Cazul Bodnariu: un atotputernic Dumnezeu neputincios

Ca unul care trec personal, de 8 ani și jumătate, printr-o tragedie aproape identică cu a soților Bodnariu, cunosc foarte bine durerea indescriptibilă a acestor părinți care au avut până nu de mult 5 copii, dar care acum nu mai au … niciunul, toți fiind „confiscați” de mai bine de o lună de statul norvegian, mai concret de Protecția Copilului din această țară ( Barnevernet ). Sunt zile în care nu mai ai chef să mai trăiești, și ai urla de durere. O durere care nu poate fi descrisă de niciun cuvânt. Și nu poate fi înțeleasă de nimeni care nu a trecut pe aici. A priva un părinte de copilul său ( sau invers ), în afară de faptul că respectivul părinte este un alcoolic violent sau vreun pedofil periculos, este în opinia mea o crimă abjectă. Sufletul părintelui sau al copilului maltratat astfel nu va mai fi niciodată la fel. Așa că emoțional vorbind sunt alături de familia de penticostali români din Norvegia. Da, și ateii sau agnosticii pot să empatizeze cu cineva aflat în suferință…

      Dar cum de mult nu mai evaluez o știre sau o temă doar emoțional, am foarte mari îndoieli cu privire la versiunea părinților în această tragedie. Hai să fim serioși… o fi Norvegia un stat secular și o țară majoritar ateistă, nimic de zis. Dar ca în evul mediu sau în junglă nu este, totuși, orice ar încerca creștinii panicați să ne spună. E o țară democratică laică, nu un stat religios cu accente fundamentaliste, precum Arabia Saudită și Iran, și nici unul aflat în pur haos legislativ și social, precum Somalia sau Libia. Ca să nu mai vorbesc de insule ale disperării, precum Eritreea sau Coreea de Nord, unde abuzurile și lipsa oricărui respect față de drepturile omului sunt la ele acasă.
    Acum… hai să ne întrebăm puțin, în mod rațional, ce e cu familia asta. Toți copiii , precum și părinții, au nume biblice. Des întâlnită moda asta la adventiști, darămite la penticostali… O modă care denotă obsesie religioasă și îngustime de minte ( chiar nu mai există și alte nume decât cele biblice?), printre altele. Din relatările de pe net reiese că bunica lor le spunea că Dumnezeu pedepsește păcatul ( cu foc, cu ce altceva?!?) iar fetele cântau ostentativ „păgânilor” de colegi și profesori cântece creștine. Ca să le arate probabil că ele sunt ale Domnului, din turma cea mică, nu ca ceilalți colegi care umblă „ pe calea cea largă ” cu Harry Potter, de ex. Din nefericire însă pentru această familie pioasă, a fost suficient ca o profesoară care nu știe ce-i ăla „păcat” sau „ Dumnezeu ”, să se întrebe în mod serios cum e cu educația religioasă radicală a copiilor ăstora, și de aici și până la un „porumbel ” scos inocent pe gură de vreuna din cele două fetițe despre urechelile din familie n-a mai fost decât un pas. A intervenit Autoritatea pentru protecția copilului și a confiscat copiii. De la sugarul de trei luni până la cea mai mare dintre fete. Iar familia Bodnariu a făcut cunoștință astfel cu iadul pe pielea lor. Nu, nu cel imaginar cu demoni și urlete de păcătoși din ideologia lor penticostal-medievală abjectă, ci iadul real, palpabil, concret, cel pe care-l experimentează zilnic miliarde de semeni de-ai lor de-a lungul și de-a latul planetei, în cele mai felurite și personalizate torturi posibile, trupești sau sufletești.
      E adevărat, mi se pare o măsură dură, disproporționată, ba chiar inumană. Copiii ăia se pare că nu erau bătuți sistematic de părinți, ca în alte cazuri de creștinism sectant radical, precum „ cele 12 triburi ” din Germania, sau ca în SUA, unde niște părinți idioți și-au bătut copiii adolescenți până la moarte, chiar în biserică. Soții Bodnariu nu par a fi astfel de sălbatici. Ar fi fost mai umană o avertizare din partea autorităților, sau cel mult o amendă drastică. Ca să nu mai spun că înainte de orice măsură punitivă, ar fi fost necesară o cercetare amănunțită a Barnevernet cu privire la acest caz. Dar nu confiscarea fără preaviz a copiilor, că aici nu vorbim de mobila din casă. Și în niciun caz pe baza bănuielii cuiva, că doar nu trăim în era Gestapo.
    Cu toate acestea, nu știm și versiunea autorităților norvegiene. Tot ce primim via Facebook, Youtube sau bloguri creștin-evanghelice sunt postările prietenilor familiei respective, penticostali, sau luări de poziție din partea altor creștini ( adventiști sau alți „-iști ”) Ori cineva echilibrat și rațional nu mai înghite așa repede o gălușcă, fără să asculte și „ Alteram Partem”, adică în cazul ăsta varianta Protecției Copilului norvegiene. Oricât ar fi vestea de teribilă, un om cu experiență de viață ar trebui să știe că adevărul e mai mereu undeva pe la mijloc. Iar eu evit să mă pronunț aici și acum cine e vinovat și cine nu. Ar fi o lipsă de maturitate din partea mea.
  Dar dincolo de adevărul complicat sau de detaliile dureroase ale dramei acestei familii, rămâne întrebarea cea mai importantă dintre toate, o întrebare care are de-a face de data asta cu drama întregii familii omenești: Ce face Dumnezeul acestor credincioși? Nu are ochi și urechi? Nu vede tortura lor indescriptibilă? Nu vede lacrimile lor? Nu aude rugăciunile lor fierbinți? Pentru că de cel puțin o lună, de când au fost confiscați copiii de către statul „ ateist” norvegian, Dumnezeul ăsta atotputernic, milos și binevoitor nu mișcă absolut niciun deget pentru a scurta suferința inimaginabilă a copiilor și părinților ăstora creștini. Sau, îngăduiți-mi amara ironie,  ascultă rugăciunile lor tot la fel de prompt cum a ascultat și Baal rugăciunile preoților săi, pe timpul lui Ilie. Chiar așa… de cât timp are nevoie acest Dumnezeu ca să ia atitudine? O lună? 6 luni? Un an?!? De câte lacrimi e nevoie ca să se miște o dată mâna celui „Atoputernic”?!? De câte milioane de rugăciuni disperate de mamă? Cum să mai crezi într-un Dumnezeu milos și interesat de om, dacă nici măcar pe „copiii lui autentici ”, iată, nu-i ajută cu nimic într-o situație atât de disperată?
      Ascultam zilele trecute „ experiențele ” cu Dumnezeu ale unui prieten mai vechi, un creștin independent de orice cult sau mișcare religioasă, care m-a vizitat personal. Printre alte povestiri care nu merită menționate, mi-a reținut atenția una în care prietenul respectiv relata vindecarea miraculoasă a unei entorse sau luxații serioase ( cu inflamație și dureri atroce ) a piciorului său în decurs de 24-48 ore, fără niciun fel de recurs la medicina modernă. Doar prin credință „oarbă” în „ divina vindecare”. De asemenea, și mai impactant, vindecarea „divină ” a unei inflamații la articulația mîinii fiului său de 8 ani, însoțită de asemenea de dureri mari și plânsete de copil, exclusiv prin credință și rugăciune. Niciun recurs la medic sau medicina alopată. Nici măcar o radiografie acolo, absolut nimic. Credință totală în Medicul divin. Uluitor, nimic de zis, dacă e să-l cred pe cuvânt… Dar în acest caz ies la suprafață niște concluzii stupefiante în ceea ce-l privește pe acest „dumnezeu” : în cazurile de extremă durere și angoasă sufletească, precum cel al familiei Bodnariu, e neputincios chiar în urma a mii și mii de rugăciuni disperate (aici e vorba de o mamă și un tată care și-au pierdut copiii!!!, nu de o banală entorsă la gleznă), înălțate de mii de persoane credincioase în răstimp de mai bine de o lună, dar rezolvă în schimb fără probleme, în doar 24 ore,  entorse, luxații, sau alte probleme de sănătate „majore” asemănătoare. Iar noi, scepticii, nu avem voie să zâmbim, desigur… Așa e Dumnezeu, și gata. E transcendent logicii și rațiunii umane. Punct.
      Dar mai este posibil un răspuns cu privire la lipsa de implicație a acestui Dumnezeu în cazul familiei Bodnariu, dacă ar fi să-l citez pe prietenul meu. Și acum țineți-vă bine: lipsa de credință autentică a soților respectivi!!! Păi nu te rogi lui Dumnezeu și în același timp sesizezi avocați, faci petiții pe la ambasade norvegiene peste tot prin lume sau apelezi disperat la oameni sus-puși care te pot ajuta să pună o vorbă bună pentru tine. Că doar Dumnezeu e un Dumnezeu gelos, nu? Nu așa „stă scris” în biblie ?!? Ori vrei să te ajute el, direct și providențial, ori avocații , parlamentarii europeni sau cine știe ce alți înalți demnitari. Dar nu poți face un ghiveci de „lumesc” și „divin” în aceeași farfurie. Dacă te rogi lui Dumnezeu, dar apelezi și la semenii tăi pentru ajutor, se cheamă că n-ai credință! Uluitor, nu-i așa? Deci.. fraților Bodnariu… dacă vă vreți copiii înapoi, știți ce aveți de făcut! Credință mai multă în Dumnezeul vostru! Și mâna jos de pe telefoane…
      Dincolo de cinismul unui asemenea răspuns ( și al unui asemenea „dumnezeu” ), argumentul prietenului meu mi se pare corect totuși din punct de vedere etic. Și asta pentru că nu mi se pare normal să te dai grande cu zeul tău atotputernic, milos și binevoitor rasei umane în cel mai nesemnificativ amănunt, dar să recurgi, atunci când vine vorba de examenul practic, tot la oameni „ nelegiuiți ”, dintr-o societate „stricată”, care dau legi „strâmbe ” și „ numesc binele rău iar răul bine” ( Isaia 5, 20). Nu, domnii mei creștini! Nu, nu, nu… Fiți consecvenți ideologiei voastre! Ți s-a stricat motorul la mașină? Să ți-l repare miraculos … Dumnezeu, nu mecanicul. Ți s-a îmbolnăvit copilul sau nevasta de o boală gravă? Uită de medici, spitale și medicamente. Dumnezeu e medicul suprem! Ți-a confiscat copiii statul ateist demonic, pe motiv de creștinism radical? Păi atunci fii radical, creștine: să-i lovească Dumnezeul tău pe funcționarii Barnevernet cu bube la șezut ( a se citi hemoroizi cronici) ca pe filistenii care furaseră chivotul evreilor, până când aceștia îți vor aduce toți copiii înapoi în fața ușii. Dar să nu apelezi la oameni! Căci atunci… unde mai e consecvența între ceea ce spui despre Dumnezeul tău și ceea ce faci atunci când ești la restriște? A spune că Dumnezeul tău poate face orice miracol, dar lucrează totuși prin oameni pentru a-ți rezolva ție problemele este nu numai necinstit, dar și foarte confuz: la urma urmei medicii, sau avocații, sau polițiștii, sau demnitarii care îți rezolvă ție problema pot fi atei. Sau agnostici. Sau homosexuali, de ce nu? Și să înțeleg atunci că Dumnezeu lucrează prin astfel de oameni „nelegiuiți” ca să te ajute pe tine? Nu e total lipsit de fair-play ( din partea lui și a ta ) ca să facă asta, dar apoi să-i condamne pe acei oameni pentru … ceea ce sunt ei?  Unde mai este consecvența?
     Din păcate, explicația cea mai simplă, potrivit principiului lamei lui Occam, este de cele mai multe ori și cea adevărată: Soții Bodnariu sunt doi penticostali bigoți al căror stil de viață și mentalitate este profund incompatibil(ă) cu un stat secular, precum cel norvegian. Fetele cele mari au spus la școală ce au auzit acasă: cântece religioase cu nuanță tendențioasă la adresa necreștinilor și lozinci medievale, ca cea potrivit căreia Dumnezeu pedepsește pe păcătoși cu focul iadului. O directoare seculară, într-un exces de zel, și-a imaginat în mintea ei de femeie un scenariu horror în care copiii sunt agresați. A intrat pe fir poliția și protecția copilui. Funcționarii au îndeplinit legile deja existente cu rigoarea binecunoscută spațiului scandinav și anglo-saxon. Dumnezeu doarme, sau e plecat în călătorie prin Multivers, sau mult mai serios spus, este doar o iluzie în mintea multora. Soții B și milioane de creștini penticostali, adventiști , etc.. vor rămâne în continuare credincioși unui Dumnezeu atotputernic, milos și binevoitor, chiar dacă drama acestei familii nu va fi rezolvată niciodată, în niciun fel. Vor găsi și atunci explicații, cu siguranță, care să-l scoată nepătat pe Dumnezeul lor neputincios. Ei, creștinii, se vor afla mereu într-o „ win-win situation ”: dacă le iese, Dumnezeu e minunat și i-a ajutat. Dacă nu, le-a dat o lecție de umilință și pocăință. Unbelievable… but true.
      În ceea ce mă privește, eu am fost altfel: după ce mi-am pierdut fetița … la scurt timp aveam să-mi pierd și credința. N-am mai putut să armonizez în mintea mea noțiunea existenței unui  Dumnezeu al dreptății și al iubirii cu detaliile din viața mea personală. Am fost prea onest față de realitate când alții sunt prea îmbătați de iluzii. N-am mai putut întoarce spatele în mod indiferent și la nesfârșit celui mai sacru oximoron din câte există: atotputernicul Dumnezeu neputincios. Dar nu toți sunt ca mine. Recunosc deschis că a renunța la credința în Dumnezeu în momente ca cele prin care trec acum soții Bodnariu, pentru mulți înseamnă sinucidere curată.  Iluziile trebuie menținute cu orice preț. E prea greu să te trezești din vis în noaptea rece și să constați nu numai că ți se stinge focul, dar că nu mai există niciun fel de vreasc primprejur. Cu toate acestea, nu pot încheia cu altceva decât cu dorința mea sinceră ca familia Bodnariu să fie în curând reunită. Pentru că într-un punct măcar suntem de acord cu toții, creștini sau atei, penticostali sau amish: nu există pe lumea asta ceva care dă sens vieții mai mult decât o familie fericită.
Anunțuri

70 Responses to Cazul Bodnariu: un atotputernic Dumnezeu neputincios

  1. furtunadragos says:

    Si concluzia ? Pe viitor Romanul desteptat cu mintea de pe urma isi da copiii la antrenamente mma si ipsc, ii invata codul morse si patenteaza limbaje de comunicare criptate, il invata pe copii proprietatile metalelor si nemetalelor, substante chimice si reactiile acestora in diferite conjuncturi. Le va da nume de Simonov, Makarov, Tokarev, Sudajev, Sig Sauer, Glock, Heckler si Koch, Cugir, Mauser, Schmeisser, Kevlar, Aramid, Norinco, Chiappa, Beretta, Nikita, Lara Croft, Rambo, Bin Laden, guevarra, El Chapo, Van Damme, Ivan Drago,Tyson, MacGyverBuakaw, Klitschko, Emilianenko, Potra, morosanu, decebal matasareanu, antonescu.

    Domnule Guvern, copiii sunt antrenati si pregatiti, va asteapta sa veniti sa ii luati, desigur, daca doriti 🙂

    Ne scuzati ca sunt prea bine antrenati si le-am mai lasat si mostenire o ideologie draculiana romaneasca .

  2. furtunadragos says:

    Si vis Pacem Para Bellum 😉

    Primul Dumnezeu cu care intri in contact e ‘Statul’, restul sunt inofensivi



  3. furtunadragos says:

    man, sta scris in beblie ca vor fi prigoniti si persecutati crestinii in vremurile din urma, Cuvintele astea se aud in zona penticostala si evanghelica mult prea des. Atunci ca parinte daca stii treaba asta de ce mama dreaq mai dai copiilor nume de meseriasi biblici si ii mai incurajezi sa exteriorizeze niste fantezii cand alegi sa traiesti intr-o zona cu populatie ex politeista odin, thor si alti balauri ? Inseamna ca le vrei tot binele din lume, sa aiba parte de mobbing, sa fie traumatizati si ridiculizati oriunde merg, chiar si in Romania. Toti prostii se apuca sa faca copii cu nemiluita, ii educa in cel mai prost mod posibil, se lauda ca sunt crestini si cand dau de mama dreacu nu se mai roaga la mnezo, se roaga de domnu dumnezo iohannis, papusa unor papusari, un alt idol inofensiv care nici macar nu e Roman. Apai chiar daca dumnezo ar exista nu cred ca ar da o mana de ajutor la asa parinti idioti. Indienii dreacului. Pacat ca sufera copiii.

  4. furtunadragos says:

    Poate daca era Laslo Tökes presedinte( fost pastor Protestant, ex poate si actual agental serv de info externe al Ungariei facea un deal cu norvegienii, pt fiecare copil dat inapoi familiei de romani sa le dea norvegienilor padurile dintr-un judet romanesc. ca in orice afacere de rascumparare oricum rascumparatorul creste in sondaje si ii revin si lui o parte din banii de rascumparare, ii imparte cu rapitorii, ca basescu cu ziaristii… Cine stie ce dracu de afacere sta in spate la telenovela asta, ca statu oriunde oricare ar fi nu face nimic pe pierdere, profita si din bune si din rele. Oricum ii doare-n.. de soarta unor dobitoace ca oricum sunt destui ce vin benevol pe jos de la mama dracu din orient mii de kilometri.

  5. furtunadragos says:

    Doa vorbe tre sa tina minte prostimea asta: oriunde mergi fa pe dracu-n patru si nu te pune cu statu. Ca nu doarme niciodata, lucreaza si vegheaza chiar si-n biserica 367 de zile pe an, 13 luni din 12, 8 zile din sapte, 25 de ore din 24

  6. dalivis says:

    gigi sau jiji (spune-mi cum ati place mai mult 😉

    „asa nu” – depinde ce ai inteles sau nu din tot Harmtan personality profile. daca ai trecut ca gasca prin apa, comentariul tau la subiectul toate studiile on Taylor Hartman’s personalities este un categoric „cu asa ceva nu am de aface”. eu voiam sa-i raspund lui CV ca inafara de speculatiile a lui Dawkins ca teroristii cu studiu in stiinta, inginerie, etc. nu au social studies education, research supports ca personalitatea unui individual contribue la deciziile care le va lua in anumite momente critice.
    „Ai ceva cu musulmanii” – nu, am si zis ca cei cu ‘duhu’ sunt si mai dusi cu pluta! in rest, ma cam enerveaza corectitudinea politica, pe tine nu?

  7. @ dalivis

    cum vrei, dar pentru jiji poate să-ți ceară poli drepturi de autor 🙂

    oricât m-aș strădui, când aud de flegme și bile negre îmi vine să râd; filozofia puței cu pretenții…

    au și musulmanii de-ăia cu „duhu”.

    ideologia corecților politic nu e cu nimic diferită de a penticostalilor sau wahabiților

  8. In primul rand, va cam grabiti sa-l numiti pe Dumnezeu neputincios, ca si cum ar fi ceva sigur ca el si-ar fi spus ultimul cuvant in acest caz.
    Pe urma, am constatat ca pentru dvs. Dumnezeu ar trebui sa fie un fel de „magic ball” care sa indeplineasca orice dorinta a celor care cred in el, iar daca nu se conformeaza acestei imagini, nu mai e bun de nimic si-l aruncati la cos.
    Eu am citit in biblie ca Dumnezeu ii incearca pe cei credinciosi sa vada ce e in adancul inimii lor.
    In al treilea rand, Dumnezeu e gelos pe iubirea credinciosilor si nu admite ca ei sa inchine unor idoli. Asta nu inseamna ca daca apeleaza la ajutorul fratilor, oamenilor legii sau altora s einchina la idoli, nici ca nu au credinta destula in el. Dumnezeu lucreaza prin oameni, e plina scriptura de exemple, de ce ar fi nepotrivit ca sa fie unite rugaciunea si postul cu mersul la autoritati? Cititi cartea Esterei si meditati la modul in care a procedat Dumnezeu sa scape un popor.

  9. ge2oana says:

    Da , eu am meditat.
    In cartea Esterei ,Dumnezeu lipseste total si cu desavarsire. Nici macar o amintire vaga despre El , marele absent in cartea Esterei.

    Ca , adica , Mardoheu si cu madam Estera, fac si desfac in Numele Domnului, marele absent.
    Zice acolo, in carte , ca cica unii s-au facut evrei de frica evreilor ,nu din dragoste pentru vreun YHWH.

    Sigur ca da, pe Dumnezeu il „misti” prin post, rugaciuni, vorba aia, nu-i asa ca asa lucreaza Dumnezeu !?

    Da,zic si eu dupa ce am meditat, cu un asa dumnezeu, nimic nu-i de mirare si Domnul e mare .

    Ca adica ,mare este dumnezeul evreilor !

    In rest, cuvinte fara rost(desigur spuse in post….) despre ceea ce a fost.

  10. Nu inteleg de ce o fi iadul atat de incredibil. La urma urmei, daca il citesti pe Immanuel Kant pe invers (adica nu doar in sensul ca ar exista doar rai pentru respectarea imperativului categoric in situatii de criza, ci si iad pentru nerespectarea imperativului categoric in situatii similare), ideea e cat se poate de logica si rationala.

  11. Ianis says:

    Daca treceti peste greata de a-l vedea pe Gadea, pe la minutul 6:30, tatal recunoaste ca si-a cam ‘altoit’ copiii desi cunostea legile norvegiene in privinta asta:

  12. xaomer says:

    Din ce ”am observat” (superficial, din exterior) aceasta familie, consider nejustificata reactia Norvegiei.
    Da este vorba de o famile intr-un anumit grad bigota, habotnica (cum de altfel sunt si multi pe acest forum – ”no offense” ), cu unghiuri de vedere destul de limitate insa e ceva comun intalnit in toata societatea, peste tot. Unde este mirarea aici?
    Peste 99% din parinti isi corijeaza copii fie fizic, fie psihologic, folosind diverse metode gen pedeapsa / rasplata, sau sisteme de consecinta logica sau etc. Cum resimte un copil o pedeapsa? Daca ii dau o palma la fund…sau daca ii tai accesul la TV sau dulciuri sau joaca sau etc?
    Este un dat pentru dezvoltarea psihoeducationala. Coercitia ca si metoda de constrangere pentru obtine un rezultat. Ca gradul de pitecantrop este foarte mare in multi dintre parintii de ziua de azi care utilizeaza mijloace fizice neadecvate este o realitate trista. Alta realitate trista este si faptul ca e destul de dificil sa reusesti sa educi cu metode corecte un copil al carui camp de constiinta este destul de limitat in primii ani de viata (a se vedea sumedenia de carti de profil care mai de care cu metode mai fistichii). De asta multi prefera metoda mai usoara…”nuiaua” din Proverbe…care insa nu rezolva mai nimic. Euangelion= noroc cu marea rezilienta a psihismului copiilor care resuseste sa isi revina dupa toate ”micro-traumele” resimtite in copilarie ( cine de pe aici nu a primit niciodata o chelfaneala pe cand era mic copil?).
    Una peste alta insa, uitandu-ma ca o privire de ansamblu asupra familiei respective nu cred ca masura punitiva actuala impotriva lor este justificata. Se puteau da avertismente pentru partea cu corectia fizica in cazul in care exista . Dar…asta e Norvegia…
    Trecand peste modelul educational folosit de parinti, mi se pare interesant faptul ca si parintii deliberat au refuzat sa se supuna legilor din societatea in care traiesc.
    Imi aduc aminte de un amic ce a trait o perioada in Canada si care imi povestea de o problema pe care o aveau ei la un moment dat. El muncea, nevasta muncea, aveau si un copil in clasele primare. Dimineata il duceau in drumul spre job la scoala. La pranz, cand se termina scoala, copilul venea acasa. Initial adus de catre alti prieteni de familie care aveau si ei copii la acea scoala apoi mai tarziu cand a mai crescut singur.
    Si aici intervenea problema. Cica in Canada exista o lege cum ca un copil nu poate fi lasat pana la varsta de 13 ani (sau pe-acolo) singur in casa. Lor li se parea o prostie….asa ca au ignorat-o…si au fost repejor prinsi (nici azi nu stie cum…dar banuie ceva vecini). Amenzi mari…si de atunci …au cochetat cu babysitere, invatamant cu program prelungit…etc.
    Mi se pare normal, indiferent unde traiesc, sa ma aliniez legilor sociale existente in locatia respectiva. ”Dati cezarului ce este al cezarului”. Indiferent de opinia personala.

  13. xaomer says:

    Total deacord cu ideea ca Norvegia nu este ”statul Islamic”.
    Pe mine m-a deranjeaza in acest caz amplitudinea masurii luate si rapiditatea cu care s-a ajuns la aceasta solutie….caz care ar fi justificat doar de grave abuzuri din partea parintilor. Dar poate or fi nu zic nu, avand in vedere confidentialitatea existenta. Si daca e vorba de violenta si abuzuri dovedite-recunoscute nu ar trebui sa apara la fel de rapid si un dosar penal?

    din articol:
    ”Nu există încă o sentință împotriva părinților celor cinci copii şi acest caz s-ar putea foarte bine termina prin reunirea familiei, fără ca cineva să fie urmărit penal.”

    Iete ca aici s-o inselat….de zile tot se discuta ca deja e luata hotararea de dare spre adoptie a copiilor! Reuniunea o sa fie drept de vizita….

    Acuzele aduse ”abuzuri în sânul familiei”, „amenințări, coerciție, privare de libertate, violență sau alte încălcări” nu le regasesc in declaratii oficiale ci doar in ziare.
    Oricum as fi curios cum defineste legislatorul norvegian ”privarea de libertate” a unui copil de catre parinte. Asta daca e prevazut juridic termenul respectiv…
    Ca il tine inchis in beci cu zilele? Sau ca nu il lasa afara dupa ora 18?
    Eventual cum au probat-o.
    Sau …..”amenintari, coercitie”. Alea ce-s? Daca nu e cuminte nu il lasa la desene? Sau il da la primul tigan care trece pe strada?
    Mi se pare mai degraba ca sunt baliverne jurnalistice decat date exacte.

  14. furtunadragos says:

    Bun de vazut filmul The Gamechangers

    Nu e singhurul caz, au mai fost si altii in alte situatii…

  15. lampadaru says:

    @xaomer
    Cazul nu pare inchis in norvegia , mesajul insa a fost dat ….
    Cam asa functioneaza insa peste ocean 🙂

  16. furtunadragos says:

    :))) decat sa-mi bat copiii mai bine ii trimit la Dojo, WuShu, Kyokushin, MuayThay…

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: