Obscurantism la Semnele Timpului

12 Responses to Obscurantism la Semnele Timpului

1. bazinga says:

   26 decembrie 2016 la 17:16

   Goethe, despre alegorie vs. simbol:
   There is a great difference, whether the poet seeks the particular for the sake of the general or sees the general in the particular. From the former procedure there ensues allegory, in which the particular serves only as illustration, as example of the general. The latter procedure, however, is genuinely the nature of poetry; it expresses something particular, without thinking of the general or pointing to it.

   Allegory transforms the phenomenon into a concept, the concept into an image, but in such a way that the concept always remains bounded in the image, and is entirely to be kept and held in it, and to be expressed by it.

   Symbolism . . . transforms the phenomenon into idea, the idea into an image, and in such a way that the idea remains always infinitely active and unapproachable in the image, and even if expressed in all languages, still would remain inexpressible.

   Cred ca in AZS, chiar daca reusim pe alocuri sa depasim nivelul limbajului direct, denotativ, al „inspiratiei verbale”, ne blocam in alegorie, intr-o explicatie univoca pentru imaginile biblice. Cred ca ar fi mai entuziasmanta si ne-ar imbogati o perspectiva simbolica, nu doar una alegorica.
2. polihronu says:

   26 decembrie 2016 la 23:41

   Citeva remarci. N-ar trebui sa mai fie o surpriza ca baetzii de la Bucuresti incep si ei sa citeasca ce scriu profii de la Andrews. Fernando Canale – autorul capitolului de teologie propriu-zisa din Handbook of SDA Theology – este un heideggerian. Mi-aduc aminte ca i-am socat pe multi adventisti in Romania spunindu-le ca …adventistii sint impotriva atemporalitatii divine. Iar Canale nu-i deloc o voce in desert – Richard Rice introducea „teismul deschis” in 1980, iar Norman Gulley a adaugat intre timp Sistematica lui temporalista (ca sa dau doar reperele principale).

   In al doilea rind, un motiv important pentru care adventistii vor ramine fundamentalisti (primitivisti teologic) este EGW, doctrina ‘marii lupte’ si, in mod specific, interpretarea supranaturalista a lui 1844. Daca vrei sa-i aduci pe adventisti macar la crestinismul Parintilor, trebuie sa-i intarci de la tzitza profetesei. Iar asta e munca de chinez.

   In fine, mai exista o varianta, in afara alternativei drastice primitivism de epoca bronzului vs. ateism – si anume o forma sau alta de panenteism. Sarot, din care am citat citeva pagini recent, e un exemplu printre catolici. Merita revazuti in context Jürgen Moltmann, Keith Ward sau Sergei Bulgakov.
3. Edmond Constantinescu says:

   27 decembrie 2016 la 06:39

   N-ar trebui sa mai fie o surpriza ca baetzii de la Bucuresti incep si ei sa citeasca ce scriu profii de la Andrews. Fernando Canale – autorul capitolului de teologie propriu-zisa din Handbook of SDA Theology – este un heideggerian. Mi-aduc aminte ca i-am socat pe multi adventisti in Romania spunindu-le ca …adventistii sint impotriva atemporalitatii divine.

   Creștinismul este în viziunea lui Heidegger – de la Nietzsche citire – ”platonism pentru popor”. Înțeleg că Canale susține un fel de heideggerism pentru popor(ul rămășiței)ca să nu spun nazism de ziua a șaptea. Aici se alinează perfect cu Goldstein și Knight. IMO Canale este un ateu care găsește în adventismul primitiv ceea ce a găsit Heidegger în Luther – adică manifestarea ființei în opoziție cu dumnezeul lui Aristotel și al scolasticilor. Numai că Heidegger a mers până la capăt – s-a lepădat de Luther și de Biblie și a văzut manifestarea ființei într-o mitologie post-creștină.

   Dacă Canale are dreptate, adventismul ar duce în ultimă instanță la ateism – (nu ne spunea nouă Beni?) – dar asta nu este posibil. Așa că anti-platonismul de ziua a șaptea se ve reduce în cele din urmă la credința într-o mitologie semită (doamne ce se întoarce Heidegger în mormânt) și un zeu care se joacă cu figurine de lut.
4. ge2oana says:

   27 decembrie 2016 la 07:49

   Ba nu , Edi, duce la supunere gen , adica acelasi kkt, islam (sic !!), adica taci si crede in ma-ta de necredincios care mai citesti in loc sa-ti vezi de treaba , aka, sa muncesti din greu ca sa ai bani de dat la beserica .

   Goldstein e un Himmler in miniatura cu apucaturi de kkt bashit, un jegos, in umila mea parere de ne-supus.a……..
   Pai cu asa „slujitori” te mai miri de ceva cu privire la dl. zeu !!??

   Ca tot veni vorba de Poli…….
5. Mariana Maritoi says:

   28 decembrie 2016 la 11:13

   David Joseph Bohm ( fizica cuantica vs fizica mecanica ) a dovedit matemetic existenta a doua tipuri de realitate : .realitatea cuantica a posibilitatilor infinite nemanifestatesi realitatea fizica a proiectelor materializate . Dumnezeu nu joaca zaruri. 🙂
6. Andrei Voiculescu says:

   30 decembrie 2016 la 13:59

   Edi Constantinescu,

   Prezentarea este exceptionala si foarte densa. Trebuie sa o mai vad inca o data. Deocamdata insa as dori sa va intreb: spuneti la inceput ca diferenta intre o gandire de tip primitiv-mitologica si una moderna este aceea ca in prima cuvintele au sens absolut si sunt realitati ontologice absolute existand o relatie liniara intre ele si realitatea absoluta, pe cand in gandirea moderna cuvintele sunt simboluri ale realitatii, semne ale ei. Mai spuneti si faptul ca omul primitiv credea ca prin simpla rostire a unor formule, incantatii, cuvinte, declansa anumite efecte sau forte supranaturale. Eu v-as intreba : daca luam ca exemplu epicleza (acea formula prin care ortodocsii sau catolicii cred ca odata invocata painea si vinul se prefac automat in trupul si sangele Domnului, nu cumva dogma ortodoxa sau catolica este mai apropiata din acest punct de vedere de paradigma primitiv-mitologica decat gandirea protestanta care vede in euharistie doar un simbol ?
7. Andrei Voiculescu says:

   30 decembrie 2016 la 20:32

   Si v-as mai intreba in ce mod putem intelege un astfel de text : „Noi știm că nu numai Numele Iisus, dar și toate celelalte Nume, descoperite nou de Sus, sunt legate ontologic de Dumnezeu. Noi știm aceasta din experiența Bisericii. Toate Tainele se săvârșesc în Biserica noastră prin chemarea Numelor Dumnezeiești, și înainte de toate a Sfintei Treimi: al Tatălui, și al Fiului și al Sfântului Duh. Noi nu le considerăm fenomene sonore ale unei puteri magice, ci fiind rostite într-o adevărată mărturisire de credință, într-o stare de frică Dumnezeiască, evlavie și iubire, noi într-adevăr Îl avem pe Dumnezeu dimpreună cu Numele Lui. Multe generații de preoți au păstrat cunoașterea despre puterea Numelui lui Dumnezeu. Și au săvârșit Sfintele Taine cu o adâncă conștiință a prezenței lui Dumnezeu. Lor li s-a descoperit taina slujirii Dumnezeiești Liturghii. Ei nu s-au îndoit niciodată că Sângele și Trupul lui Hristos se găsesc în fața lor într-o realitatea autentică. Uitarea caracterului ontologic al Numelor Dumnezeiești, absența experienței în rugăciune și în săvârșirea Sfintelor Taine, au pustiit viața multora. Pentru ei, rugăciunea și Tainele își pierd realitatea lor veșnică” Arhimandritul Sofronie, Despre rugăciune,
8. Andrei Voiculescu says:

   30 decembrie 2016 la 20:54

   Si aici un articol care arata ca ideea corespondentei ontologice intre cuvinte si realitati este de sorginte ariana.

   http://revistateologica.ro/controversa-gnoseologica-dintre-eunomie-si-sfantul-vasile-cel-mare/
9. Sonata says:

   31 decembrie 2016 la 02:15

   @Edi

   Pai, in încercarea aia eșuată de dialog cand m-ai întrebat despre înțelegerea mea cu privire la implicarea lui Dumnezeu in creație, nu tu erai cel nemulțumit de faptul ca eu am refuzat sa descriu „Creația” (ce, cand, cum, etc.)? De fapt, erai nemulțumit de faptul ca nu căzusem in capcana întrebării tale, pentru ca la orice as fi răspuns, tu puteai ataca ușor cu o întrebare de genul „de unde știi? ce dovada ai?”. Dar devreme ce timpul/spațiul/materia/energia nu pot fi un absolut, pentru cine crede in Dumnezeu nu exista un alt concept despre Dumnezeu decât acela de Creator. Chiar dacă Creația este un act sau un construct atemporal, revelația lui Dumnezeu in timp se manifesta si prin apariția diferitelor forme de viața, de la simplu la complex si în timp adânc, insa asta nu înseamnă evolutie, cel puțin nu evoluție darwiniană.

   Mi-a plăcut modul in care ai criticat articolul din ST (I couldn’t have done it better myself), dar nu am fost de acord cand ai spus ca, deși nu putem descrie Creația atemporala, putem totuși descrie evoluția. Nu, nu putem descrie evoluția deoarece ea rămâne doar o ipoteza neconfirmată deocamdată, asta dacă accepți standardele metodei științifice.
10. polihronu says:

    31 decembrie 2016 la 07:27

    Da ma, nici nu s-a facut bine 2017, ca o auziram si p-asta: „creatia atermporala” si evolutia darwiniana sint „doua ipoteze neconfirmate deocamdata”. Da’ si p-aia, pe care o tot auzim de ani de zile, despre cit de inteligent esti tu. Toate-s vechi, si noua-s toate.
11. Edmond Constantinescu says:

    31 decembrie 2016 la 10:13

    Sonata,

    Întrebările cpacană nu sunt stilul meu. Îmi amintesc întrebarea și e bine că te-ai întors la ea.

    Am afirmat în repetate rânduri (începând cu defunctul DNZ) că dacă Dumnezeu a intervenit în evoluție, intervenția lui trebuie înțeleasă ca loteria sau un cazino unde pe baza calculului probabilităților se știe că casa câștigă la sfârșitul zilei, fără să fie nevoie să trișeze în cursul jocului.

    Convingerea mea este că relația între forțele fundamentale în univers duce în mod necesar la evoluția către un punct Omega fără nici o intervenție suprnaturală. Este o concepție filozofico-teologică pe care nu încerc să o demonstrez dar care cred că are suport științific.

    Întrebarea dacă cineva (ex. aliens) a intervenit activ în momente cheie, (cum ar fi exticția dinozaurilor sau evoluția omului) și-o pun și ateii – fără să încerce să demonstreze asta științific. Este ceva ce se poate discuta. Astfel de întrebări, indiferent dacă sunt speculații SF sau teologice nu contestă însă că procesul evoluției este propulsat de cauze naturale.

    ID ete aici o struto-cămilă care crede că Dumnezeu a creat pe ici pe colo, cum ar fi celula sau coagularea sîngelui, dar în ansamblu procesul a fost natural. Sunt de acord ci judecătorul conservator care a spus la procesul din Dover că ID își are locul lui la clasa de filozofie dar nu cea de știință.
12. Edmond Constantinescu says:

    31 decembrie 2016 la 10:29

    În ce privește descrierea evoluției avem trei modele complementare.

    Descrierea istoriei vieții pe baza succesiunii fosilelor în roci și folosind datarea statigrafică și cea radiometrică, și biologia moleculară care descrie frecveța relativă a substituțiilor între diferite forme de viață cu strămoș comun. Este ca și cum ai descrie istoria folosind împreună arheologia cu datele din istoriografie. Altă descriere este cea cu privire la mecanismul evoluției prin substituții constante în timp biologic – adică timpul măsurat în cicluri de reproducere (nimeni nu spune că ceasurile moleculare merg constant în timp fizic). Toate acestea au la bază modele matematice din teoria probabilităților și pot fi confirmate sau falsificate prin observație.

    Îm rest, voi lăsa echipelor de cercetători și experților ce este al lor. Nu cunosc nici un loc unde se face știința (Harvard, Univ of Chicago, Max Plank institute, etc.) unde să existe vre-o îndoială cu privire la faptul că modelul evoluționist este singurul model științific pe care îl avem pentru istoria vieții.

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.