De la „mâini înzestrate” la minţi zdruncinate

Un om care candidează pentru preşedinţia SUA se expune, în mod automat şi asumat, luminii reflectoarelor. Ne amintim din recentul serial House of Cards că un politician care aspiră la primul loc în stat joacă un dublu rol: de victimă şi de agresor. Victimă faţă de hienele din massmedia care sapă după orice aspect intim care ar putea să-i prejudicieze imaginea sau, dimpotrivă, să-l propulseze mai sus în poziţia de candidat; agresor în raport cu oponenţii săi, în principal cu cei politici. Într-o astfel de schemă a intrat şi doctorul Ben Carson atunci când a hotărât să lupte pentru locul de cel mai puternic om din stat. Şi poate din lume.

Multe discuţii şi reflecţii interesante a generat această candidatură şi pe acest forum. Aşa cum era de aşteptat, s-au punctat îndeosebi aspecte legate de backgroundul religios al lui Carson, de contradicţiile doctrinare specifice cultului din care face parte, de implicaţiile pe care le are candidatura lui asupra viitorului adventismului. În ceea ce-l priveşte, morţii au început sa fie dezgropaţi, fantomele trecutului au început să bântuie din nou. Cei cu ochii deschişi care au sau au avut vreo legătură cu denominaţiunea religioasă pe care Carson o reprezintă şi care citesc presa manifestă, în general, două atitudini: fie de negare (atunci când citesc despre Carson lucruri care lezează propriul lor narcisism cultic), fie de superioritate ce frizează megalomania (când văd în Carson un profet, cel de pe urmă, ultimul, singurul etc.). Între informaţiile (şi dezinformările, fireşte) care circulă zilele astea, câteva mi-au atras atenţia în mod special. Ele fac trimitere la unele aspecte psihologice şi psihopatologice regăsite în personalitatea lui Carson. Sigur, ar fi foarte hazardat să punem diagnostice pe baza unor informaţii divulgate în presă. De aceea propun ca, ceea ce va fi citit în continuare, să fie văzut drept un experiment de gândire clinică!

Aflăm dintr-o sursă (7 grozăvii spuse de Carson într-un discurs ţinut la Mannatech) câteva dintre cele mai ciudate lucruri pe care le-a afirmat doctorul Carson. Primul lucru care sare în ochi este convingerea că doar câteva pilule care, ce concidenţă!, poartă numele bobiţelor trimise de Dumnezeu pentru poporul evreu înfometat aflat în pustie (mana) l-au vindecat de cancerul de prostată. Ok. Poate că e vorba de propagandă sau, mai simplu, de reclamă. Atenţia noastră clinică se concentrează mai abitir atunci când doctorul afirmă pasiunea sa pentru cuţite. Se pare că există mai multe declaraţii în care Carson afirmă că în copilărie şi adolescenţă a manifestat tendinţe violente. Ba chiar a încercat să-şi lovească mama cu un ciocan după o discuţie aprinsă despre nădragi (!) şi să-şi înjunghie un prieten apropiat, o rudă, după unele surse. CNN contestă aceste istorisiri care preced convertirea religioasă a lui Carson (link aici), oferind o explicaţie foarte interesantă: existenţa unor experienţe senzaţionale, violente deseori, care declanşează şi converg către o convertire. Suntem familiarizaţi cu poveşti în care foşti deţinuţi ajung oameni religioşi devotaţi, în care bătăuşi experimentaţi, sadici, ajung luptători întru credinţa lor. Nu cu pumnii, cu Biblia. Dacă privim această imagine de ansamblu, povestea lui Carson nu mai pare atât de senzaţională pe cât se vrea a fi. Totuşi, un aspect ne atrage din nou atenţia: pasiunea acestuia pentru cuţite. Şi modul în care a transformat acest obiect-fetiş într-o poveste pe care s-o nareze ulterior televiziunilor. El lasă de înţeles că, într-un fel, convertirea lui s-a produs la… toaletă. Mărturiseşte că, în încercarea lui de a scăpa de gândurile obsesive cu cuţitele, s-a dus la baie şi a început să se roage. Transformarea s-a produs. Brusc şi fără recidive. Din tânărul cu impulsuri violente, a devenit bărbatul dedicat credinţei sale. CNN are dubii că doctorul Carson ar fi dat semne de violenţă în trecutul lui, apropiaţii mărturisind că şi-l amintesc ca un băiat timid, mai degrabă decât ca unul impulsiv şi irascibil. Ceea ce CNN nu spune este că cele două stări, aparent contradictorii, nu se exclud una pe cealaltă. Dimpotrivă: cei introverţi, timizi, ascunşi pot nutri fantasme violente care ar năuci pe oricine care nu-i prea familiarizat cu contradicţiile naturii umane.

Apoi Carson povesteşte despre cum s-a autodiagnosticat cu o tulburare de personalitate. Nu spune care anume, dar afirmă că, la un moment dat, luând contact cu psihologia şi clinica psihologică, s-a regăsit într-unul din tablourile psihopatologice. Moment prielnic să-i ceară lui Dumnezeu să fie terapeutul lui. Nu-şi permitea un psihoterapeut mai… pământean. Din nou, acestea pot fi interpretate ca fiind manevre de manipulare. Sau nu.

Nu este în interesul nostru să stabilim dacă doctorul Carson suferă o tulburare psihopatologică. Plecând însă de la tabloul schiţat mai sus, aş dori să pun în discuţie câteva remarci. Atunci când se stabileşte profilul psihopatologic al unei persoane se iau în considerare mai mulţi factori: ereditari, sociali, culturali, personali. De asemenea, importante sunt şi alegerile pe care le-a făcut: alegerea partenerului, a profesiei, a religiei etc. În cazul lui Carson, putem afirma că EL a fost cel care şi-a ales religia. Atunci când alegerea este predominant conştientă şi asumată, te întrebi ce anume din structura personalităţii acelui om l-a făcut să se îndrepte către un anume cult. Unul fundamentalist, în cazul doctorului cu mâini înzestrate. Ce pârghii interioare l-au condus către extremism religios. Lucrurile se complică dacă punem în legătură alegerea cultului de către Carson şi povestea cu cuţitele din tinereţe. Apoi, multe dintre doctrinele susţinute de cultul căruia Carson aparţine pot fi folosite drept raţionalizări pentru anumite comportamente patologice. De exemplu, credința în minuni (evenimente supranaturale) a unui medic poate scoate la iveală o tulburare gravă de gândire care se numeşte delir. Cum poate coexista în mintea unui om de ştiinţă ideea unui progres tehnologic de care s-a folosit în experienţa lui profesională cu cea a anulării legii gravitaţiei, de pildă? Clinica ne lămureşte: prin ceea ce se numeşte clivaj (un proces inconştient care separă în mod activ unele de altele sentimente contradictorii, reprezentări ale Sinelui sau reprezentări de obiect). Pot fi întâlnite astfel de manifestări patologice la un om funcţional, înzestrat, aşa cum este Carson? Cu siguranţă. Degradări semnificative cu pierderea realităţii sunt întâlnite doar în patologiile grave de tip psihotic.

S-a vehiculat existenţa unei tulburări de personalitate de tip paranoid. Nu sunt de acord cu asemenea etichetă, dar mă folosesc de acest diagnostic hazardat în cazul lui Carson pentru a sublinia câteva dintre caracteristicile persoanei cu tulburare de personalitate paranoidă. Oamenii cu niveluri normale de trăsături paranoide caută adesea să ocupe locuri în politică deoarece acesta este un mediu în care predispoziţia lor de a se opune forţelor pe care le percep ca fiind ameninţătoare îşi poate găsi locul. Din punctul de vedere al persoanei paranoide, supravieţuirea emoţională îi cere să cliveze tot răul şi să-l proiecteze în figuri din afară. Nevoia de a-i controla pe alţii reflectă o stimă de sine foarte redusă care stă în nucleul personalităţii paranoide.

Citeşte aici interpretarea psihanalitică a celebrului film Conversaţia (Francis Ford Coppola, 1964) al cărui protagonist suferă de tulburare de personalitate paranoidă

Criticismul, pedepsele capricioase, adulţi ce nu pot fi mulţumiţi şi mortificările efective sunt factori comuni pentru trecutul persoanelor paranoide. Cei ce cresc copii care devin paranoizi educă, cel mai adesea, prin propriul exemplu. Un copil poate observa atitudinile suspicioase şi de condamnare ale părinţilor şi ajunge astfel să pună accentul, în mod paradoxal, pe faptul că membrii familiei sunt singurele persoane în care poţi avea încredere, asta având în vedere calităţile lor abuzive şi calităţile celorlalte lumi din care fac parte, mai bune din punct de vedere obiectiv, şcoala şi comunitatea. (Diagnosticul psihanalitic, Nancy McWilliams, ed. Fundaţia Generaţia, 2014)

Acum să ne amintim de felul în care e descrisă mama lui Carson în best-sellerul Mâini înzestrate. Şi despre pasajele în care era obligat să citească în loc să iasă la joacă. Apoi să mai privim un episod din House of Cards.

Anunțuri

50 Responses to De la „mâini înzestrate” la minţi zdruncinate

  1. polihronu says:

    A mai zis-o si Edi – in lumea evanghelica din care, mai pe margine, face parte si adventismul, doctorul e vazut ca intelectual. Numai ca asta nu e, in realitate, nicidecum o regula. Ce? Nu stim si prin Ro doctori care promoveaza panacee dubioase, pseudo-stiinta, apelul la miraculos, anecdoticul si sectarismul paranoid? Sint mai curind vraci, in milenara traditie a smecherilor cu fumigatii si incantatii, care au deprins si ceva tehnici noi.

    Nu avem proximitatea necesara sa ne facem o idee mai precisa despre vreo posibila patologie psihiatrica la Carson. Dar e din ce in ce mai clar ca e un soi de Sarah Palin mai bronzata si mai sedata.

  2. anonymous says:

    Unchiul Lucian, ne spunea odata un episod asemanator din copilaria sa, cand parintii sai al obligau sa cante la vioara, iar el privea pe fereastra cum ceilalti copii se joaca pe strada. Frustrarea lui era mare, dar acum cand vede ce vionolist a ajuns, le da dreptate parintilor lui. S-a meritat. Cu aceasi ocazie in care ne-a spus asta, a avut un moment de manie si nervi pe copiii nostri din sala, care mai scoteau cate un sunet. A tunat si a fulgerat ca sa inchidem gura copiilor ca nu se poate concentra cand vorbeste, incheind prin a spune ca copii mici sunt niste animale care trebuiesc dresate.
    Iar alegera lui Carson pentru cultul adventist a fost, pentru ca s-a nascut acolo.

  3. beniamin51 says:

    Poli

    Asa cum Paul Csavdari spunea nu de mult , distractia cu Ben Carson de abia a inceput .

    Niste reporteri i-au descoperit ca are un copil cu o femeie din Florida ,,, se pare ca a platit-o si astfel a scapat de urmarirea justitiei.
    Public el pretinde ca nu s-a intimplat nimic si ca acel copil nu este al lui.

    „”Let me explain: A woman could not claim that he is the baby daddy by showing pictures and the courts just say ‘Oh OK’ and start garnishing his wages. A paternity suit would be filed and Mr. Carson would be required to provide DNA. Not sure what year this happened, but for at least the last 20 years DNA has been provided by swab on the inside of one’s mouth and not blood. Mr. Carson couldn’t just refuse to provide DNA and the courts say ‘Oh OK’ and drop the case. In Florida the law says if you refuse to provide DNA in a paternity case, you are basically claiming the child belongs to you. And, as a father, you would then have to start providing payments to the mother to support your child. If you refused to pay, then they would start garnishing your wages. So, that being said, a lump sum was either paid to the mother and the case was closed; Or, he refused to pay (because he wouldn’t provide DNA) and they would garnish his wages; Or, Mr Carson is just telling a fib in order to make his stories more interesting. I go with the later. But, before telling these jolly stories, you may want to make sure they match up with the law. I guess he just thinks everyone will be gullible because he is ‘nice’. BTW, I am a republican, and am embarrassed by people being so gullible to swallow his stories. Ya, Ya, tell me all about Obama and Hillary…But, two wrongs don’t make a right. Not to mention, when the media keeps finding these little things and you just spin and yell at the media, you look weak and like a whiner. Chris Christie and Mike Huckabee even told him to get used to it and basically toughen up. You might want to check out comments on entertainment sights on his stories….the entertainment sights aren’t right wing or left wing. So, it could be anyone commenting. And, on most part, he is a big laughing stock and joke. He may have been a famous brain surgeon, but you are now in the public spotlight to be the most powerful leader in the world. „”

    https://www.washingtonpost.com/news/morning-mix/wp/2015/11/10/another-odd-ben-carson-story-how-he-refused-a-dna-test-to-settle-paternity-suit/

    stirea este de azi dimineata si a fost publicata in ziarul ,Washington Post .

    Cred ca Alexa ar trebui sa adauge si acest fapt cand ai va face portretul pshiologic al lui Carson.

    Edi avea perfecta dreptate , cand a afirmat ca de obicei oamenii cei mai „zelosi” din biserica ,de obicei au probleme pe care nu le pot controla.
    In cazul lui Carson , se pare ca avea probleme sa-si tina prohapul inchis in prezenta femeilor.

  4. beniamin51 says:

    Alexa

    Multumesc pentru comentariu.

    Mi-ai dat niste idei si uite ca am mai invatat ceva in seara asta.

    http://www.naturalnews.com/036112_sociopaths_cults_influence.html

  5. cica Yoko Ono s-a culcat cu Hillary Clinton in tinerete ! faza asta cica ajuta in Campania prezidentiala , e trendy ! Lui Ben cica ii plac femeile ! asta e deviatie comportamentala dupa neoliberali ! Ghinion , in 2015 nu poti sa iti afisezi haremul , precum ” inteleptul” Solomon !
    ” Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sînt pe calea pierzării”- zicea Paulica

  6. @ Poli

    „Ce? Nu stim si prin Ro doctori care promoveaza panacee dubioase, pseudo-stiinta, apelul la miraculos, anecdoticul si sectarismul paranoid?”

    Ce? Nu știm și pe aiurea tot felul de doctori care promovează un jargon dubios (sine, pulsiuni, contradicții interne), pseudo-știință (filozofia puței), apelul la miraculos (punerea miraculoasă între paranteze a „common sense” pentru a putea înghiți astfel de verbiaje), anecdoticul (psihiatrie clinică la distanță, pe vedete) și sectarismul paranoid (extra psichoanalisam nulla salus)?

    Cât despre vituperațiile semidocților față de sfertodocta Palin, mă ierți, dar o să văd mereu acolo invidia unor proști sterili pe succesul TP.

  7. Ianis says:

    Bogdan Dumitru Toader
    „Stirea ” despre Yoko Ono a fost fabricata de un site de satira. Nu-mi spune ca a ajuns breakingnews la voi 🙂

    In carca lui Ben Carson se pun multe, ca asa e la razboi. Parerea mea e ca toate povestile astea despre cat de dur era el inainte de „convertire” sunt fabricate cu scop propagandistic.
    Urmareste acelasi tipar la crestinii din jur care, desi nascuti si crescuti in familii crestine, povestesc cat au fost ei de atei inainte sa se nasca din nou. Sau, ca sa fim in tema cu episodul #Colectiv: au aparut o multime de credinciosi (si preoti chiar) care se lauda cat de rockeri au fost ei in vremurile bune, pe cand ascultau Abba si Bee Gees, dar l-au descoperit pe Isus si si-au schimbat viata.

    Mie Ben Carson imi seamana a individ sedat continuu, vorbeste de parca abia s-a trezit dintr-un trip de meth

  8. ge2oana says:

    Ianis,

    Eeeee, i-a sa-l fi auzit cand se lua la dialectica cu Obama la un talk despre sanatate si zecime !

    Ce plisculet si mishtocareli SDA folosea musuiu, cum ca la el in Biblie scrie ca………
    Si ca Dumnezeu asta vrea de la toata lumea zecime , ca asa toti vor fi binecuvantati si sanatosi ! Sic !

    Zic SIC ! ca sa nu zic futui !

  9. Ianis says:

    ge2oana
    Nu stiu cum era inainte, acum imi pare ca isi da sufletul la fiecare interviu. Zici ca se pregateste de rapire.

  10. ge2oana says:

    Da, asa-i, aia cu Obama-care era fix inainte sa-l curteze republicanii.
    Era tare-n gura, poate si d´aia l-au ginit .
    In fine , faza a fost difuzata peste tot,iar Obama a fost un dragut, a intors-o din fistic ca sa nu-l faca pe Carson de cacao, mai ales ca statea si langa madam Obama .

  11. polihronu says:

    Jiji,

    am o vaga banuiala ca ma acuzi de psihanalism. Esti sigur ca stii despre ce vorbesti? Cit despre TP, ce-i aia „succes”?

  12. Pirando,

    Nu de psihanalism te acuzam, ci de doublethink și dublă măsură.

    Dacă a opri alunecarea completă în progresism a republicanilor sau a obține scuze de la IRS, în ciuda mușamalizării ministerului de justiție e puțin lucru, atunci n-a fost un succes.

  13. polihronu says:

    „dublă măsură”

    Pai, fii bun si cearca de-ti probeaza acuzatia. Inca te intreb: esti sigur ca stii despre ce vorbesti? Dupa ce masura judec eu psihanaliza?

    Erau republicanii in pericol sa cada in progresism? Really? Cit despre afacerea IRS, e irelevanta sub aspect social-politic.

  14. Traim in epoca democratiei de spectacol in care puterea electoratului este puterea aplauzelor si a huiduielilor dar nimic mai mult. Sa nu uitam ca in ultima instanta dreptul de a alege presedintele il are colegiul electoral. CE tine cont de numarul de voturi din statul respecteiv dar nu are obligatia constitutionala sa o faca. In primare fiecare candidat trebuie sa obtina ungerea partidului si la acest nivel Carson este prea putin afectat de presa liberala, asa cum Hilary nu se teme de cea conservatoare. Baza republicana nu este formata din adevaratii conducatori ai partiduui – america corporata si complexul militar-idustrial – ci din evangelicii albi, saraci, frustrati si imbatraniti. Carson le spune acestora ce vor sa auda – adica experiente pe calea ingusta. Nu le va spune albilor cu guler albastru ca partidul lui i-a vandut marilor corporatii si nu le va spune americanilor speriati de islam ca tink-tankurile conservatoare primesc sume obscene de la sauditi. Ii va lasa sa creada ca partidul lor ii va duce inapoi in anii ’50 si ca aleg candidatul credibil pentru aceasta misiune – adica un om al lui Dumnezeu. Adevarul este ca la fel ca in HOC ambele partide au un FU pentru propria baza.

    In alegerile nationale va fi o dezbatere reala cu publicul mainstream – si aici Carson va trebuii sa se dstanteze de retorica din primare. In opinia mea, punctul tare al lui Carson ar fi rezolvarea problemei healthcare. Un lucru este sigur – US nu vor deveni nici socialiste nic teocratice – nu vor interzice nici avortul nici casatoriile homosexuale nici imigratia ilegala – dar vor renunta probabil la razboiul impotriva drogurilor.

    In ce priveste politica externa – acolo unde este misiunea principala a presedintelui – si unde amereicanul de rand este un ignorant – ar fi naiva sa credem ca America lasa deciziile asupra comitetelor electorale si a chirurgilor sau activistilor. Oricine se uita cu atentie observa ca, inafara de retorica – nu exista o desosebire substantiala intre BUsh I, Clinton, Bush II, Obama in relatii externe. Deciziile majore s-au luat inainte de alegeri si treaba presedintelui este doar sa le vanda publicului.

  15. lampadaru says:

    Iar formula potential castigatoare a finalei cu democratii nu poate fi decat Carson teaming/up cu Ted Cruz , impreuna acopera voturile minoritatilor afro/americane+latinos+baza republicana white . Se pare ca si sotia lui TC e din familie sda . Faza cu procesul de paternitate e veche peste 10 ani dezgroparea fazei de fapt il ajuta pe BC sa se autovictimizeze din nou castigand si mai multe puncte .

  16. lampadaru,

    Negrii voteaza cu Hillary. Este interesanta conexia BC SDA sotia lui TC. Dupa atata experienta in adunari electorale, comitete si adminstrative era timpul ca sda sa-si valorifice experienta. IMO daca Hillary trece de primare bate orice echipa republicana.

  17. lampadaru says:

    Nu TOTI negrii vor vota cu Hillary cand o sa il aiba pe Carson in fatza , crede/ma vorbesc cu ei zilnic , nu numai cu cei din Chicago ,necum am cre (s)tinit cu ei un numar de ani saptamanal si ii cam simt , majoritatea slabi de intelect si tzin cu al din tribul lor peste granitele ideologice .
    Om trai si Om vedea .

  18. ge2oana says:

    Deja vedem. HOC e teribil influentata si de ce se intampla ACUM in exterior.
    Orice scenariu e deschis, teribil de greu anticiparea finalului.
    ISIS , cel putin acum, va fi varf de lance pt. cele doua tabere.
    Edi, in analiza ta , ia in calcul si prezentul parizian ( de fapt, masacrul si haosul….) cu consecinte pas de tout previzibile in lupta electorala din USA.

    Deja precedentele sunt create.

  19. Pira,

    „Pai, fii bun si cearca de-ti probeaza acuzatia”

    Propoziția ta „Nu stim si prin Ro doctori care promoveaza panacee dubioase, pseudo-stiinta, apelul la miraculos, anecdoticul si sectarismul paranoid?” venea exact ca prim comentariu sub un exemplu de „panacee dubioase, pseudo-stiinta, apelul la miraculos, anecdotic si sectarism paranoid”.

    „Erau republicanii in pericol sa cada in progresism?”

    Încă sunt.

    „Cit despre afacerea IRS, e irelevanta sub aspect social-politic.”

    Abuzul puterii de stat e irelevant vreodată? Există altceva mai relevant?

  20. polihronu says:

    „venea exact ca prim comentariu sub”

    N-am nici cea mai vaga idee despre ce vorbesti. U can do better than that, surely.

    „Încă sunt.”

    Asta nu face decit sa prelungeasca absenta raspunsului. Erau republicanii in pericol sa cada in progresism? Cum? (ca sa fie clar ca nu era o intrebare retorica)

    „Abuzul puterii de stat e irelevant vreodată?”

    Poti sa fii de orice culoare politica si sa reclami abuzuri ale puterii. Vorbeam despre succesuri ideologice.

  21. @ EC

    „Traim in epoca democratiei de spectacol”

    Deja e simulacru, nu mai e spectacol.

    „colegiul electoral. CE tine cont de numarul de voturi din statul respecteiv dar nu are obligatia constitutionala sa o faca”

    A votat vreodată altfel decât voturile directe?

    „nu exista o desosebire substantiala intre BUsh I, Clinton, Bush II, Obama in relatii externe”

    Bush I a rezolvat problema cu rușii. Obama a reanimat cadavrul imperiului roșu. Și a mai inventat niște probleme, ultima fiind Iranul.

  22. Pirănduță,

    Faci pe proasta. Noi comentăm în subsolul unei peltele psihanalitice, împănată cu psihiatrie la distanță (cum faci tu cu doctorul de 33 de grade).

    Reglementare financiară; Medicare; Clear Skies;

    „Poti sa fii de orice culoare politica si sa reclami abuzuri ale puterii.”

    Nu. Niciodată stânga nu reclamă abuzuri ale puterii.

  23. polihronu says:

    „Bush I a rezolvat problema cu rușii.”

    Really? Si altceva n-a mai facut?

    „în subsolul unei peltele psihanalitice”

    Si am dat pe undeva semne ca-mi place pelteaua?

    „psihiatrie la distanță”

    Tocmai ca n-am facut asa ceva.

    „Niciodată stânga nu reclamă abuzuri ale puterii.”

    Ha ha ha. Iar TP si „stinga” sint singurele culori din spectrul politic?

  24. Ba da. Și?

    Adesea, da. Acum și aici, nu.

    Oh, și prescripția de pastile era a altui doctor iar tu ai aflat de asta cum?

    Îți dădeam exemplu de culoare politică ce nu reclamă niciodată abuzurile puterii, ci le încurajează.

  25. polihronu says:

    Ce inseamna „a rezolvat”? Si ce altceva a mai savirsit? Nu ca ar conta.

    „Adesea, da.” Ma mult indoiesc.

    Eu n-am prescris nimic.

    Irelevant (si fals, dar nu conteaza). Ce importa e ca TP nu are niciun fel de monopol pe reclama asta, nici nu se poate vorbi de vreun „succes” care sa ma intereseze cind face reclama asta.

  26. alde arvinte,

    Romanul se naste analist politic asa cum se naste poet.

  27. A votat vreodată altfel decât voturile directe?

    Gore vs. Bush la Curtea Suprema.

  28. @ EC

    Analiza și analismul politic sunt un pic altceva decât simpla înregistrare de fapte. De exemplu, conspiraționisme de genul

    „Oricine se uita cu atentie observa ca, inafara de retorica – nu exista o desosebire substantiala intre BUsh I, Clinton, Bush II, Obama in relatii externe. Deciziile majore s-au luat inainte de alegeri si treaba presedintelui este doar sa le vanda publicului.”

    țin de poezia politică… 🙂

    „Gore vs. Bush la Curtea Suprema”

    Dacă bine-mi amintesc eu, acolo a fost o problemă de renumărare a voturilor directe, nu de un vot după capul lor al electorilor.

  29. Pira,

    Pe mine încerci să mă încurci printre sofisme de grădiniță? Nu poți să spui că politica externă a fost aceeași la Bush Sr., Clinton, Bush Jr. și Obama.

    Tot de grădi: când îi spui cuiva să-și ia pastilele, prezumi că cineva i le-a prescris. Te-am întrebat cum ai aflat asta.

    Simplul fapt că o invoci pe SP e un argument pentru succesul TP.

  30. polihronu says:

    „Nu poți să spui” – N-am spus. Tu umbli cu sofismu’-n gusa.

    „prezumi” – Nicidecum. Poti la fel de bine prezuma ca respectivul ar face bine sa mearga la un doctor care sa i le prescrie (ceea ce am si spus explicit). Ca doar n-au autorii biblici monopol pe „prezentul profetic”.

    „Simplul fapt că o invoci pe SP” – Nici vorba. SP e un argument pentru succesul industriei americane de divertisment.

    Vad ca a disparut un subiect pe drum. Nu-i bai. Eu n-am asa mari asteptari de la tine. Da’ ca sa stii si tu, resping freudismul din aceleasi motive pentru care resping teologia. Ceea ce nu ma impiedica sa ma misc intr-un peisaj cultural influentat de psihanaliza, asa cum fac cita teologie vrei ca ateu.

  31. „„Nu poți să spui” – N-am spus. Tu umbli cu sofismu’-n gusa.”

    Defeci asupră-ți… Era un impersonal, evident că n-ai spus tu, ci Edi. Tu, ca musca…

    „Poti la fel de bine prezuma ca respectivul ar face bine sa mearga la un doctor care sa i le prescrie (ceea ce am si spus explicit)”

    Pot. Dar asta înseamnă să consider că are nevoie. Și, nefiind vorba de gripă sau diaree, ci de boală la minte, înseamnă să pui diagnostic la distanță.

    Măi, SP e la fel de proastă ca Hegel sau Russel sau Wagner. Carson și H Clinton, Obama și Bush sunt mult mai proști. Iar popii, și mai proști.

    N-a dispărut, doar ești tu încrâncenat. N-ai decât să fii psihanalist. Parafraza mea era făcută să provoace râsul, nu dezbateri de 15 replici.

  32. polihronu says:

    Jiji, calmeaza-te dom’le, ca nu pica niciun cer in urma discutiei asteia.

    „Era un impersonal” – Stiu, n-am facut decit sa confirm si sa ma distantez. Asta nu ma impiedica sa critic aberatiile tale. Daca-s musca, rahatelul e in comentariul tau.

    „să consider că are nevoie” – Eu consider. „înseamnă să pui diagnostic la distanță” – Bullshit. Inseamna ca nu stii ce inseamna „sa pui diagnostic”. Nu mai vorbesc ca psihanaliza si psihiatria nu-s acelasi lucru.

    „SP e la fel de proastă ca Hegel” – Intrebarea care ne ramine este: e Jiji mai destept decit Hegel?

    „Parafraza mea era făcută să provoace râsul” – Am ris. Da’ nu te-ai oprit la parafraza, ci ai confirmat, dincolo de ilaritate, o acuzatie (nu in sensul ca as avea nevoie de aprobarea ta sa fiu psihanalist, fireste).

  33. Nu este conspirationism sa accepti ca politica externa a US nu e bazata pe autoritate ci pe expertiza si, cu exceptia lui Bush I nici unul din cei amintiti nu are o expertiza in probleme geopolitice. Nici nu este conspiratie sa crezi ca apararea si intelligence nu lasa lumea la capriciile electoratului.

    Bush vs. Gore este doar un exemplu ca deciziile cu adevarat importante nu sunt lasate pe mana electoratului – si nici nu ar fi bine. Razboiul din IraK sau solvarea bancilor in 2008 ar fi fost facute si de Gore sau Kerry desi speechwriterul ar fi fost altul.

  34. Pira, nu te-ai plictisit? Dacă după un impersonal simți nevoia unei intervenții personale, vezi cine e calm… Eu consider că ai gastrită. Prostia în relația cu puterea era contextul. Nu mi-e prieten niciun împărat. Acuzația era continuarea glumei.

  35. „Expertiza” folosește la analiză; deciziile se iau democratic sau nu mai e democrație.

    „apararea si intelligence nu lasa lumea la capriciile electoratului”

    Asta deja e tiranie și totalitarism.

    Bush vs. Gore de doar un exemplu prost ales. Adică nu e un exemplu, ci o fușereală.

  36. polihronu says:

    M-am nascut plictisit, ba Jiji. Da’ mi-e al naibii de dulce sa ma plictisesti tu.

  37. Bine, mă… Vorbește serios Secă? Ti-nsurași?

  38. polihronu says:

    Acu’ patru ani, io si psihiatrul meu favorit furam cu doi martori la un ofiter de stare civila. Daca asta inseamna ca m-am insurat, sure. Da’-i old news.

  39. He-he, io făcui 5 săptămâna trecută. Dar măcar eu m-am însurat pentru bani 🙂

  40. polihronu says:

    Si, stai sa ma prind: citi ani are fiu-tau? 😛

  41. Aici e înțelepciunea despre revoluția frâncească: violența „legitimă” a statului susținută de religia seculară a progresului e mai constrângătoare decât vechea dogmă/taină a cununiei. Dilema era căsătorie civilă sau proces de paternitate, așa că, cu o lună și ceva mai devreme, am decis că e mai ieftină primăria decât tribunalul; amuzant a fost că nu aveam niciunul domiciliul pe București, a trebuit să mă lupt și cu polițaiii să-mi facă flotant, apoi cu primăria să deschidă la 9, nu la 12 cum aveau ei chef, că aveam treabă după aia. Și acum se uită toți funcționarii lung la noi că nu ne-am schimbat numele, dar și asta e tot o chestie birocratică, doamna lucra pe un PFA (o formă juridică-comercială), iar să stai să schimbi actele îți ia câteva luni sau vreo 1000 de euro la avocat. Așa că, spre deosebire de atei, eu am găsit că religia seculară e mult mai totalitară decât aia bisericoasă.

    Deci pe Secă nu te poți baza nici la informații de-astea banale…

  42. polihronu says:

    Imi amintesti de capodopera cinematografica Buletin de Bucuresti 🙂 Banuiesc ca fiu-tau se cam bucura de tirania asta. Si nu, nici noi n-am schimbat vreun nume.

  43. ge2oana says:

    Poli,

    Uau, ….buletin de Bucuresti…. !

    Ultima replica , a unui militian ofiter , mi-a ramas in minte ” in acest caz, tovarasa… „, era raspunsul la intrebarea tovarasei cum sa obtina buletin de Bucuresti, uauuuu, ce de amintiri !!

    Merita revazut filmul, pe bune !!

  44. ge2oana says:

    Poli,

    Minutul 57, memorabil , la naiba !

  45. polihronu says:

    I did, anu’ ista (cre’ ca pe iutiub). Delicios.

  46. polihronu says:

    Mie-mi place aia cu „va rog io, injurati-l” 🙂

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: