa fie datoria lui. El a spus ca aceasta era, intr-un fel, o dovada a nemuririi sufletului – caci daca acesta continua sa traiasca, [responsabilitatea nu va pieri]. Ideea este data de ceea ce noi numim o demonstratie. Ei bine, daca aceasta este ideea, [totul este in ordine].”

”Crestinismul nu se intemeiaza pe un adevar istoric; mai curand, el ne ofera o relatare (istorica) si spune: iar acum, crede! Dar nu: crede aceasta relatare cu acel fel de credinta ce tine de o relatare istorica, ci mai curand: crede, orice s-ar intampla! Si aceasta o poti face numai ca rezultat al vietii traite. Ai aici o relatare, nu te raporta la ea asa cum te raportezi la alta relatare istorica! Las-o sa ocupe un loc cu totul diferit in viata ta. Nu e nimic paradoxal in aceasta! Cat ar suna de ciudat, relatarile istorice din Scriptura s-ar putea dovedi, in sens istoric, false, si totusi credinta ta sa nu piarda nimic prin aceasta: nu insa pentru ca ea s-ar referi, bunaoara, la „adevaruri universale ale ratiunii”! Ci mai curand deoarece credintei nu-i pasa de dovada istorica (de jocul dovezilor in istorie). Aceasta relatare (Scriptura) este insusita de oameni cu credinta (ceea ce inseamna cu dragoste). Aceasta este certitudinea ce caracterizeaza acest fel de acceptare-a-ceva-ca-adevarat, si nu alta.”

”Mie mi se pare ca o credinta religioasa nu poate fi decat ceva de felul unei angajari pasionate fata de un sistem de referinta. Asadar, desi este credinta, ea este de fapt un mod de a trai sau un mod de a judeca viata. Ea este o insusire pasionata a acestui mod de a vedea.
[…]
Viata te poate educa sa crezi in Dumnezeu. Si, de asemenea, experientele pot face acest lucru; dar nu viziuni sau alte experiente ale simturilor care ne arata „existenta acestei fiinte”, ci, de exemplu, suferinte de diferite feluri. Iar acestea nu ni-l arata pe Dumnezeu in felul in care o impresie senzoriala ne arata un obiect, nici nu ne lasa (cel putin) sa-l banuim. Experientele, gandurile – viata pot sa ne impuna aceasta notiune. Ea este oarecum asemanatoare notiunii „obiect”.”

Deosebirea dintre știință și religie în viziunea lui Wittgenstein:

– deosebirea dintre știință și religie pare fundamentală în ceea ce privește originea lumii, felul în care sunt guvernate lucrurile în univers. De aici rezultă rivalitatea cognitivă între știință și religie. Ele sunt doua weltanschauung-uri care diferă și se contrazic. De aici ar rezulta existența a două adevăruri: cel științific și cel religios.

– Wittgenstein contestă această interpretare a separării dintre știință și religie. El nu acceptă ideea rivalității cognitive, nu acceptă că noi am avea de ales între cele două concepții. El crede că atunci când noi percepem rivalitate între cele două, suntem victimele înțelegerii greșite asupra naturii religiei. Căzând în această capcană, am dezvoltat un mod de gândire de tip ”a crede că” (fizicianul crede că/ credinciosul crede că).

– suntem tentați să vedem știința și religia ca două tipuri de explicare a lumii de tipul convingerii ”cred că”. Dacă ar fi așa, practica științifică ar trebui să fie aceeași cu cea religioasă, doar concluziile ar fi diferite. Wittgenstein contestă această analogie. El insistă că ”jocul” credinței și ”jocul” cunoașterii științifice sunt două ”jocuri” în esență diferite, iar faptul că în cazul amândurora apar formulări despre cum a apărut lumea, nu trebuie să ne înșele. Elementul ”informații despre lume” nu trebuie să ne creeze iluzia că cele două sunt practici care produc informație în același sens. De exemplu, ”informații că”, ”idei că” sunt prezente și în fotbal și în toate domeniile; dar aceasta nu ne face să credem că fotbalul înseamnă cunoaștere și oferă o viziune asupra lumii.

Pentru a înțelege mai corect lucrurile, ar trebui să plecăm de la următoarele diferențe:

– practica religioasă, jocul credinței, presupune, în esență, NU a căuta adevăruri despre lume, ci a te vedea pe tine însuți ca ființă trecătoare, a vedea răul din lume ca pedeapsă, a te ruga pentru iertare, a spera în mântuire, a fi recunoscător lui Dumnezeu pentru mila și bunătatea Sa, a ierta, a te milostivi față de ceilalți păcătoși etc.

– jocul științei presupune a te întreba DE CE s-au petrecut anumite evenimente, CUM au apărut, e ADEVĂRAT CĂ? fenomele ascultă de următoarea regularitate și se vor comporta conform acesteia. Rezultă că avem o căutare a adevărului cu ajutorul concluziilor de tip ””.

– în centrul creștinismului, nu se află niște ”concluzii că”, ci ”credințe ÎN”.

Ce înseamnă ”a crede în”?

– narațiunile biblice sunt doar impulsul pentru a-ți forma ”credința în”, nu sunt premise pe baza cărora creezi concluzii, ci sunt doar niște stimulente.

– ”a crede în”, chiar dacă presupune a transmite niște informații, nu înseamnă pur și simplu a crede în ele sau a le sintetiza într-un tablou general asupra lumii, ci a-ți schimba tu viața, a te poziționa într-un anume fel față de lume. De exemplu, în știință nu ți se cere să adopți o anumită atitudine după ce s-a prezentat informația, în religie da.

Wittgenstein insistă asupra a două aspecte:

1. Narațiunile religioase reprezintă numai un fel de material pregătitor pentru ca noi să trăim într-un anumit fel, deci ale au un anumit loc în viața noastră, iar invitația e de a ne reconstrui viața în conformitate cu semnificația lor.

2. Adevărul biblic (ceea ce ți s-a spus CĂ în Biblie), nu mai e țelul final al preocupărilor, așa încât dacă se demonstrează că o anumită narațiune e falsă, credinciosul nu va fi afectat în sensul credinței sale, deoarece el nu a crezut (doar) , ci a crezut în (Dumnezeu).

 

Întrebări personale:

1. Mai multe dovezi care ar distruge concluziile de tip ”cred că”, pot duce la distrugerea a ”cred în”? De exemplu, descoperirea falsității istorice a mai multor evenimente biblice, poate duce la pierderea credinței în Dumnezeu? Conform viziunii lui Wittgenstein, răspunsul ar fi unul negativ. Însă dacă informația esențială a creștinismului de tip ”cred că” – învierea lui Hristos – ajunge să fie invalidată istoric, mai poate exista un ”cred în” (Dumnezeu)? Conform raționamentului lui Pavel, nu:  Daca nu este o inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat.  Si, daca n-a inviat Hristos, atunci propovaduirea noastra este zadarnica, si zadarnica este si credinta voastra.  Ba inca noi suntem descoperiti si ca martori mincinosi ai lui Dumnezeu; fiindca am marturisit despre Dumnezeu ca El a inviat pe Hristos, cand nu L-a inviat, daca este adevarat ca mortii nu invie. Caci, daca nu invie mortii, nici Hristos n-a inviat. Si, daca n-a inviat Hristos, credinta voastra este zadarnica, voi sunteti inca in pacatele voastre, si prin urmare, si cei ce au adormit in Hristos sunt pierduti. (1Cor. 15:13-18)

2. Dacă ”a crede în” înseamnă doar schimbarea modului de viață și raportarea individului într-un anumit fel față de lume, pentru ce mai e nevoie de credința religioasă (în general, și de creștinism în particular)  în cazul în care și omul de știință ”necredincios” cultivă același mod de viață cu cel al credinciosului?

 

Anunțuri

26 Responses to Tema 4: Wittgenstein în înțelegerea credinței religioase

  1. maria says:

    Wittgenstein in prefata de la Tractatus scria :
    ” Pentru a stabili o limita gandirii, atat ceea ce se afla dincoace de limita, cat si ceea ce se afla dincolo de ea ar trebui sa ni se infatiseze cu putinta de gandit .”

    Relatia credinciosului cu dumnezeu ar trebui sa se bazeze pe incredere.
    La intrebarea nr.1 privind invierea lui isus, nu va putea fi niciodata validata sau invalidata istoric.
    Relatarea biblica scoate in evidenta mai mult semnificatia invierii si nu a fost consemnata decat in evanghelii (nu se stie inca cine le-a scris).
    Rationamentul lui Pavel e logic, insa si Pavel la randul lui a crezut in urma unei viziuni.
    Daca crezi ca Pavel a facut ceea ce s-a scris in Fapte.. sau crezi in epistolele lui, inseamna ca crezi si in inviere, pentru ca Pavel a cunoscut , a avut viziuni, si a trait experiente religioase.
    Wittgenstein spunea ca tocmai aceste experiente si ganduri despre dumnezeu ne arata existenta lui.
    Biblia este o colectie de mituri, tocmai de aceea nu abunda in exemple privind cantitatea si numarul.
    David Hume spunea ca toate incercarile noastre de a trece dincolo de cantitate si numar , dincolo de cunoastere experimentala sunt „simpla sofistica si iluzii’.
    La wittgsnstein realitatea se poate compune din ‘jocuri de limbaj” , insa Russell considera ca nu mintea noastra creaza adevarul sau falsul, ea creaza convingeri.
    „Ceea ce face ca o convingere sa devina adevarata este un fapt, iar acest fapt nu implica nicidecum gandirea persoanei care are acea convingere”, spunea Russell.
    Deci, invierea nu o sa fie niciodata un fapt istoric.
    Se pare ca si Pavel puncteaza pe un fapt pentru a demonstra credinta, folosind notiunea de „martor”.
    Aceasta notiune este implementata crestinilor de mai tarziu sub forma de sugestie, o participare spirituala, o idee devenita realitate in minte.
    Pentru ca Pavel a fost un martor, apostolii au fost, crestinii de mai tarziu nu mai pot fi considerati martori.
    Marturia crestinismului e bazata pe reiterarea unor trairi si pe baza unor scrieri considerate sacre.
    Deci,crestinismul este o religie bazata pe o idee sustinuta de scrieri puse sub semnul intrebarii si pe fapte care nu pot fi demonstrate.

  2. eddieconst says:

    Erata:

    Am spus Karl in loc de Ludwig si am adaugat un e la titlul pe videoul editat.

    Alexa:

    Nice coincidence.

    Richard & Maria:

    Wittgenstein e foarte greu de digerat, intrucat necesita un exercitiu serios in logica simbolica. Cele 80 de pagini ale Tratatului sunt un chin. Am cautat totusi sa nu depind de ce spun altii ci sa digerez singur cat pot. Este posibil sa fie limite serioase in interpretarea mea, dar vorba lui Wtg, este mai bine sa fii tu insuti. Am incercvat sa arat in primul rand ce insemneaza el pentru cititorul de filosofie/teologie si ascultatorul de predici: o subita revelatie a non-sensului a o mare parte din afirmatiile facute cu confidenta.

  3. maria says:

    eddieconst

    Da, ai dreptate.
    Dupa cate am citit si eu, Dumnezeu sta bine in toate jocurile de limbaj.
    Are sens in structura propozitiei oriunde l-ai pune, pentru ca nu apartine generalului.
    Esentialul poate fi tot atat de vizibil structurat, pentru ca reprezentarea lui se face in raport de o reprezentare plastica.
    Insa credinta tine de atitudine ca predicat si nicidecum asimilata senzatiilor, intuitiei.
    Non-sensul din cate am observat tine de gandirea ilogica si nicidecum de simbol pentru ca nu exista simbol ilogic.
    Daca avem doua nume cu simboluri diferite, asocierea lor unei actiuni comune sau aceluiasi predicat devine un non-sens, o constructie ilogica.

  4. Beni Plesa says:

    Alexa

    „”””2. Dacă ”a crede în” înseamnă doar schimbarea modului de viață și raportarea individului într-un anumit fel față de lume, pentru ce mai e nevoie de credința religioasă (în general, și de creștinism în particular) în cazul în care și omul de știință ”necredincios” cultivă același mod de viață cu cel al credinciosului?””

    Dupa cum bine sti–;exista o mare diferenta intre „religie ” si „teologie”.Majoritatea insa nu fac aceasta distinctie iar pentru ei este unul si acelasi lucru.

    Esenta religiei in sine este -antropologica-,si este de fapt mainifestarea spiritului
    omenesc in cautarea de a gasi sensul vietii si nu de putine ori oamenii „religiosi” cad in tot felul de superstitii.

    Crestinismul privit din perspectiva ca -mod de comportament -are si el regulilile lui ca oricare alta religie si nu este scutit de capcana superstitiilor si de atractia de a creea legende .

    Ceea ce crestinismul cred eu ca are in plus este un sistem sistematic in domeniul -theologi.-.

    Theologia spre deosebire de -religie- este indreptata spre CUNOASTEREA DE DUMNEZEU.

    Imi vine in minte exemplul unui om din west care s-a dus sa cunoasca practicile religioase din estul indepartat.
    Dupa ce a asistat la toate ceremoniile si a vizitat o multime de „locuri sfinte” l-a intrebat pe calugarul tibetan daca poate sa-i explice theologia care i-i motiveaza sa fie asa de zelosi in manifestarile lor religioase deoarece el nu a fost in stare sa vada nimic „dincolo” de „matanile” si dansurile lor.
    Auzind acestea ,calugarul i-i raspunde ca in religia lor ei nu au o „THEOLOGIE” ci doar -DANSEAZA-.si fac MATANII.

    Da ,ai dreptate ca atat crestinul cat si omul necrestin (nereligios ) pot trai un mod de viata etic asemanator ,insa in crestinism spre deosebire de alte religii -modul etic de viata- nu este factorul determinant.
    Ioan afirma in evanghelie ca –toate aceste lucruri au fost scrie ca voi sa credeti ca Dumnezeu intr-un anumit fel a fost in Isus impacand lumea cu SINE–
    Scopul „intamplarilor” istorice au avut ca scop de a facilita credinta ca acest ISUS este intr-un anumit fel DEOSEBIT de toti ceilalti oameni .
    Urmatorul pas in crestinism este nu numai sa credem ca aceste „povestiri” sint adevarate ci ca acest ISUS este singurul mijlocitor intre Dumnezeu si oameni si ca EL este OBIECTUL credintei noastre.
    Invataturile lui sint bune ,sfaturile lui despre un anumit mod de viata daca este urmat ,sint bune ,insa toate acestea nu ajuta la nimic daca sint divortate de CREDINTA IN EL ca persoana UNICA in istoria omenirii.
    EL ca persoana UNICA a facut in locul nostru si pentru noi ceea ce nimeni altul nu a fost calificat sa infaptuiasca.
    A crede toate pvestile despre el fara a-ti pune increderea IN EL ,ca a infaptuit TOTUL in locul tau ,te lasa in pacatele tale si despartit de comuniune cu Dumnezeu.
    Un mod de viata etic este bun pentru societatea in care traiesti insa ,insa nu te ajuta sa treci „bariera” ce te desparte de Dumnezeu.
    Isus spunea ca NIMENI NU POATE sa vina la EL daca nu-i este DAT de TATAL .
    Invataturile religioase ale oamenilor iti creaza un mediu in care sa-ti traiesti viata insa nu iti pot da un SALVATOR acum si pentru vesnicie.

    Vizioneaza te rog prezentarile lui Edi la epistola catre Romani si vei intelege necesitatea logica a unui SALVATOR si nu doar a unui „intelept” care sa te ajute sa-ti scgimbi MODUL DE VIATA.

    Noi toti avem nevoie de o THEOLOGIE (cunoastere despre Dumnezeu) si nu doar de a adopta un mod de viata etic ,oricat de bun ar fi el.
    Edi bine spunea ca filozofii se DESFIINTEAZA unul pe altul,asa ca fiind adeptul unui filozof sau al altuia este ca si cum ai vrea sa te ridici de la pamaint –tragandu-te singur de sireturi-.
    Cand necesitatile de baza iti vor fi implinite si o sa imbatranesti ,daca nu ti-ai hranit cu nimic „sufletul”, vei ajunge o persoana desamagita .
    Oamenii sint fiinte „spirituale” iar NECREDINTA unora nu vor putea schimba aceasta realitate.

    Pavel spunea intr-un loc ca –:-„-Dumnezeu este SALVATORUL tuturor oamenilor si intr-un mod mai special al celor ce CRED”.

    Fara credinta IN– nimeni nu poate accesa intelepciunea lucrurilor spirituale.

    Beni

    .

  5. study_nature says:

    Beni:

    Ceea ce crestinismul cred eu ca are in plus este un sistem sistematic in domeniul -theologi.-.
    Theologia spre deosebire de -religie- este indreptata spre CUNOASTEREA DE DUMNEZEU.

    Apa de ploaie si nimic mai mult.

    Imi vine in minte exemplul unui om din west care s-a dus sa cunoasca practicile religioase din estul indepartat.
    Dupa ce a asistat la toate ceremoniile si a vizitat o multime de “locuri sfinte” l-a intrebat pe calugarul tibetan daca poate sa-i explice theologia care i-i motiveaza sa fie asa de zelosi in manifestarile lor religioase deoarece el nu a fost in stare sa vada nimic “dincolo” de “matanile” si dansurile lor.
    Auzind acestea ,calugarul i-i raspunde ca in religia lor ei nu au o “THEOLOGIE” ci doar -DANSEAZA-.si fac MATANII.

    Geniala anecdota, Beni, de unde le tot scoti!?! Frumos croite, zeiss! Cam de aceeasi factura si acelasi calibru ca mareata teologie crestina pe care o lauzi.

    Edi bine spunea ca filozofii se DESFIINTEAZA unul pe altul,asa ca fiind adeptul unui filozof sau al altuia este ca si cum ai vrea sa te ridici de la pamaint –tragandu-te singur de sireturi-.

    Nu stiu daca Edi chiar asta zicea, dar eu reformulez asa, ca fie mai aproape de realitate: religiile se DESFIINTEAZA una pe alta, asa ca, fiind adeptul unui religii sau al alteia este ca si cum ai vrea sa te ridici de la pamaint –tragandu-te singur de sireturi-

    Pavel spunea intr-un loc ca –:-”-Dumnezeu este SALVATORUL tuturor oamenilor si intr-un mod mai special al celor ce CRED”.

    Acum ai inceput sa inventezi si versete biblice?

  6. CJ says:

    Apa de ploaie? Esti foarte amabil cu ineptiile acestui evanghelic agramat.

    Dupa cum bine sti—;exista o mare diferenta intre “religie ” si “teologie”.Majoritatea insa nu fac aceasta distinctie iar pentru ei este unul si acelasi lucru.

    Majoritatea nu ieste crestini ievanghelici, sa moara mama!
    Din ciclul „Azi am aflat un lucru nou care m-a dat pe spate”: religia si teologia nu inseamna acelasi lucru. Wow! 😯 I’ve just had an epiphany!

    Esenta religiei in sine este -antropologica-,si este de fapt mainifestarea spiritului
    omenesc in cautarea de a gasi sensul vietii si nu de putine ori oamenii “religiosi” cad in tot felul de superstitii.

    Thank God for Beni, fiindca dansul nu-i „religios”! :fingersxd: Sa te-auda Dumnezeu, frate Beni, si sa te scape de superstitii!

    Ceea ce crestinismul cred eu ca are in plus este un sistem sistematic in domeniul -theologi.-.

    Mda, am inteles perfect. Nu, nu, ai dreptate… face sens ceea ce spui. :lying:

    Theologia spre deosebire de -religie- este indreptata spre CUNOASTEREA DE DUMNEZEU.

    Pe cand religia, fir-ar mama ei a dracu de curva (metaforic vorbind), iese indreptata numai cu gandul la… ehei… Vino Domne Isuse!

    Imi vine in minte exemplul unui om din west care s-a dus sa cunoasca practicile religioase din estul indepartat.

    Haideti, domnu’ beni-beni, c-am vazut si noi filme cu John Wayne. Ce dreacu, dle, de parca ne povestiti pilde cu domnu Isus calare pe magarus, care-i iubeste pe toti oamenii!

    Auzind acestea ,calugarul i-i raspunde ca in religia lor ei nu au o “THEOLOGIE” ci doar -DANSEAZA-.si fac MATANII.

    Ai dracu de penticostali, auzi la ei, se deghizeaza si in indieni si in calugari tibetani! Ce nu face omul pentru un film reusit la hollywood!

    Dupa aceea, urmeaza o predica in stilul clasic, care efectiv ne-a plictisit pana ne-a luat dracu pe toti. Zici ca iestem la vreo biserica ievanghelica.
    Oricum, premiul „Zmeura de aur in domeniul logicii si al teologiei” i se cuvine fara niciun dubiu. Bre, cum sa zic, daca Beni Plesa nu iegzista, trebuia inventat!
    Are omul asta niste perle de intelepciune spirituala, de te lasa cu teologia cascata nu alta! Are omul asta un simt al ridicolului, ceva de speriat!

    Hai ca tre’ sa plec. Poate mai vin.

  7. Beni Plesa says:

    Study-nature

    Imi esti simpatic ,si dupa spusele tale se pare ca esti absolvent a vreunui institut religios, insa dupa cum am spus –departamentul de religii si departamentul de theologie sint lucruri pe care tu inca le confunzi.

    Study nature : – „””Pavel spunea intr-un loc ca –:-”-Dumnezeu este SALVATORUL tuturor oamenilor si intr-un mod mai special al celor ce CRED”.

    Acum ai inceput sa inventezi si versete biblice?””

    Study-nature ,dragul meu ,nu ma face sa-mi schimb parerea despre cunostintele tale biblice .
    Citeste te rog 1-Timotei cap 4 vers 10 si vezi daca eu INVENTEZ versete biblice !

    „”For this end we toil and struggle,becouse wehave our hope SET on the living GOD ,who is the Savior of ALL people,ESPECIALLY of those who believe „”

    „”Noi muncim intradevar si ne luptam,pentru ca ne-am pus nadejdea in Dumnezeul cel viu care este mantuitorul TUTUROR oamenilor si mai ales (in mod special) al celor credinciosi (cred IN ).””

    La seminarul unde ai frecventat se pare ca nu te-au invatat prea mult despre ce spunea PAVEL.

    Te iert pentru atitudinea dispretuitoare ce ai manifestat-o in mesajul de mai sus.

    Ca CJ numeste acestea –ineptii–nu surprinde pe nimeni ,dar de la tine ma asteptam sa stii ceva mai mult.
    Eu,da mai gresesc din cand in cand la capitolul gramatica ,dar sint sigur ca nu gramatica mea te-a facut sa afirmi ca eu INVENTEZ VERSETE BIBLICE.

    Eu te sfatuiesc sa pui mana si sa citesti biblia la rand ( vorba lui Samson) cand te angajezi sa faci afirmatii nefondate.
    Incolo –toate cele bune .
    Beni

  8. Beni Plesa says:

    CJ

    „””Din ciclul “Azi am aflat un lucru nou care m-a dat pe spate”: religia si teologia nu inseamna acelasi lucru. Wow! I’ve just had an epiphany!””

    Ca nu stii deosebirea intre –religie si theologie –aceatsa nu este „marea ta problema „”.

    „”” Theology is the study of the existence, nature, and relation to the universe of Deity/Deities. Religion is a set of personal or institutionalized beliefs, practices, and attitudes that are developed and adhered to based upon a certain theological view. Think of the relationship this way: Theology tells you where or not there is a deity/deities, and what that deity is like. Religion tells you how to live your life in accordance with the existence and nature of the deity/dieties, or how to improve your relationship with the deity/deities and your understanding of them and the world around you. more
    answerbag.com””

    Nu trebuie sa te simti jenat de acest semn mic de ignoranta in cultura ta ateista,unii se pretind teologi sau cu studi teologice ( Study-nature)si nu au habar ce vorbesc cateodata..

    Foarte amuzanta perspectiva prin care tu citesti mesajele mele.
    Uite ca si ateii mai au cate o „gaura neagra” ce le fura informatii relevante si ai face sa-si dea cu „TIFLA’ in cap singuri.

    Buna sa-ti fie inima si toate cele bune.
    Beni

  9. Beni Plesa says:

    CJ

    „””Are omul asta niste perle de intelepciune spirituala, de te lasa cu teologia cascata nu alta! Are omul asta un simt al ridicolului, ceva de speriat!

    Hai ca tre’ sa plec. Poate mai vin.””

    Clovnule nu ma surprinde ca ceea ce eu afirm este ridicol si nebunie pentru tine.
    Pavel spunea acelasi lucru despre oamnei ca tine inca acum 2000 de ani .
    „”propovaduirea EVANGHELIEI este ridicola si o nebunie pentru cei ce sint pe calea PIERZARII dar pentru noi care credem IN iSUS este ………””

    Peste 100 de ani nimeni nu-si va mai aduce aminte de „spusele” tale intelepte ,dar Pavel este citat in fiecare zi undeva pe aceasta planeta chiar si astazi dupa 2000 de ani.

    Foloseste-ti logica si vezi cine este mai de crezut–tu sau Pavel ??

    Ca tu o „SA REVII poate curand” este mai sigur decat –Vino Doamne ISUSE–in viitor.
    Maranata–vine CLOVNUL din NOU !!!
    Se pare ca nu numai eu am monopol asupra a ceea ce este ridicol.
    Sa ai o zi buna.
    Beni

  10. eddieconst says:

    Subscriu cu Beni la diferenta intre teologie si religie.

    Am alta opinie cu privire la obiectul teologiei.

    Burtrard Russel arata ca diferenta intre crestinism ai celelalte religii este aceia ca crestinismul a imprumutata teologia de la filosofiii idealisti greci. Termenul ca atare este folosit prima data de Aristotel. Teologia a fost mediul in care evul mediu a continuat demersul grec de a descoperii legile gandirii.

    Controversa nominalista in sec xiv a fost incheierea ciclului cogitativ initiat de greci si a pus bazele modernitatii (Allen Gillespie, „Theological origins of Modernity”. Chicago Univ Press, 2008). Teologia in sens modern nu il mai are ca obiect al cunoasterii pe Dumnezeu asa cum filosofia sau teologia naturala nu se mai ocupa de stiinta. Teologia a devenit o activitate stiintifica de analiza a limbajului in care biblia sau biserica vorbeste despre dumnezeu.

    Din punctul de vedere al credinciosului de rand, cei mai mari teologi moderni se califica ca atei prin refuzul de a discuta despre Dumnezeu ca obiect al cunoasterii care poate fi descris in limbaj relevant. Wittgenstein despre care discutam in aceasta saptamana este adeptul unei astfel de prohibitii.

  11. Beni Plesa says:

    CJ

    Ce sa intamplat cu tine? pe vremuri stiai sa pierzi
    domneste” ,Hai ca acum tu m-ai dat pe spate cu citirea asta sarcarstica .
    Recunoaste ca nu esti atot -stiutor si cate odata o mai dai si tu in bara.
    Tu chiar crezi ca ateii sint scutiti de epifanii ?
    Cateodata poti sa inveti cate ceva si de la anagramati „ievanghelici”.
    Fi un bun „sportiv” –ai numai de castigat.
    Noapte buna.
    Beni

  12. eddieconst says:

    CJ:

    Fain cartoon. :laugh:

  13. maria says:

    „Altfel ajungeti in alte balarii, de regula relativiste.”

    La Wittgenstein dumnezeul religiei este un nonsens , dar W. a facut intr-un fel teologie.
    Russell remarca o nuanta de misticism.
    Dumnezeu face parte din om, din limbajul omenesc, acest lucru inseamna ca devine realitate a microuniversului nostru.
    Solipsismul e adevarul in masura in care constiinta este identificata cu eul, cu viata, cu realitatea.
    Dumnezeu exista prin toate aceste forme ale constiintei: sfintenie, bine, suferinta etc.
    Pentru ca ele sunt caracteristici in spatele carora se ascund fapte.
    W.exemplifica cel mai bine ceea ce a vrut sa spuna Pavel referitor la relatia crestinului cu lumea, adica sa apartina lumii si in acelasi timp sa-l cuprinda pe dumnezeu.
    Dumnezeu face parte din limbajul nostru, deci exista si nu ca un construct al mintii omenesti ci ca o realitate dedusa din asertiuni .
    Nu e subiectivism e ceea ce afirma W. indiferent cum ai pune problema.
    Si poate avea legatura cu reformarea bisericii, pentru ca a spune ca dumnezeu este un concept nu inteleg de ce-i trebuie biserica.
    Dar a spune ca dumnezeu face parte din noi, devine o noua paradigma pe care incearca sa o imbratiseze crestinismul zilelor noastre.

  14. maria says:

    Poate parea o iluzie viziunea lui Condorcet despre progresul omenesc determinat de ratiune si progres.
    Chiar si astazi cand se pare ca lumea fizica nu are nevoie de dumnezeu pentru a-si confirma existenta, cand biblia e depasita de evenimente, conceptii , chiar idealuri, omul inca isi construieste o lume narativa.
    Umberto Eco cauta sa patrunda pasii pe care-i parcurge omul in naratiunea despre dumnezeu si incepe cu cauza conceperii naratiunii.
    La o naratiune stim sigur mesajul, exista acolo un tata protector in ceata infinitului, nu trebuiesc prea multe intrebari despre fiinta, ele pot fi inlocuite cu Nimicul, orice idee devine un arhetip deformabil catre infinit.
    Tocmai de aceea cititorul ideal al naratiunii nu este empiricul.
    Cititorul ideal face un pact cu autorul (personajul naratiunii) , el se include in limitele acestei naratiuni, in barierele lumii descrise si o ia in serios.
    Lumea reala nu ofera intrebari asupra sensului existentei, lumea naratiunii ofera sens existentei fara intrebari, ca un fapt dat.
    Religia e naratiunea iar teologia modurile de expunere (monolog, dialog, descriere).

  15. BeniPlesa says:

    Edi

    Am gasit asta pe unul din link-urile trimise de C.J.

    „””Is there a rhinoceros in the room? One of the earliest encounters between Bertrand Russell and the young Ludwig Wittgenstein involved a discussion about whether there was a rhinoceros in their room. Apparently, when Wittgenstein ‘refused to admit that it was certain that there was not a rhinoceros in the room,’ Russell half-jokingly looked underneath the desks to prove it. But to no avail. ‘My German engineer, I think, is a fool,’ concluded Russell. ‘He thinks nothing empirical is knowable-I asked him to admit that there was not a rhinoceros in the room, but he wouldn’t.'[1]
    The crux of the dispute appears to be a thesis held by Wittgenstein at the time concerning ‘asserted propositions.’ According to Russell, Wittgenstein maintained that ‘there is nothing in the world except asserted propositions’ and refused ‘to admit the existence of anything except asserted propositions.'[2] But what this thesis amounts to and how it is related to his remarks about nothing empirical being knowable and about whether there is a rhinoceros in the room is difficult to determine. For one thing, it is difficult to see how Wittgenstein could be arguing that nothing empirical is knowable given the central importance for his early thinking of his idea that only propositions of natural science can be said. For another, his reported claim that there is nothing in the world except asserted propositions is hard to square with his contention in the ‘Notes on Logic’ that there are only unasserted propositions. What we need is an interpretation that can make sense of Wittgenstein’s reported remarks, while taking into account their relation to his fundamental ideas and his views in the ‘Notes on Logic’ and elsewhere. Also, it must offer some account of Russell’s extreme reaction to Wittgenstein and his worry that Wittgenstein may have been a fool. „””

    Cei mai multi dintre filozofi in dorinta lor de afirmare a unor perspective ne-populare se misca la granita dintre intelepciune si nebunie.
    Cred ca Russel avea dreptate cand afirma despre acest W. ca este un om prost cu alura de filozof

    Ben

  16. samson says:

    #10 eddieconst

    Subscriu cu Beni la diferenta intre teologie si religie.

    să știți că și noi suptscriem cu fratale beni la diferența aia dintre teologie și religie, și ca să-nțeleagă și iubiți frați și stimate surori ce ie difernța aia, și nu numa fratele beni, ne permitem s-adăugăm la clarificările dvs și clarificările noastre:

    -de iegzemplu iubiți frați și stimate surori se califică la capitolu religie, iei face și crede religie, se iubește cu dl dumnezeu și cu domnu isus și se lasă iubiți de domnii ăia doii, chiar dak câtodată ăia doii îi mai și bate, da mai mult pentru binele lor propiu, că n-a fost cuminți și nu ie gata încă pentru cer

    -domni profesorii se califică la capitolu teologie, iei se salută cu dl dumnezeu și cu domnu isus numa așa de la distanță, și vorbește despre domnii ăia doii numa de bine, ca despre morți d-alfel

    ps. domnii profesorii prezenți pe saiturili astea p-aicea, deghizați supt diferite porecle (chiar dak de cele mai multe ori proaste, și la propiu și la figurat!) nu face obiectu de la încadrarea cu ceilanți domni profesori la capitolu teologie, ci dânși formează o categorie de sine stătătoare : iubiți frați profesori!!!

    pps. problema ie ce facem cu iubitu nostru frate beni, care cu toată subscrierea noastră masivă și a lu dvs alături de dânsu la diferența aia dintre religie și teologie, cu dânsu ce facem, pe dânsu unde îl încadrăm? noi, și cu dl duhu sfânt suntem de părere că iubitu nosstru frate beni se-ncadrează cu notă maximă la capitolu religie, și că ie numa pregătit să ia iegzamenu d-admitere în împărăția lu dl dumnezeu, chiar dak în cazu lu dînsu ie vorba d-o admitere mai pe furiș așa, în ultima bancă și la timpu mai mult ca preteritu

    și să știe și fratele beni că și noi avem duhu sfânt și că și nouă ni s-a arătat domnu isus, chiar dak așa cel mai la urmă de tot și numa pe furiș! (probabil că-i iera și lu dânsu rușine de cine ieste și ce face dânsu acuma!)

  17. CJ says:

    Ia uite ce rade fratele Edi! :heh:
    http://commonsenseatheism.com/?p=12130

    Scuzati-ma, fratilor si surorilor in credinta adventa, stimate roboate, iubiti teologi ievanghelici… si celelalte hiene anti-eddieconst… sa va dea Dumnezeul vostru sanatate & har & viata vesnica & all inclusive, dar am gresit unul din link-urile importante din cele de ieri:

    ► „And this from a guy who calls himself a “religious person”. ”
    Asta era: http://www.positiveatheism.org/mail/eml9095.htm
    (ultima parte, ultimul raspuns)
    _______________________________________

    P.S.
    Hey, I like this dude – Michael. Look, Oxigen2, look:

    I consider myself something of an anarchist (this is very much inspired by my favourite author, George Orwell). You might want to check out .

    & also:
    http://atheistmovies.blogspot.com/2011/09/hidden-reality-brian-greene-audiobook-e.html

  18. samson says:

    #16 fratele beni

    Edi
    Am gasit asta pe unul din link-urile trimise de C.J.

    dle, de găsit oi fi găsit dta, da nu te-am rugat noi dle frumos să nu mai citești dle să nu mai încerci să citești ce postează p-aicea diverși domni( fiecare dupe înțelepciunea care i-a dat-o lui dl dumnnezeu) până nu te lepezi dle de satana domnu isus și de fundurile alea de sifoane iehoviste prin care citești dummeata tot ce s escrie aicea, și mai ales ce scrie dl cj? câtt de mare poa să fie bias-u din mintea dtale, vorba lu domnu isus: dak lumina dtale ie întuneric, atunci cât de mare tre să fie întunericu din capu dtale!!! aproape că nici nu ne mai vine să ne rugăm pt dta!!!

    Cei mai multi dintre filozofi in dorinta lor de afirmare a unor perspective ne-populare se misca la granita dintre intelepciune si nebunie.

    dle, fă-ți dle un bine și nu mai mânia pe dl dumnezeu și obosi pe oameni p-aicea! se uită lumea la dta dle! ce dreaqu a ajuns toți rednecii din bibelbelt-u american să-și dea cu părerea despre filozofie; auzi dta că cică” se mișcă la granița dintre înțelepciune și nebunie”!?!?!? dle, ferice de cei săraci cu duhu și de dta căci a lor ie împărăția cerurilor! dle, spre știința dtale, nebunia lu oamenii ăia filozofii ie mai înțeleaptă decât înțelepciunea lu dl dumnezeu și domnu isus la un loc!!! ( idolașii dtale favoriți)

    ce dreaqu să te aștepți de la un biblolatru fundamentalist să-nțeleagă ce-a vrut să zică unele din cele mai iluminate minți din toate timpurile, dak nu ie scrise-n colecția lui de mituri sfinte!

    ia luminează-ne dle și pe noi, cam ce-a vrut să zică dl witgenstein cu propozițiile alea asertivele și neasertivele, ia dă-ne dle niște iegzemple de propoziții d-ale la care se referea dl witgenstein, ia să te auzim, hai!

    Cred ca Russel avea dreptate cand afirma despre acest W. ca este un om prost cu alura de filozof

    ferice de dta dle, că a dtale ie împărăția cerurilor! dta iești acolo pe merit! magna cum laudae!
    cum îndrăznești dle dta, un biblolatru ca dta, să citezi, chipurile, din dl russel la adresa ilustrului domn witgenstein, dta iești sigur c-asta n-ai auzit-o pe la fro predică de la anvon?
    ia vezi dle dak tot ai început să citești și citezi dta din dl russel, ia vezi cam ce părere avea dânsu și despre idolașii dtale favoriți domnu isus și dl iehova, că dak tot îi dai dta dreptate lu dl russel, înseamnă că are dreptate și când se referă la idolașii dtale, ia vezi, ia!

    uite dle ce zice-n relitate dl russel la adresa ilustrului domn witgenstein:

    ”Bertrand Russell described him as the most perfect example of genius, „passionate, profound, intense, and dominating”
    http://en.wikipedia.org/wiki/Witgenstein

    fă-ți dle un bine și pune mâna și citește, că ie gratis și nici nu doare! nu-ți mai fie frică dle că-ți pică dumnezeiașu și rămâi dta singur pe lumea asta, fără pile, binecuvântări și protecție și că nu mai ai pe cine să mituiești și să te mituiască; și pe lumea ailantă fără rai și viață vejnică

    ps. al dreaqu prost, prostu nu ie prost destul dak nu ie și fudul! ie musai să-l vadă toată lumea și să se uite la iel
    pui pariu că ăsta se mai și laudă la biserica aia a lui cu iesperiențele și biruințele care ie le dă lui domnu în bătăliiile lui cu ateii de p-un sait?

  19. BeniPlesa says:

    Samson

    Cred ca am sa pun o vorba buna si pentru tine Samsoane ,Imparatia ar fi plicticoasa fara tine si abilitatile tale in domeniul taxonomiei.

    Acum ca am cazut de acord cu totii hai sa cantam cantarea nr..? –Ce bine e cand fratii …….se unesc si pe domnul il slavesc..
    Diaconul de servici C.J. il rugam sa stranga colecta.
    Cred ca ar fi bine sa ne rugam la zeul RA, pentru prea-iubitul nostru prezbiter –Anubis-,nu mai prea avem vesti despre el,speram sa se reintoarca cat de curand.

    Ps–ma bucur ca perspectiva mea este o sursa de inspiratie pentru tine.Sincer speram la un comentariu mai lung din partea ta.
    Poate data viitoare.
    Pss–Samsoane de multe ori am vrut sa te intreb ;
    Cu care samson te indentifici tu ?
    1–Samson cu Dalila in brate si plete lungi
    2–Samson fara Dalila ,fara ochi ci doar cu plete lungi
    3–Samson care impinge stalpii templului si moare intre daramaturile create de el.

    Da atentie la nr 3.
    Beni

  20. BeniPlesa says:

    Samson

    Incearca si fi serios cateva momente.

    „””uite dle ce zice-n relitate dl russel la adresa ilustrului domn witgenstein:

    ”Bertrand Russell described him as the most perfect example of genius, “passionate, profound, intense, and dominating”””

    „”
    „”Also, it must offer some account of Russell’s extreme reaction to Wittgenstein and his worry that Wittgenstein may have been a fool. “””

    Care din aceste afirmatii sint facute in REALITATE ci care sint facute sub influenta prostiei de filozof ??

    Daca Russel il suspecteaza pe W. ca este un om prost si tot el Russel il considera un geniu, ce concluzie poate sa traga un „bible-belt–red nek si ievangelic pe deasupra despre abilitatea lui Russel de a clasifica oamenii ??

    Beni

  21. samson says:

    #21 fratele beni

    Samson
    Incearca si fi serios cateva momente.
    “””uite dle ce zice-n relitate dl russel la adresa ilustrului domn witgenstein:
    ”Bertrand Russell described him as the most perfect example of genius, “passionate, profound, intense, and dominating”””
    “”
    “”Also, it must offer some account of Russell’s extreme reaction to Wittgenstein and his worry that Wittgenstein may have been a fool. “””

    pune dle genunchiu jos și roagă-te și pe urmă citește linku ăla care l-a pus dl cj și tăticu dtale samson și te lămurești:

    ”…Russell revised his opinion, and in fact came to be overpowered by Wittgenstein’s forceful personality. He wrote in November 1911 that he had at first thought Wittgenstein might be a crank, but soon decided he was a genius: „Some of his early views made the decision difficult. He maintained, for example, at one time that all existential propositions are meaningless. This was in a lecture room, and I invited him to consider the proposition: ‘There is no hippopotamus in this room at present.’ When he refused to believe this, I looked under all the desks without finding one; but he remained unconvinced.”[54] Three months after Wittgenstein’s arrival he told Morrell: „I love him & feel he will solve the problems I am too old to solve … He is the young man one hopes for.”[55] The role-reversal between him and Wittgenstein was such that he wrote in 1916, after Wittgenstein had criticized his own work: „His criticism, ‘tho I don’t think he realized it at the time, was an event of first-rate importance in my life, and affected everything I have done since. I saw that he was right, and I saw that I could not hope ever again to do fundamental work in philosophy.”

    ”At the urging of Ramsey and others, Wittgenstein returned to Cambridge in 1929. Keynes wrote in a letter to his wife: „Well, God has arrived. I met him on the 5.15 train.” Despite this fame, he could not initially work at Cambridge as he did not have a degree, so he applied as an advanced undergraduate. Russell noted that his previous residency was sufficient for a PhD, and urged him to offer the Tractatus as his thesis. It was examined in 1929 by Russell and Moore; at the end of the thesis defence, Wittgenstein clapped the two examiners on the shoulder and said, „Don’t worry, I know you’ll never understand it.”[103] Moore wrote in the examiner’s report: „I myself consider that this is a work of genius; but, even if I am completely mistaken and it is nothing of the sort, it is well above the standard required for the Ph.D. degree.”

    Care din aceste afirmatii sint facute in REALITATE ci care sint facute sub influenta prostiei de filozof ??
    Daca Russel il suspecteaza pe W. ca este un om prost si tot el Russel il considera un geniu, ce concluzie poate sa traga un “bible-belt–red nek si ievangelic pe deasupra despre abilitatea lui Russel de a clasifica oamenii ??

    ce concluzie? încearcă dle cu biblia la rând, three pages a day keep de devil away, acolo sigur înțelegi și dta despre ce ie vorba!

    pune domne gnunchiu jos și te roagă mai întâi, pe urmă pocăiește-te, dă jos fundurile alea de sifoane de pe creier, citește ce scrie și ce spune mințile ilustre ale geniului uman, lasă pe dl dumnezeu să-l îngroape pe dl dumnezeu, și vino dupe tăticu dtale samson, fiindcă adevărat. adevărat îți spun că înainte de dl iehova ie tăticu dtale samson!

  22. maria says:

    „Scuzati-ma, fratilor si surorilor in credinta adventa, stimate roboate, iubiti teologi ievanghelici… si celelalte hiene anti-eddieconst… ”

    Adica cam toti suntem hiene anti-edi
    chiar nu stiam
    multumesc de urare insa pastreaz-o pentru tine.
    viata vesnica

  23. study_nature says:

    CJ:

    Scuzati-ma, fratilor si surorilor in credinta adventa, stimate roboate, iubiti teologi ievanghelici… si celelalte hiene anti-eddieconst…

    CJ, sa stii ca in timpul in care tu ai lipsit eu mi-am schimbat parerea initiala despre Maria. Nici aceea nu coincidea cu cea pe care o exprimi tu aici prin sintagma „stimate roboate”, ca sa nu mai vorbim de situatia actuala, cand diferenta este si mai mare.
    Citeste cateva dintre comentariile ei din ultima vreme.

  24. maria says:

    study_nature

    multumesc de apreciere !

    cred ca a fost doar o constructie nefericita in legatura cu hienele , intelesul e cu totul altul.
    nu m-am suparat, stiu ca nu o face cu inima rea

  25. Iuda says:

    Iubiti frati necredinciosi. Va rog nu-l mai deranjati pe Beni. El e acum asezat pe un pat din puf, are ochisorii inchisi si viseaza la cai verzi in campii presarate cu cantareti voiosi la marginea marii de cristal (in care nu poti face baie ca nu contine lichide). El vede aceste lucruri pe care voi bieti nenorociti nu le mirositi, intuiti si din care cauza nu le credeti. Degeaba trageti de Beni sa se trezeasca din patutz, cu cat zbierati mai tare la el cu atat mai strans isi inchide ochisorii si cu atat mai tare striga la Dumnezeu sa-l tina in credinta din patutzul lui de puf! Beni si noi te iubim, somn usor si vise placute in continuare in patutul comod caruia ii spui „leaganul realitatii mele” si de care nimeni nu te poate desparti oricat de multe argumente ti-ar da peste fata! Amin

  26. Beni Plesa says:

    Samson

    „”He maintained, for example, at one time that all existential propositions are meaningless. This was in a lecture room, and I invited him to consider the proposition: ‘There is no hippopotamus in this room at present.’ When he refused to believe this””

    Hai sa punem si pe romaneste pentru cei ce nu stiu engleza;

    Filozoful B.Rusell era odata intr-o clasa de studiu cu filozoful asta aplaudat de unii W-stein. Rusell a vrut sa-i verifice modul de gandire si a facut urmatoarea afirmatie:–„”in aceasta camera nu exista nici un rinocel in acest moment”
    Teoria lui W-stein era ca afirmatile existentialiste sint fara nici un sens si de aceea nu le poate CREDE.
    Rusell ca sa-l convinga pe W-stein ca nu este nici un rinocel in camera a inceput sa se uite pe sub mese insa nici aceasta verificare nu la putut face pe W-stein sa CREADA ca NU EXISTA NICI UN RINOCEL in acea camera.
    Rusell realizind cu cine avea de a face l-a declarat pe W-stein nebun.””

    Samsoane acum una pentru tine:==daca la noapte te duci in camera DALILEI si ea afirma ca nu exista nici un FILISTEAN in pat cu ea,sub pat isi nici in dulap ,la care tu ramai NECREDINCIUS si insisti ca nu poti CREDE afirmatia ei ,Ce crezi tu ca ar zice Dalila despre tine ?
    Isus spunea despre oameni ca acestia ca cu toate ca au ochi nu vad au urechi dar se fac ca nu aud .Pentru ei Ideologia lor este mai importanta decat REALITATEA.

    Somn usor si tie si la Iuda asta care se imbata si el cu apa de ploaie.
    Daca un astfel de om este „lumina mai mica ” ce va duce la o lumina mai mare ,mergeti inainte stimati frati si surori –gradina lui Dumnezeu este mare si este loc si pentru voi.
    O fi W-stein asta destept ,dar in exemplul dat de Rusell, merita dus la spitalul de nebuni.
    Sa aveti o zi buna.si vorba Mariei cu palaria veche: „”viata vesnica” cat despre Maria asta noua cu alta palarie –sper ca Rusell s-o trezeasca .
    Beni

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: