Anno Domini 32 – Wittgenstein

13 septembrie 2011 de Edmond Constantinescu 96 comentarii

Filed under Video Tagged with Epistemologie, Logica, Wittgenstein

96 Responses to Anno Domini 32 – Wittgenstein

Richard says:

18 septembrie 2011 la 01:35

arius,

reiau ideea logicii ca, conventie. Este un set de reguli care s-a dezvoltat in secole, care a fost dezbatut si care in cele din urma a creat logica stiintifica care ajuns sa ne ofere noua tehnologia si computerele de acum de care ne servim in mod perfid, batandu-ne joc de stiinta si de logica, insa profitam de efectele ei benefice. Ne place sa avem o masina noua de 50 000 $ si mai mult care are multe gadgeturi electronice ca sistemele de antipatinaj electronic sau cel de mentinere pe traiectorie a masinii…sau celularele inteligente… Cand avem cancer, ne place sa mergem la spital si sa fim tratati sau diagnosticati cu cel mai dezvoltat produs tehnologic.

Logica este, spuneam, ca o gramatica a gandirii, in sensul ca ea ne indica daca propozitiile au sens logic sau nu, altfel discursul integrat nu are nici un sens, decat pt mintile mistice, artistice, subdezvoltate, decerebrate sau psihopate… Imi cer scuze pt ce am spus, insa este perceptia mea.

Logica are niste principii generale, insa ea nu are cum sa exprime realitatea insasi, pt ca nimic nu poate surprinde perfect realitatea insasi. Atunci ne multumim cu ceea ce unele domenii stiintifice sau speculative ne ofera, imbatranim si murim, insa noroc ca sunt unii care in pasajul lor prin viata ne lasa ceva, iar comunitatea aia stiintifica atat de injurata de unii pe aici, acumuleaza aceasta traditie si avem acum o gramada de informatii coerente despre multe domenii, atat de multe ca domeniile stiintifice nu inceteaza sa se multiplice !

Logica este o «iluzie» daca ne imaginam ca logica, sau stiinta ne ofera raspunsuri ultime la intrebarile noastre ontologice si existentiale. Logica este un instrument de validare propozitionala.

Pt C J care a taiat nodul cordian pt a abandona disonanata cognitiv-afectiva, problema este clara, clasata si isi urmeaza drumul intr-o paradigma larga insa foarte concreta adoptand epistemologia stiintifica prin excelenta.

Insa sunt unii care prefera sa nu-l taie deodata ca Ed, eu si altii …. care sunt asa mai existentialisti din fire si ii pasioneaza problematizarea, ii excita fiintial si existential sa identifice noi probleme si sa isi imagineze noi solutii.

Pt mine este clar, d zeu se ascunde cum si spune in Biblie, este un d zeu care nu vrea sa se dezvalue, atunci noi putem bine sa afirmam ca el nu exista …pt oricum daca exista, el nu fiinteaza in acelasi mod ca noi sau ca lucrurile pe care le percepem.

Ne ramane mistica sau credinta personala, iar aceasta este o optiune personala, subiectiva care nu se poate comunica in mod rational.

Deci, Logica indica drumul gandirii, este o instanta de supracontrol si de validitate, este un set de reguli conventionale, da, insa NU in sensul conventiilor sociale 😉

La intrebarea daca logica corespunde esentei realitatii, raspunsul este NU ! Nici macar nu are cum… A fost marea eroare a grecilor si a fost perpetuata sute de ani de catre scolastica medievala. Logica este un instrument practic (asa cum l-a numit Aristotel -Organon, adica instrument) de validare a esafodajului propozitional. Logica nici macar nu este un instrument de sondare propiu zisa a realitatii. Logica se ocupa de coerenta si validitatea propzitiilor logice si nicdecum de ADEVAR !!!! Valoarea de adevar a unei propozitii este de fapt rezultatul procesului de validitate, si nicidecum in sensul de adevar ca cel utilizat de filosofie, magie sau religie 😉 Mai sunt si alte instrumente de sondare indirecta a realitatii, sentimentele, emotiile, visul, mistica, extazul, capacitatile perceptive (simtul, mirosul, vazul etc…), observatia …. etc.
Richard says:

18 septembrie 2011 la 02:00

beni,

tu spui : Cand cineva respinge pe Dumnezeu ,nici nu este de mirare ca imbratiseaza orce “gogoasa” vorba lui Aurel Ionica.

ok am sa fiu sincer si direct cu tine, meriti acest lucru. Oricine, in orice moment poate crede o gogoasa indiferent de sistemul de referinta sau de paradigma adoptata, important este sa rmana deschis la ceea ce ar putea rasturna modul sau de gandire. Scopul in viata, dupa mine, nu este sa ajungem sa integram perfect in viata noastra un adevar, ci a invata sa fim deschisi si sa ne dezvoltam in urma activitatilor, deciziilor si modului de gandire adoptat la un moment dat.

Si aurel spune atatea gogosi…. cateodata chiar se amuza sa le creeze parafrazand voit gresit ceea ce citeste, este o metoda foarte scolastica, in ciuda respingerii sale fata de logica lui aristotel LOL. Etienne Gilson are carti fabuloase despre scolastica medievala 😉

Wittgenstein a fost un geniu, insa recunosc ca in ciuda admiratiei mele profunde pt acest ganditor, are multe afirmatii cretine, angoasante, unele foarte rigide si ultimative, sa nu uitam ca W vea o personalitate angoasata( o fii corect in romana ?) Obsesiile sale existental-religioase si morale pe de o parte si logica sa de fier pe de alta l-au facut sa afirme lucruri care contrazic chiar Tractatus-ul sau LOL… insa este si el un om, chiar daca a fost un geniu. Nu suntem masini de validare logica, ci traim printre evenimente existentiale … evenimente de viata care ne forjeaza si ne structureaza gandirea. Suntem fiinte circumstentiale care se adapteaza…. si bine ca suntem asa, daca nu am inebuni din cauza disonantelor cognitiv-afective zilnice.

Wittgenstein a cazut in gandire mistica mai tarziu… avea un caracter extremist … insa asta nu matura aportul sau unic la dezvoltarea gandirii contemporane si a validitatii logice. Era o minte extraordinara care excela in tot ce facea, inginerie, matematica, logica, filosofie… ar fii putut foarte bine sa faca teoria cunosterii sau lingvistica sau geometrie sau computere, daca traia astazi ;). Ca sa nu mai vorbim de cultura sa enciclopedica si de curajul sau greu de imaginat. Chiar ca combatant pe front a dovedit ca este aparte de ceilalti…

Cand eram in facultate, am facut logica situatiilor sociale cu Alexandru Surdu, un germanist de marca in romania, singurul traducator al Tractatus-ului in romana, care a creat un grup de studiu studentesc al Tractatus-ului in anii 90 la care am luat parte din curiozitate. In ciuda fascinatiei mele pt W, Tractatus-ul sau mi-a dat dureri de cap 2 ani…. Este greu de penetrat in mintea acestui ganditor atat de versatil, numai cunoasterea perfecte a limbii germane de catre acest logician (Surdu) m-a ajutat sa inteleg cate ceva din gandirea lui Wittgenstein.

cam atat am avut de spus

cu sinceritate
Beni Plesa says:

18 septembrie 2011 la 02:09

Richard

Multumesc !

Noapte buna.

Beni
maria says:

18 septembrie 2011 la 05:54

Jean luc marion are cateva idei interesante despre idolul (dumnezeu) pe care nu-l poti uita.
Faptul ca Nietzsche a strigat sfarsitul metafizicii nu a insemnat ca prioritatea absolutului a fost data la o parte.
Numai asa s-a putut naste fenomenologia, iar Husserl cu toate ca a elaborat logica „pura” a cunoasterii stiintifice , a ajuns (in dorinta de a analiza conceptual ideea transcendentei) la ideea conform careia unica realitate a obiectului se afla in actul de constiinta indreptat spre ceva ce implica „transcendenta”.
Obsesia ubicuitatii contemporane se reflecta in ideea conform careia intotdeauna „invizibilul este un vizibil in potenta”.
Iar aici intra revelatia, ca forma de manifestare a absolutului.
Lumea a devenit o gradina care cultiva simboluri, in care simbolul este achizitia ubicua a umanismului.
Alergam dupa simboluri nadajduind ca macar ele il pot reprezenta pe dumnezeu, pentru ca, dumnezeu e „privirea pe care n-o poti uita”, care-ti asigura un sens.

Pollock a exprimat prin arta cel mai bine ubicuitatea ca obsesie a umanitatii

Talentul unui artist nu poate transforma un proces intr-un obiect ,deoarece nu exista obiecte , exista doar procese la scara timpului.

„Iluzia ca lumea este alcatuita din obiecte se afla in spatele multora dintre constructiile stiintei clasice.
………………………………………………………………………………………..
Dar atat relativitatea cat si teoria cuantica ne spun ca lumea e altfel.
Miscarea si schimbarea sunt primordiale. Nimic nu este, decat intr-un sens foarte aproximativ si limitat in timp. Poate fi o iluzie folositoare pentru unele scopuri, dar daca vrem sa gandim in chip fundamental nu trebuie sa pierdem din vedere faptul esential ca este o iluzie.
…………………………………………………………………………………
Aceasta are implicatii profunde in multe privinte. Astfel, pentru a judeca rationalitatea deciziilor noastre nu trebuie sa facem apel la un observator supranatural care stie totul :este suficient sa cerem ca observatori diferiti sa raporteze corect ceea ce vad.” (Lee Smolin)
Beni Plesa says:

18 septembrie 2011 la 12:40

Maria

„”Alergam dupa simboluri nadajduind ca macar ele il pot reprezenta pe dumnezeu, pentru ca, dumnezeu e “privirea pe care n-o poti uita”, care-ti asigura un sens.””

Citesc comentarile tale si realizez metamorfoza gandirii tale ;da,ai dreptate ca era o vreme cand „alergai dupa simboluri–sabat,sanctuar,botezuri si fiare apocaliptice–.Increderea int-un anume SIMBOL ,este goana dupa vant si niciodata nu ajungi la nimic.
Isus spunea;–veniti la mine cei truditi si impovorati de „alergari” si eu va voi da ODIHNA.
Faptul ca apartineai unui grup ce iti flutura aceste simboluri in fata ochilor ,sabat dupa sabat si t-i le promitea si pe „noul pamant” se vede clar ca in realitate nu ti-a oferit nimic stabil si la ceea mai mica „adiere de vand” filozofic te-a „suflat” de nici tu nu mai sti pe unde esti.

Valoarea simbolurilor este ZERO cand nu te pot indrepta spre dorinta de veacuri a omenirii.
Tu ai fost creata (sau evoluata) cu potential de a recunoaste in tine planul si scopul vietii tale.Fara Dumnezeu esti ca un copac din padurea cea mare
ce se usuca ,cade si putrezeste ,fara viitor si uitat de toti.
Elimina cunoasterea de Dumnezeu prin Isus si vei ajunge in marea masina de reciclat –jungla filozofica a contrazicerilor fara sfirsit–.
Alergare placuta –Maria !!
Cand drogul filozofiilor isi va pierde efectul ;cu ce vei ramanea ??
Adevaratul Isus inca nu a desamagit pe nimeni.
Beni
arius says:

18 septembrie 2011 la 12:59

Richard,
„…in cele din urma a creat logica stiintifica care ajuns sa ne ofere noua tehnologia si computerele de acum de care ne servim in mod perfid, batandu-ne joc de stiinta si de logica, insa profitam de efectele ei benefice…”

Argumentul este puternic si e normal sa-l aduci in discutie. Insa, din cate am inteles eu, logica n-are nimic de-a face cu dezvoltarea tehnologica. Dezvlotarea stiintifica se bazeaza mai degraba pe stiinte exacte, in special matematica, fizica, chimie. Ori ecuatiile in aceste discipline nu opereaza cu logica ci cu formule exacte validate prin experiment. Mie mi-ar fi de mare folos daca ai putea sa oferi niste exemple concrete care sa sustina idea ca toata dezvoltarea stiintifica se datoreaza logicii.
maria says:

18 septembrie 2011 la 13:55

Beni,

„Faptul ca apartineai unui grup ce iti flutura aceste simboluri in fata ochilor ,sabat dupa sabat si t-i le promitea si pe “noul pamant” se vede clar ca in realitate nu ti-a oferit nimic stabil si la ceea mai mica “adiere de vand” filozofic te-a “suflat” de nici tu nu mai sti pe unde esti.”

Eu nu sunt asa proasta precum crezi.
Mie nu mi-a fluturat nimeni nimic, iar in 14 ani de azs, nu am stat in banca si am ascultat. Am citit tot ce se poate citi, istorie azs, teologie, EGw, doctrina, sanctuar, si nu numai.
Dupa ce mai inainte citisem tot ce se poate citi despre ortodoxie, si vorbisem si cu calugarii de la Cernica de unde imprumutam carti.
Aici cu partea spirituala, insa filosofia e o practica in ortodoxie, unde calugarii in general citesc f. mult nu numai dogmatica lor.
Nu m-a dezamagit isus ca nu avea cum, insa oamenii m-au dezamagit.
Ma dezamageste totul, lumea in mizeria ei, gandirea defecta si infatuarea, libertinajul , etica asa-zis crestina care imbolnaveste si supune la dezmat spiritual.
Eu am cautat in religie nu pe dumnezeu ci un mod de viata mai bun, mai curat, un aer mai respirabil fata de ceea ce vezi la tot pasul, un altruism sau o iubire neconditionata.
Numai ca ceea ce mi-a oferit a fost imaginea unui cancan a la „moulin rouge” , o nuditate a omului in fata nulitatii, omul dezgolit de caracter pentru a imprumuta caracterul nimicului.
M-am simtit ca toulouse lautrec si am crezut ca ma scufund de tot in pustiu si in mormant.
Insa m-am ridicat dupa aceasta goana dupa vant.
Nu o sa iau in considerare ceea ce-ai spus , insa nu banuiam ca sunt atat de imbecila in ochii unora.
caci numai imbecilitatea te poate ridica si sufla in raport de conceptiile unora sau altora.
eddieconst says:

18 septembrie 2011 la 17:33

Rich, mai gandeste-te putin, sigur ti se pare adecvata paralela pe care o faci intre logica si gramatica?
Cate gramatici cunosti? Dar logici?”

Exista o singura grmatica daca ne referim la sintaxa propozitiei: subiect, predicat, modificatori. Si exista o singura logica: subiect & predicat. Intrebarea este ce a fost inainte: oul sau gaina. Este gramatica o expresie a gandirii logice sau este logica o expresie a gramaticii.

Scolile de gandire moderne dau prioritate gramaticii. Este un fel de revoluite copernicana. Supravietuirea omului ca om depinde de un cod de comunicare complex capabil sa descrie nu umai realitatea dar si scenarii posibile ale realitatii.
Logica s-a dezvoltat din interiorizarea comunicarii. Darwin, referindu-se la ideile inascute ale lui Platon remarca: „Read Monkeys for preexistence”. :laugh:
eddieconst says:

18 septembrie 2011 la 18:03

Arius:

Argumentul este puternic si e normal sa-l aduci in discutie. Insa, din cate am inteles eu, logica n-are nimic de-a face cu dezvoltarea tehnologica. Dezvlotarea stiintifica se bazeaza mai degraba pe stiinte exacte, in special matematica, fizica, chimie. Ori ecuatiile in aceste discipline nu opereaza cu logica ci cu formule exacte validate prin experiment. Mie mi-ar fi de mare folos daca ai putea sa oferi niste exemple concrete care sa sustina idea ca toata dezvoltarea stiintifica se datoreaza logicii.

Pana va avea Richard timp sa iti raspunda, iti ofer eu un breviar:

1. Egiptenii (si Sumerienii) descopera geometria, trecand „de la la masuratori la calcul, si de la calcul la logica” (Proclus).

2. Grecii transforma Geometria intr-o disciplina strict deductiva.

3. Grecii merg de la masura – RATIO, la RATIO-NAL-ISM, si inventeaza discursul filosofic dupa criterii euclidiene.

4. Pitagora si Platon sustin ca numerele, geometria si ideile logice sunt entitati metafizice, si explica inteligibilitatea logica a lumii ca reflectare a lor.

5. Aristotel pune bazele stiintei logicii.

6. Scoala nominalista (sec XIV) separa logica de metafizica si defineste conceptele ca simple semne. Sabia lui Ocamus.

7. Galileo, Kepler si Newton aplica pentru prima data geometria la miscarea corpurilor asezand bazele mecanicii. Prinipiul este formalizat de Descates in Discurs asupra Metodei. In alte cuvinte, revolutia stiintifica este aplicarea logicii matematice la lumea in schimbare, dupa emanciparea logicii de metafizica Platonica.

8. Frege, Russel, Whitehead dovedesc ca matematica este stiinta logicii la maturitate. Albert Einstein enunta teoria relativitatii care este o aplicatie a principiului ca geometria nu este adevar etern (Platon) ci aplicatie a logicii (Russel & CO). Tot Einstein pune bazele fizicii quantice care modeleaza realitatea dincolo de limbajul logic Aristotelean. In alte cuvinte, conceptia moderna despre univers recunoaste ca ideea Platonica este moarta, si ratiunea este doar limbaj.

Asta este linia generala. Confuzia pleaca, prietene Arie, de la faptul ca tu iti imaginezi ca stiinta s-a dezvoltat in ordinea lectiilor de fizica si mat pe care le-ai luat ca sa treci clasa. Citeste Dialogul si scrisorile lui Galileo, Scholium de Newton sau Discursul lui Descartes, si vei vdea linia clara a dezvoltarii revolutiei tehnico-stiintifice din evolutia gandirii logico-filosofice.
arius says:

18 septembrie 2011 la 18:41

Edi,
Eu am inteles pana acum ca tu sustii idea ca ideile filosofice si religioase trebuie sa se modeleze si sa se „adapteze” din mers la descoperirile stiintifice, fiindca altfel ajung falimentare. Acum, din ce spui mai sus, reiese exact contrariul, anume ca dezvoltarea tehnico-stiintifica se datoreaza evolutiei gandirii logico-filosofice, adica stiinta a ajuns sa se dezvolte datorita discursului logico-filosofic evoluat. Asa ajungem iar la intrebarea ta: ce a fost la inceput, oul sau gaina?…

Eu nu am pretentia ca stiu raspunsul la intrebare, insa ce pot spune sigur este ca descoper in viata reala ca multe idei cu care am trait ani de zile convins fiindca ca detin „adevarul” a trebuit sa le abandonez fiindca mi-au fost puse in fata dovezi si argumente validate stiintific, asa ca dupa mine discursul filosofic este cel care se modeleaza si nu invers. Tu dar, ce spui…? 🙂
eddieconst says:

18 septembrie 2011 la 18:46

Beni:

Tu chiar crezi ca problema Mariei era aceea ca viziona 3ABN in loc sa vizioneze TBN? Sau ca l-a citit pe Doug Bachelor cand de fapt trebuia sa-l citeasca Craig?

Adica chiar crezi ca Maria este unul dintre cei 30 milioane de moroni McDonaltizati si McJesusiti, o americana grasa si sntimentala care se intreaba daca harpa de aur si coronita se dau celor care se plictisesc in sabat sau celor care se coc in suc propriu duminica?

MARIA ESTE CARTEZIANA. Ceea ce a atras-o la Adventism a fost promisiunea unei religii biblice si rationale in acelasi timp. Faptul ca Adventismul nu s-a tinut de cuvant este o dezamagire pe care o inteleg.

Dar a ne intoarce la McJesus ar insmna sa ne asezam in pozitia proverbialei scroafe care se intoarce la ce a varsat.
arius says:

18 septembrie 2011 la 18:55

Erata: cand spun „adevarul” ma refer la discursul filosofic corect formulat prin care obtin concluzii valide.
eddieconst says:

18 septembrie 2011 la 19:02

Arius:

Eu nu sustin nimic. Eu iti ofer doar istoria cunoasterii ca fapt. Filosofia, mai exact metafizica, a fost inaintea stiintei. Lucrurile evoloueaza in lumea reala. Cunoasterea a evoluat de la o paradigma la alta.

Faptul ca Rev Franceza a taiat capul regelui nu insemneaza nici ca Franta nu s-a dezvoltat ca una din cele mai reusite monarhii din Europa pana atunci, nici ca Republica Franceza trebuie sa se intoarca in feudalism.

Filosofia este regina detronata a stiintei. Este feudalismul gandirii. In lumea moderna recunoastem prioritatea stiintei ca instrument cognitiv. Nu insemneaza ca modelul monarhiei filosofice nu a functionat inainte, dar nici ca ar functiona astazi.

Pe de alta parte, filosofia are un rol esential in analiza conceptuala a stiintei, dar nu un rol directional-normativ. daca iti amintesti controversa mea cu Cezar cu privire la evolutionism, aici a fost princiala divergenta intre noi: daca filosofia este sau nu normativa in cercetarea stiintifica. Raspunsul (nu al meu, ci al filosfului si logicianului modern) este categoric NU.
eddieconst says:

18 septembrie 2011 la 19:13

Ok, guys, got to go. Trebuie sa imi fac sedinta de auto-tortura la swimming-pool, apoi voi inregistra „Originile teologico-metafizice ale stiintei” care este o continuare a dezbaterii de aici. Richard, de ce nu iti iei timp pentru un editorial despre Wittgenstei? Maria, cred ca mai multi am fi interesati (eu sunt) sa cunoastem perspectiva ta filosofico-critica asupra proriei experiente religioase. Ne-ai facut curiosi. Daca ai timp pentru un editorial, ia legatura cu northlite. By.
arius says:

18 septembrie 2011 la 19:42

Edi
„…Eu iti ofer doar istoria cunoasterii ca fapt…”
Ce-ai zice de o rescriere a istoriei cunoasterii? Sper ca nu te deranjeaza idea in sine, fiindca in ultima instanta n-ar fi prima istorie care se rescrie datorita informatiilor noi la care avem acces. In opinia mea, istoria cunoasterii pe care o cunoastem nu prea se potriveste cu ce putem observa prin observatie directa. Ori asta e constatarea mea, ca cei care au scris istoria au tras turta la focul lor dar acum e timpul ca focul sa fie asezata la locul corect. Iar locul corect, dupa mine, este acela ca dezvoltarea cunoasterii s-a facut pe alte baze decat cele ale logicii. Ce-ai spune de RATIO-NALITATE…?
arius says:

18 septembrie 2011 la 19:50

Si inca ceva: modelul monarhiei filosofice a functionat, da, asa dupa cum au functionat si alte modele atata timp cat cineva le-a impus cu bata. Dar bata nu-i un instrument utilizat in cunoasterea stiintifica, din cate stiu. Dimpotriva. Nu?… 🙂
Iuda says:

18 septembrie 2011 la 22:58

Beni ascunde-te ca te faci de cacao rau de tot. O pauza in spatiul online timp in care sa citesti si altceva decat Iov nu ti-ar strica.
Beni Plesa says:

19 septembrie 2011 la 02:44

Edi

„”Tu chiar crezi ca problema Mariei era aceea ca viziona 3ABN in loc sa vizioneze TBN? Sau ca l-a citit pe Doug Bachelor cand de fapt trebuia sa-l citeasca Craig? „”

Ai dreptate in ce ai afirmat si nici eu nu cred ca asta a fost sau este „problema” mariei.
Nici eu nu sint un admirator la cei mentionati de tine mai sus.

Admir efortul si persistenta Mariei in a culege „flori si maracini” de pe toate coclaurile .
Maria nu este o persoana proasta ,insa din afirmatiile ei rezulta ca ea nu a fost niciodata mai mult decat o crestina din punct de vedere social.
Nascuta in ortodoxism ,cum altii au fost nascuti in islam ,catolicism sau orce alta secta crestina.
Cand cineva reneaga evanghelia dovedeste ca nu a fost niciodata cu adevarat adus la viata si harul lui Dumnezeu manifestat prin Isus era doar un „alt concept filozofic ” si nu puterea transformatoare ce nu mai poate fi reversata.

Cu cat un om se vede mai putin pacatos cu atat mai mult nu va vedea necesitatea unui SALVATOR iar impulsul ce vine de la ISUS se va reduce doar la o forma de umanism secular.si un program de salveaza-te prin propriile tale eforturi .
Salvarea pentru multi din aceasta categorie este in realitate o „fuga” de la fata Domnului si o exagerare a importantei individului .

I love Maria foarte mult si ii doresc numai bine pe toate planurile.
Beni.
.
maria says:

19 septembrie 2011 la 05:34

Edi,

Multumesc !

Omul are capacitatea de a cunoaste realitatea, iar aceasta deschidere catre intelegere se bazeaza pe un rationament.
Si nu stiu daca porunca a doua din decalog nu este de fapt o incercare de a-l desprinde pe credincios de lumea realitatii lui.
Pentru ca e o porunca ce sfideaza logica , mintea umana lucreaza cu rationamente.
Gandul devine o forma , ajunge sa produca aceasta forma.
Compensarea imaginii despre Dumnezeu se face in vechiul testament pe baza unor raporturi cu divinitatea, raporturi bazate pe notiunea de lege , frica, respect, pedeapsa etc.
Refularea unei imagini a divinului nu a dus la o bogatie a experientelor cu dumnezeu (viziunile erau strict legate de natiunea iudaica extrem de razboinica) ba dimpotriva a desfiintat orice activitate umana legata de arta, filosofie, etc.
Isus a spus ca face ceea ce a vazut la tatal, ori asta ar insemna desfiintarea imaginii zeului vechiului testament, ceea ce a determinat reactia agresiva a unora impotriva lui.
Iar Pavel face o remarca absolut uimitoare la ceea ce vrem noi de la dumnezeu :”Dumnezeu lucreaza prin tine ca tu sa vrei si sa faci.”
„sa vrei si sa faci” – aici nu e vorba nici acea predestinare sustinuta de unii, nici de liberul-arbitru ci de „vointa”
Intotdeauna omul a cautat un scop, iar in spatele scopului sta credinta
credinta evreilor i-a dus la scopul de a cuceri si a prada si a face o natiune
credinta a facut ca dumnezeul lor sa fie asa cum doresc ei
isus a rasturnat aceste valori
ca s-a ajuns mai tarziu la notiunea de zeu salvator e altceva si tine tot de un scop.
Moartea a fost intotdeauna o necunoscuta , iar in fata ei au ingenunchiat cele mai mari genii.
Julien Barnes in „Nimicul de temut” descrie aceasta frica sau sentimentul mortii prin ochii multor ganditori. Estetica vietii tine de pulsul pe care-l simti, de imaginea viului. Moartea altereaza aceasta imagine, iar Platon in fata acestei alteritati spune ca nu crede in contemplarea cadavrelor. De aceea , ideea ca viata are sens, urmeaza firul unei supravietuiri prin suflet.
Moartea este vazuta prin ochii agnosticului si e o carte care indeamna sa pretuiesti totul.
Ideea ca trupul va invia tine de o fagaduinta, evreii gandeau la o judecata vesnica, o razbunare dincolo de moarte in acea vale a lui Iosafat.
Nu degeaba, gradina Ghetsimani era langa acea vale, iar isus s-a rugat acolo pentru o altfel de judecata si o altfel de inviere.
asta la prima vedere, insa citind apocalipsa apare paradoxul si conflictul intre cele doua conceptii.
iar rezultatul este judecata si inviere conditionata de credinta in Isus.
O forma de compromis spiritual pentru cucerirea lumii, nu in plan fizic imaginat de evrei ci la nivelul spiritualitatii.
Legat de credinta religioasa a zilelor noastre, de legatura cu stiinta, de faptul ca gandirea, constiinta e plasata undeva in sfera divinitatii, W.Calvin desfiinteaza aceste mituri.
el spune ca procesele cerebrale sunt cele care furnizeaza creierului constiinta.
Autoorganizarea sta la baza proceselor cerebrale. Ea consta in stabilitatea acestui sistem nervos si a capacitatii lui a de a-si restabili echilibrul , structura, functionalitatea, de a reflecta realitatea prin inteligenta, constiinta.
William Calvin „Cum gandeste creierul” e o carte care arata ca speculatiile cu privire la constiinta , credinta religioasa ca forma a constiintei, nu sunt decat forme ale creierului de a se autoorganiza . Depinde mult de modul cum stim sau cum ne traim realitatea, contextul in care ne formam deprinderile.
Christian says:

19 septembrie 2011 la 06:09

As vrea sa felicit pe maria.
Este de apreciat gandirea ei.
maria, cand ricosezi emotional(la ceea ce ti-a zis Beni de ex.), tu exprimi neaderenta totala la ceea ce gandesti. Astfel, Beni, are dreptate in felul lui. Insa, nu inteleg de ce, se foloseste de anumite dogme cand vb. cu tine, dogme care te irita. Poate face lucurl acesta constient si ins copul de a te scoate din pepeni. Beni are cateva sclipiri si nu poate fi ignorat. Daca ar renunta la limbajul de lemn ar putea sa iti transmita gandurile cu mai mult efect. Are ceva sa iti zica, important pt tine, insa nu reuseste sa regleze forma limbajului pe frecventa ta.
Interesanta discutia dintre voi, pentru ca tu gandesti creativ, esti intr-un proiect de cautare, beni, are idei formate, cred ca multe sunt bune, insa forma in care le exprima este deadegvata. Pe acest forum, tu ai castig de cauza. Pe mine ma intereseaza integrarea unei imagini de ansamblu, in care si ceea ce spune Beni este demn de apreciat.
maria says:

19 septembrie 2011 la 06:49

Christian,

Mereu m-am intrebat daca Isus nu a folosit gnoza sau daca nu exista deja in constiinta popoarelor .
Asemanarea dintre isus si krishna e evidenta
Bultmann in ‘teologia noului testament ‘ spune :”Sa retinem maniera cu totul neasimilata in care previziunile parousiei urmeaza previziunii patimilor ”
Mai mult, nu conteza imaginea personalitatii lui isus , aici jocul speculatiilor are rolul de a mentine vie credinta, conteaza semnificatia.
Eu nu sunt suparata pe Beni, din punctul lui de vedere are dreptate.
Ceea ce m-a atras la ortodocsi a fost fascinatia formelor, a manifestarilor prin ritual, estetica .Cand am inceput sa-mi pun problema spiritualitatii, am incercat sa o gasesc la azs.
Am vazut o miscare care poate exprima relevanta viziunilor si forma lor de expunere practica. insa niciodata nu am acceptat-o pe EGW ca vizionara.
Si cred ca drumul ar fi fost altul alaturi de Desmond Ford
http://www.adventistreform.com/TheGenesisDebate.html
Nu am fost niciodata adusa la harul lui isus oricat as fi incercat, asta nu inseamna ca nu apreciez viata de credinta sau un stil de viata curat.
in exterior viata de credinta face bine, insa in interior gandul nu poate fi stapanit mai ales cand ia forma incertitudinii, a scepticismului si in final al eliberarii de zei.
Si pot spune ca palaria sarpelui a decorat raiul.
E un lucru bun, si util sa mananci „cunoasterea” si sa vezi realitatea.
Christian says:

19 septembrie 2011 la 11:10

maria, propavaduitul religiei creeaza doar standarde mai inalte decat posibilitati efective de realizare a lor. imi vine greata de cat de religios ma dau atunci cand le vb. altora, in contextul in care in singuratate simpt cum eliberarea de zei mi-a ucis orice scanteie religioasa. Oedip a sfarsit orb! Oamenii desertului din colectia Dune nu aveau ochi. maria, nu se merita sa platim pretul singuratatii pentru dobandirea luminii. Sunt situatii in care palaria sarpelui nu da bine!
maria says:

19 septembrie 2011 la 12:31

Oedip a sfarsit orb platind pretul incestului. Insa, el a ales sa fie orb, pedepsindu-se singur.
Atunci cand e un pacat sa bei cafea, sa mananci noaptea , sa dormi cu TV deschis sau sa privesti la el, sa citesti , sa te duci la film sau la teatru dar nu e pacat sa ai escapade erotice sau obsesii carnale nu crezi ca lucrurile sunt un pic inversate ?
Pentru o ceasca de cafea si un pahar de vin trebuie sa iei masuri radicale, eventual o rugaciune in comun si post, dar referitor la sexualitate, domnul zice „sa nu preacurviti ‘ nu sa nu curviti.
Mentalitatea asta se poate transfera si la nivel mai inalt, adica o relatie incestuoasa cu reprezentarea ta mentala despre zeu, te orbeste.
Erotismul fata de isus , cantarile de dragoste, trairea unor bucurii mistice..
Nu e o viata care ma satisface nici emotional nici rational.
CJ says:

19 septembrie 2011 la 13:24

Ce dracu faceti, ba oameni credinciosi, v-ati prostit de tot? Vai de mama voastra religioasa, cu impuls si ADN adventist cu tot! :shout: Iubitu’ frate Beni, idiotul satului & stimata sora Marian, roboata lu’ dumneZeu, auzi! :doh:
Mda, conform zicalei populare bincunoscute „Doar kebabu’ (he) si shaorma (she) ie mai bune decat ciorba”, ne gandim la relatia speciala despre cei doi prieteni ai siteului: tusea si junghiul. Geeez! :loser:
In pana mea, va credeam mai interesanti, dar vad ca o dati in prosteala pe siteul asta. Tinerilor li s-a scarbit si de discursul confuz al lui Edi. Nu mai are nimic relevant de spus (pentru cei ireligiosi si sceptici). Sa mor daca te mint.

Hai sa mai aruncam doua linkuri, ca sa mai aiba ‘roaboata carteziana’ (ce caterinca, manca-ti-as! :rotfl: ) ce sa mai comenteze/analizeze si sa tina predici (din carti si referate – cu gandirea ei proprie si personala de la altii) fara nicio coerenta in exprimare. 😀

The Death of Postmodernism And Beyond
http://www.philosophynow.org/issue58/The_Death_of_Postmodernism_And_Beyond

On The Difference Between Science And Philosophy
http://www.science20.com/rationally_speaking/difference_between_science_and_philosophy
_____________________

@Richard, nice comments. Felicitari!
Sunt unele idei cu care nu sunt de acord, dar nu mai prezinta importanta.
Hai pa! Ma duc sa inot si sa citesc Biblia. La biserica.
furtuna dragos says:

19 septembrie 2011 la 13:36

Nici o religie nu se ţine de cuvânt,
tot e o apă şi un pământ,
reinventăm religia,
cu proprietatea de a se mula,
pe mintea fiecăruia.

Omul trăieşte firescul vieţii lui..
Beni Plesa says:

19 septembrie 2011 la 13:49

Maria

„”Ceea ce m-a atras la ortodocsi a fost fascinatia formelor, a manifestarilor prin ritual, estetica .Cand am inceput sa-mi pun problema spiritualitatii, am incercat sa o gasesc la azs.
Am vazut o miscare care poate exprima relevanta viziunilor si forma lor de expunere practica. insa niciodata nu am acceptat-o pe EGW ca vizionara.
Si cred ca drumul ar fi fost altul alaturi de Desmond Ford””

Da ,asa este ;fascinatia formelor si a manifestarilor prin ritual ,estetica si contemplare sint foarte atractive cand au o insemnatate mai profunda si exprima o realitate spirituala INTELEASA si relevanta cerintelor noastre launtrice.
Poate te surprinde ,dar si pe mine ma fascineaza liturghia ortodoxa (cea a lui IOAN gura de aur).
Am participat de multe ori aici in Atlanta si Nashvile la oficierea acestei liturghii.
Pentru cineva care a experimentat semnificatiile adinci ale evangheliei ,vestea buna ca Isus prin EL si lucrarea lui a facut PACE intre mine ca rebel in Univers si si CEL care a creat cele vazute si nevazute ,Liturghia ortodoxa este un deliciu pentru „suflet” si o musica linistitoare .
Pentru un altul care nu a fost transformat prin Harul mantuitor ,aceeasi liturghie este o pierdere de vreme si bombaneste incontinu ca;este prea lunga ,fara nici o noima si respira usurat la sfirsitul celor doua ore de „tortura” mentala.
La sfirsit ia nafura bombanind si pleaca acasa mai rau decat a venit.

Maria;–„”Erotismul fata de isus , cantarile de dragoste, trairea unor bucurii mistice..
Nu e o viata care ma satisface nici emotional nici rational”

Nici eu nu sint un adept al erotismului fata de Isus ,insa o adevarata dragoste si recunostinta izvorita din faptul ca EL s-a jertfit pentru ca eu sa am pace cu Creatorul meu, este un raspuns natural al celui care traieste in aceasta realitate.

Sub umbrela mare a numelui de crestinism se adapostesc un numar mare de „pasari necurate”.

Apreciez faptul ca ai inteles bine atitudinea mea fata de tine si esti convinsa ca nu am intentii rele fata de tine.
Tu nu faci parte din categoria oamenilor -greu de iubit.
Beni
maria says:

19 septembrie 2011 la 14:46

CJ,

multumesc de apreciere !
ca intotdeauna
te straduiesti fa-mi faci o imagine rea , neagra, urata, deformata si nu stiu daca reusesti
chiar nu ma intereseaza sau nu ma mai intereseaza
nu stiu sa fie o persoana care sa ma urasca atat de mult cum ma urasti tu si sa ma vada atat de infect cum ma vezi tu
caci numai cineva infect poate reproduce fara a gandi
asa ca eu sunt o infecta roboata si nu tin sa citesti ceea ce scriu
furtuna dragos says:

19 septembrie 2011 la 14:58

E aceaşi poveste în ortodoxie, nu e nici o diferenţă, doar forme. Poate te simţi mai aproape pt că enoriaşii sunt mai sinceri, nu sunt aşa falşi ca restul…

„Sub umbrela mare a numelui de crestinism se adapostesc un numar mare de “pasari necurate”.”

Încearcă să bagi mâna în buzunarul unui preot, o să vezi că trece dincolo de cot, poate ajunge până la umăr.
maria says:

19 septembrie 2011 la 16:22

CJ,

Tinere, ar cam trebui sa te maturizezi !
Nu crezi ca poti merge mai departe de complexe si obsesii , de intrebari idioate de genu exista moralitate fara Dumnezeu ?
Dumnezeu si-a lasat o carte de vizita (biblia) mincinoasa si un CV imperfect pentru a fi crezut.
Dar nu conteaza, Isus poate trai atat timp cat nu exista morala.
Poate asta le place anumitor tineri sa creada, insa eu cred ca nu.
Mai toti si-au dat testul maturitatii .
furtuna dragos says:

19 septembrie 2011 la 16:51

Aici se transformă oamenii în amfibieni? Numa de pişcine-i vorba pe aici..

De parcă…
„Băi da ce şmecher îs, io merg la pişcină şi voi nu, vez ce binecuvântat îs.
Fraiere!”
samson says:

19 septembrie 2011 la 20:02

#26 fratele plesa

Da ,asa este ;fascinatia formelor si a manifestarilor prin ritual ,estetica si contemplare sint foarte atractive cand au o insemnatate mai profunda si exprima o realitate spirituala INTELEASA si relevanta cerintelor noastre launtrice.

pacea domnului iubite frate beni! haideți că vedem c-ați început și cu vorbirea în limbi p-aicea, poate vreți totuși să ne și tâlcuiți ce-ați vrut dvs să ziceți p-aicea cu limba asta a dvs de lemn, că știți ce-a zis sf apostol pavel și petru d-ăștia care vorbește la adunare în limbi ca dvs, că adik să nu intre frunu din lume p-aicea, care nu ie credincios, să dea cu ochii de ce scrieți dvs aicea supt inspirație fiind, și să zică că uite c-ăștia ie nebuni p-aicia!!!
să știți că ne rugăm pt dvs până reușiți să veniți cu tâlcuirea aia! :pray: :pray: :pray:

Poate te surprinde ,dar si pe mine ma fascineaza liturghia ortodoxa (cea a lui IOAN gura de aur).

oare de ce nu suntem surprinși de loc, totuși? ehe dle, ie mulți d-ăștia p-aicea care cică ie fascinați de bulangiu ăsta spiritualu cu oralu de aur, și de cum visa iel să stea la pieptu lu domnu isus, și să se iubească cu dânsu când prin cutia limbii, când pe la spate – duhovnicește vorbind, firește- și numa ce simte și iei cum îi apucă impulsu ăsta venit de la domnu isus să și-o pună și iei tot așa oral și pe la spate cu domnu isus ca bulangiu ăla bătrânu cu oralu de aur, tot duhovnicește vorbind și iei binențeles; și la urmă rămâne fascinați cică cu toții, are orgasme spirituale adik :-* :inlove: :kissing: :male:

Am participat de multe ori aici in Atlanta si Nashvile la oficierea acestei liturghii.

să știți că se vede frate beni, nici nu trebuia să ne spuneți, ne-am dat seama că dvs nu ratați nimik; tot așa ie dle și ăia care trage făină pe nas, sau și-o bagă-n venă cu acu, nu ratează nici dak ie să pufăie și niște iarbă! ce dvs credeați că noi credeam că dak sunteți pe droguri grele vă feriți de rudotele și diazepame? sunteți vicios, ce să mai!

Pentru cineva care a experimentat semnificatiile adinci ale evangheliei

mda, adevăru ieste că sunteți foarte reprezentativ pt cineva care a ieperimentat f adânc, aproape pro-fund semnificațiile alea adâncile de la ievanghelii! mai iera un dom p-aicea tot așa ca dvs, dl proscris parcă, și dânsu tot mare prieten și tovarăș cu dl ăla perversu cu oralu de aur, și iesperimentând și dânsu tot f pro-fund și adânc semnificațiile alea adâncile de la ievanghelie și iubirea cu domnu isus, ce să mai, se lăsa pătruns și penetrat total 😎

ps. ia zi-ne dle dak tot ai deschis subiectu ăsta cu tot felu de iesperimente, cam cum zici dta că ai iesperimentat și-n ce aa constat iesperimentele alea adâncile; da ce rugăminte avem la dta, dak poți să fii coerent totuși când răspunzi, să nu ne ie cu vorbirea aia-n limbi de îngeri și de lemn, da? putem să ne bazăm măcar pe fro fărâmă de rușine și decențî, dak rațiune nu prea mai găsim p-acolo pe la dta?
samson says:

19 septembrie 2011 la 21:12

#26 fratele plesa (3)

Nici eu nu sint un adept al erotismului fata de Isus

păi da, cum să nu, nici n-aveați cum, dvs sunteți bărbat, aia ie pt femei, dvs preferați senzațiile mai tari, mai bărbătești, și la propiu și la figurat, dak se poate ceva mai oral și mai pe la spate, mai mult pasiv, dupe modelu lu dl ăla cu oralu de aur, că activ ie domnu nostru isus, care face totu în toate, parca așa iera versetu ăla, nu? firște, totu duhovnicește, spiritual așa, mai puțin faza cu statu cu capu pe țâțele lu domnu isus în împărăția dânsului, acolo musai tre să se relizeze și ceva contact d-ăla fizicu, nu numa d-ăla spiritualu

,insa o adevarata dragoste si recunostinta izvorita din faptul ca EL s-a jertfit pentru ca eu sa am pace cu Creatorul meu,

am înțeles dle, nuj tre să ne tot repeți p-aicea, cum ăla micu îl ține în lesă și cu botnița pusă p-ăla bătrânu, că ie turbat și i s-a pus pata pe dta; noi zicem că nu ie cazu să faci dta paradă p-acea cu toate demențele și nebuniile idolului dtale, îl știe lumea destul de bine pe dl iehova p-aicea, cine ie dânsu și ce diagnostic are, ca și manifestările clinice și patologice ale lu dțnsu

este un raspuns natural al celui care traieste in aceasta realitate.

ferice de dta dle, căci a dtale ie împărăția cerurilor, și dta deja trăiești în realitatea aia! să știi că se vede dle!

Sub umbrela mare a numelui de crestinism se adapostesc un numar mare de “pasari necurate”.

mdaa, impulsu venit de la isus! halal plan divin pt salvarea lumii, mai c-am putea să punem pariu că dta cu limba și crezu dtale iești singura pasăre curată d-acolo? că restu de miliarde de necurate d-alea de supt umbrela aia, nu ie frunu care să creadă ca altu, și toți ca dta? asta dak tot ie un singur domn și un singur duh, cu rezultate așa cum le-ai remarcat și dta

Apreciez faptul ca ai inteles bine atitudinea mea fata de tine si esti convinsa ca nu am intentii rele fata de tine.

păi da, cum iera dle vorba aia? parcă că drumu spre iad ie presărat numa cu intenții d-alea bunele, sau să mă ferească dl dumnezeu de iubiți frați și stimate surori și cu domnu isus, că de dujmani și de dl satana mă feresc singur! :devil:

Tu nu faci parte din categoria oamenilor -greu de iubit.

sigur, nu ie nici scofală pt capacitățile dvs de iubire, practic nelimitate, nu? de ce nu-ncerci dle jmecheria asta a iubirii și cu dl satana, care ie mai pe măsura dtale? ia să te vedem noi pe dta cum raportezi dta p-aicea cum îl iubești dta pe dl satana în ciuda la toate figurile și trickurile lui nenorocite și-n ciuda lu caracteru dânsului mai mult decât dificil! atuncea să vii dle și să te mai lauzi dta p-aicea cum iubești dta, chiar și pe ăia care ie dificil și greu de iubit, mai ales că dânsu ie dujmanu dtale cel mai mare, și dta parcă ai poruncă iespres de la idolu dtale, ca mai cu seamă pe dujmani să-i iubești; ia să te vedem dle, ia!!! :reallypissed: :pissedoff: :devil:
your name says:

19 septembrie 2011 la 21:44

„Erotismul fata de isus , cantarile de dragoste, trairea unor bucurii mistice..”

Cred că surorile vor să facă copii semizei gen Hercule…
Richard says:

20 septembrie 2011 la 01:07

maria,

ce iti pasa tie ce gandeste C J despre tine ???? Nu stii ca oricine nu este a-teist este un idiot ?
Beni Plesa says:

20 septembrie 2011 la 01:20

Samson

Samsoane ,esti complet pe dinafara subiectului.si nu ma voi stradui sa-ti explic absolut nimic.
Daca harababura din capul tau iti da pace si liniste sufleteasca –trage-o pe nas ,bago in vena ,continua si stai linistit in banca ta.
Adventistii „ievanchelicii” ortodoxii si catolicii au ei desbaterile lor domestice –tu esti pe dinafara –dezbate cu filozofii tai atei ca doar nici ei nu sint toti pe aceeasi „carare”.
Crezi sau nu crezi insa iti strangi o gramada de CARMA negativa prin atitudinea ta si intr-o zi se va intoarce impotriva ta.acum si aici –nu ma refer la o judecata pe lumea cealalta.
Semeni vant si vei secera furtuna .Domnul sa se indure de tine si sa-ti dea pace sufletului tau .
Apreciez comentarile tale deoarece nu vin din gura unui ipocrit.
Beni
Richard says:

20 septembrie 2011 la 01:35

arius, edi ti-a explicat mult mai bine decat eu as fii putut s-o fac.

edi, nu am timp pt editoriale, vin aici cand am timp asa repede, cand mananc sau inainte sa plec undeva pt un rendez-vous. Viata mea nu se mai desfasoara printre carti de peste 10 ani. Sper candva sa am timp sa scriu si chestii interesante… insa pana atunci nu fac decat sa comentez cand pot.

edi, felicitari pt acest site, este o intreprindere extraordinara
maria says:

20 septembrie 2011 la 05:06

Am avut o viziune .
si in viziune mi-au aparut Beni si Samson stand sub palaria sarpelui care se transformase intr-un copac mare plin cu pasarele .
unele ciripeau ‘spiritual”, altele „ateist” si se intelegeau de minune.
Sub copac mai erau si „ala micu” si CJ predicand , insa eu eram f. dezamagita suspectandu-i de legaturi speciale.
Oricum cand m-am trezit din viziune nu mai eram suparata pe nimeni, fiind sigura de iubirea care ne invaluie pe toti.
in domnu’ binenteles.
Iuda says:

20 septembrie 2011 la 07:08

„Cand cineva respinge pe Dumnezeu ,nici nu este de mirare ca imbratiseaza orce “gogoasa” vorba lui Aurel Ionica.” Beni

Cand cineva isi lasa creierul (simtul critic) la garderoba si se transforma in oaia lui Isus, nici nu este de mirare ca incepe sa viseze la personaje mitologice sau semi-istorice si sa li se inchine acestora!
Iuda says:

20 septembrie 2011 la 07:12

Samsoane ,esti complet pe dinafara subiectului.si nu ma voi stradui sa-ti explic absolut nimic.”

Domnule Beni la toate intrebarile coerente si inteligente venite pe adresa dvs pe acest site ori ati driblat ori v-ati facut ca nu auziti. Multa pace in Domnul Isus care v-a transformat intr-o leguma!
Iuda says:

20 septembrie 2011 la 07:21

Pe mine ma intereseaza integrarea unei imagini de ansamblu, in care si ceea ce spune Beni este demn de apreciat.

Pe mine ma intereseaza sa arat ca in ciuda faptului ca doresc sa inteleg in ansamblu ma pierd in coclauri religiosi si ajung sa laud prostia.
maria says:

20 septembrie 2011 la 11:59

Iuda,

Nu mi se pare fireasca aceasta stare de intoleranta.
Acum imi dau seama ca am gresit, nu am vrut sa supar pe nimeni , nu am vrut sa sune ca o predica sau sa dau lectii de moralitate.
Daca s-a inteles asa ceva imi cer iertare.
Richard says:

20 septembrie 2011 la 18:13

ca sa revenim o ultima data la tematica despre wittgenstein si la limitele limbajului logic uman, as spune ca multi ai probleme a accepta cateva lucruri evidente:

1.omul nu poate cunoaste absolutul, nu are instrumentele necesare pt a scruta absolutul ca absolut, ci absolutul ca model, adica isi poate imagina pe baza intuitiilor, proceselor perceptive, logicii, a extazului mistic, a activitatilor magice sau a rationalitatii cum poate sa fie Universul sau ce il mentine ;

2. logica este un instrument esential pt a creea un discurs cu sens care se tine;

3. limbajul este un alt instrument de structurare a cunostintelor si a comunicarii lor. Limbajul este la cheremul cuvintelor, logicii, al imaginatiei si a proceselor cognitive, de unde si limitele sale inerente;

4. credinta in existenta divina sau nu nu au nici o importanta, pt ca ea nu poate fii nici conceputa si nici perceputa …ci doar imaginata, crezuta ! Cand cineva afirma « d zeu exista», el afirma o stare de lucruri imposibil de verificat in mod obiectiv ! Deci, credinta in d zeu sau ateismul nu pot fii decat optiuni PERSONALE si asta in ciuda cantitatii indescriptibile de argumente si fapte care par sa indice clar inexistenta divina. Acum, trebuie spus ca notiunea de existenta poate fii definita in fel si chip, iar ca sa nu se produca confuzii bizare este bine sa se pre-defineasca termenii, altfel discutam prostii de pe pozitii ireconciliabile cu rationamente disjunctive care nu duc decat la disolutia discursurilor de pe forum si nu se mai intelege nimic. Cine vine aici sa ne citeasca are impresia ca suntem o casa de nebuni care nu facem decat sa afirmam ceea ce stim sau avem in cap fara a avea capacitatea de sinteza.

Unii aici se refera la termenul de existenta din perspectiva stiintelor, altii din perspectiva filosofica iar altii din perspectiva religioasa…

5. ARIUS, pt a intelege ce este logica este bine de citit cu atentie un tratat de logica si semiotica si o istorie a logicii.

6. Pt pasionatii de religie si teism recomand problematica scolastica din Perioada scolastica, terminologia scolastica, problema referitoare la proprietatile termenilor, teoria consecintelor si ceea ce scolasticii numeau Syncategoremata, substanta, Insolubilia si Modus significandi, si apoi vreau sa vad daca mai sunt atat de siguri pe utilizarea terminologiei teiste… 😉 si de certitudinile lor conceptualiste.

Daca cred in d zeu stiu ca este o optiune spiritual-personala care imi confera MIE o perspectiva de care am nevoie in mod pur existentialist !

7. Wittgenstein, un spirit temerar si curajos a mers pana la ultimile consecinte ale gandirii sale acceptand in cele din urma non-sensul afirmatiilor despre divin si absolut, in schimb a ramas o persoana profund religioasa si mistica preferand sa scruteze universul SI cu alte unelte decat cele ale rationalitatii «pure». Lecturile sale erau un amalgam de crestinism, necromantie, magie, metafizica, logica, matematica etc….

Sunt atat de multe de spus la acest subiect…. ca ma opresc aici. Mi-ar fii placut sa am timp de documentare mai precisa pt a scrie un editorial serios despre scolastica si filosofia scolastica si consecntele ei efective asupra conceptologiei care a fost adoptat atat in Demonologie cat si in stiinte ca spre exemplu in psihiatrie, cine stie poate odata va fii posibil…

o zii buna tuturor
CJ says:

20 septembrie 2011 la 22:05

foarte tare, richard! 😎 muhahahahaaaa
ia stai sa-ti luam maine ideile la analizat, in stilul junglei, domnule agnostic. 😀
by the way, ce-aveti domne impotriva (pan)deismului sau panentheismului? care ar fi argumentele? de ce ati ramas blocati pe conceptia dumnezeului monoteismului?

good night, america!
Richard says:

20 septembrie 2011 la 22:46

C J te invit domnule 😉 ! Go. Nu cred ca sunt infailibil iar ceea ce am afirmat este evident. Absolutul nu poate fii nici scrutat si nici studiat, si nici unelte nu avem sa-l studiem… nici macar nu stim daca absolutul exista…este tot o notiune…. Putem studia universul, asta da… ;).

Astept 😉
study_nature says:

20 septembrie 2011 la 23:26

Anubis & Samson:
Providenta face ca musca, protagonista intamplarii, sa fie o zburatoare si nu o inotatoare, ca altfel cine stie ce s-ar fi ales de ea daca ar fi ajuns in preajma acestei creaturi a lui Dumnezeu.
CJ says:

21 septembrie 2011 la 12:00

#46 Richard :rotfl:
Hoooo, nebunule, ca nu voiam sa fac o critica comentariului tau. Ce te-ai pus asa in garda? 😛 Mi-au placut unele idei/formulari, cu altele nu sunt de acord. Insa este un comentariu foarte pertinent si te felicit.
Dar n-am timp acuma. Pa!