A cazut o stea

7 februarie 2017 de Edmond Constantinescu 29 comentarii

Filed under Video Tagged with Astronomie, Meteori, Stiinta si Religie

29 Responses to A cazut o stea

Andrei Voiculescu says:

7 februarie 2017 la 14:58

Edi Constantinescu, pot sa va atrag atentia asupra catorva curiozitati si sa va cer o parere in privinta lor? Iata:
1. Numarul petalelor florilor urmeaza o anumita secventa cunoscuta : 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89 etc. Ce este curios in privinta acestui sir de numere este ca fiecare numar din sir este suma celor 2 numere anterioare.
2. forma fulgilor de zapada care deseneaza stele simetrice de mare complexitate
3. forma absolut simetrica si ordonata a fagurilor albinelor
4.reglajul fin al constantelor de baza ale universului
5. formele spiralate ale galaxiilor care seamana perfect cu niste cochilii
6. forma rotunda a astrilor.
Mai sunt foarte foarte multe asemenea exemple dar ma opresc deocamdata.
As vrea sa va intreb daca aceste exemple de ordine matematica aproape sublima in natura nu contrazice in vreun fel afirmatia dvs ca universul este un haos?
Ianis says:

7 februarie 2017 la 15:38

AV
Ai adunat o colectie de abureli pioase
1. Numarul petalelor florilor nu urmeaza mereu sirul Fibonacci. Sirul este des intalnit in lumea vie. Nu e nimic misterios cu el, nu e prescriptiv ci descriptiv. E strans legat de „proportia de aur”.
2. Asta cu forma fulgilor care deseneaza stele e o mare vrajeala. Cum arata stelele simetrice?
3. Fagurii albinelor nu reprezinta niciun mister. Se numeste evolutie. Forma hexagonala este una din cele mai eficiente din punctul de vedere al consumului de material de constructie
4. Asta e o eroare logica de gandire devenita clasica. Nu universul e reglat fin pentru ceva, mai degraba noi suntem reglati dupa el, asa cum era de asteptat. Universul ar putea fi reglat oricum. Eroarea logica consta in faptul ca tu presupui ca universul e reglat pentru viata ta in timp ce, de fapt, viata ta asa cum o cunosti este exact efectul acelui univers.
5. Ce are baba cu mitraliera? Exista multe alte galaxii nespiralate, de o diversitate uriasa. Spirala unei galaxii e un efect al miscarii de rotatie, oarecum la fel si la o cochilie (in loc de „rotatie” e „crestere”)
6. Ce astri rotunzi stii tu? Aia pe care ii desenai pe cand erai la gradinita? Banuiesc ca ai vrut sa te referi la forma sferica, macar ca astrii nu sunt perfect sferici. Forma respectiva este, din nou, efectul miscarii de rotatie. Am senzatia ca tu confunzi efectele unor legi ale naturii cu niste misterioase cauze generatoare de guri cascate si capatani scarpinate
polihronu says:

7 februarie 2017 la 16:06

Excelenta pagina de jurnal, Edi!
Andrei Voiculescu says:

7 februarie 2017 la 16:53

Ianis, multumesc pentru raspunsuri. Dar la asta cu sirul lui Fibonacci mi se pare mult prea frumos totusi ca sa epuizam explicatia cu faptul ca e pur descriptiv. Ok e foarte posibil sa fie asa. Dar totul depinde de filosofia pe care o adoptam. Nu se poate dovedi ca ar fi prescriptiv dar nici ca ar fi doar descriptiv.
Ianis says:

7 februarie 2017 la 17:36

Ti-am dat un punct de pornire: „proportia de aur”. Sapa mai departe si o sa dai de comoara.
Andrei Voiculescu says:

7 februarie 2017 la 17:40

Apoi, daca toate constantele astea sunt atat de fin reglate ca altfel nu ar fi aparut viata si omul atunci una din 2 variante e valabila: ori universul a fost facut pentru om si atunci avem principiul antropic si implicit existenta lui Dumnezeu, fie avem multiversul. Ca nimeni nu isi poate imagina ca asa ceva ar fi rodul intamplarii decat in situatia unui numar practic infinit de universuri. Insa nici ipoteza Dumnezeu, nici cea a multiversului, nu pot fi demonstrate. Multiversul este o conceptie filosofica, nu stiintifica. Nu exista nicio posibilitate de a o testa stiintific. Si atunci, cu ce e ateismul mai onest decat religia ?
Ianis says:

7 februarie 2017 la 18:24

AV
Constat ca n-ai inteles care este problema cu „principiul antropic” si inca te invarti teleologic in jurul cozii.
Cum ti se pare mai logic sa spui: oceanul e reglat pentru barca ta sau barca ta este un efect al existentei oceanului?

Cam asa e si cu universul. El nu e reglat pentru nimic specific. Existenta lui genereaza legi si efecte. Viata, asa cum o stii tu, este un efect al acestui univers. Un univers cu astfel de legi are toate probabilitatile sa dea nastere vietii asa cum o stim noi.
Daca asa zisele constante s-ar modifica probabil ca viata asa cum o stii tu va disparea; dar cine iti garanteaza ca nu va aparea o alta versiune a „vietii”?

Evident, nu iti convine o alta versiune a „vietii” pentru ca nu se potriveste cu asteptarile tale. Dar asta e total irelevant, nu crezi?
Andrei Voiculescu says:

7 februarie 2017 la 19:12

Pai tocmai, ca nu stiu daca atomii insisi ar mai putea fi tinuti laolalta daca aceste constante s-ar modifica. Cel putin unii spun ca nu ar mai exista nimic.
Andrei Voiculescu says:

7 februarie 2017 la 19:32

De exemplu, daca protonii ar fi cu doar 0,2% mai masivi decat sunt, ar fi instabili si s-ar dezintegra. In acest caz nici atomii nu ar mai exista. De asemenea, neutronul este cu 0,14% mai greu decat protonul, diferenta dintre ele fiind putin mai mare decat masa electronului. Daca electronul ar fi doar cu putin diferit ca masa, atunci electronul s-ar combina cu protonul formand neutroni, ceea ce ar face imposibila aparitia hidrogenului. Si tot asa.
Ianis says:

7 februarie 2017 la 19:57

Inca te invarti in jurul cozii. Lasa te(le)ologia deoparte.
In alte conditii am putea avea alte particule elementare, alte elemente chimice, alte forme de viata. Ia-le metaforic.
polihronu says:

7 februarie 2017 la 20:45

„cu ce e ateismul mai onest decat religia?”

Ateismul nu depinde in niciun fel de speculatiile cu privire la multivers. Mai mult, ateismul e perfect legitim si daca exista un creator – tocmai pentru ca stim cu certitudine ca nu stim nimic despre acest creator. Cu alte cuvinte, ateismul nu atirna de cosmogonie, ci doar de lume asa cum este ea azi.
Silviu Vaper says:

7 februarie 2017 la 23:08

Stephen Wynberg MILITANT atheist & famous theoretical physicist: “Nature seems more beautiful than necessary. It is almost irresistible to imagine this beauty was laid out for our benefit.” (if god doesnt exist there’s no basis to expect beauty in nature)
Paul Csavdari says:

8 februarie 2017 la 01:46

@Poli

Mai mult, ateismul e perfect legitim si daca exista un creator – tocmai pentru ca stim cu certitudine ca nu stim nimic despre acest creator.

Si uite-asa, (ne)stiinta ne legitimeaza sa credem ce vrea muschiu’ nostru…!

E bine sa stim… ca nu stim, nu… 🙂
Capu-Varzã says:

8 februarie 2017 la 10:23

Edi,

Mi se pare mie sau, te-ai contrazis cand dupa ce ai afirmat ca toti asteroizii din sistemul solar au aceiasi varsta de approx 4.6 milliarde ani, ai spus ca asteroizii ciobiti din Marte si Luna au alta varsta si alta compozitie? Daca Luna si Marte au fost formate o data cu restul sistemului solar, de ce ar avea alta varsta (si alta compozitie)?

Iar cu privire la D-zeul care ar fi creat lumina in transit, ca ar fi un mincinos fiindca ne prosteste cu iluzii, nu este asta o chestie de scop si nu de detalii? Cand scrii o nuvela sau faci un film care transmite un mesaj, te folosesti de personaje si evenimente fictive (si trucaje in filme), dar scopul nu este sa convingi audienta de „realitatea” detalilor, ci mai degraba sa transimiti un mesaj mai adanc.
In mod similar, daca fenomenul cuantic, cum ca realitatea nu exista (decat ca o probabilitate) pana cand este observata in mod subiectiv, este adevarat, atunci D-zeu care a creat aceast univers, nu este si el tot un fel de mincinos care ne prosteste cu iluzii?
(Nu ca sustin eu creationismul, doar asa, de dragul dezbaterii).
Capu-Varzã says:

8 februarie 2017 la 10:28

Apropo, de centura de asteroizi, daca-i place la cineva jocuri de actiune-strategie, exista un joculet obscur, dar excelent ca echilibru strategic, numit „Asteroid Belt Miner”:

https://qbk-games.itch.io/asteroid-belt-miner (PC)
https://play.google.com/store/apps/details?id=com.qbk.gameAsteroidMiner&hl=en (Android)
polihronu says:

8 februarie 2017 la 12:28

„if god doesnt exist there’s no basis to expect beauty in nature”

There is beauty in nature only in that the eye of the beholder is a very natural thing.
Andrei Voiculescu says:

8 februarie 2017 la 19:14

Capu-Varza, foarte bune observatii.
Capu-Varzã says:

9 februarie 2017 la 10:35

Video-ul asta ridica mai multe intrebari interesante care ar putea fi subiecte de discutie aici pe O2. Spre final, se afirma ca omenirea prin stiinta/tehnologie a intrerupt procesul natural al evolutiei, o idee cu care sunt si eu de acord. Intrebarea este daca intreruperea asta e ceva bun, rau sau inevitabil (adica urmatorul stagiu al evolutiei)?
Octavian Matei says:

9 februarie 2017 la 11:06

mai in gluma mai in serios …ma asteptam sa spuneti ca prima idee care v-a trecut, a fost ca a venit Isus
Sonata says:

9 februarie 2017 la 14:27

Edi,

Vezi, dacă nu m-ai acceptat de prieten pe Facebook nu ai știut ca ți-am dat o replica acolo 😄.

Trăirile sunt in afara comentariilor, dar pot sa aduc o obiecție? Folosești, ca si Darwin si Dobzhanski, argumente teologice pentru evoluție.

Ai pus in aceeași fraza „ID” si „6-7000 ani”, deși bine știi ca ID accepta timpul adânc si evolutia (in mare măsura). Eu am mai spus ca nu sunt de partea ID si, deci, nu le iau apărarea, dar…

Apoi chestia cu „Creația perfecta”, ce e asta? Cine a stabilit ce înseamnă creație perfecta, sau cine a stabilit ca Dumnezeu musai ca trebuia sa creeze intr-un anume fel, anume loc, anume ceva, etc.?

In ce fel modelul Big Bang invalideaza Creația? Ambele afirma ca universul are un început, deci eu nu vad o problema. Si de ce as avea, creaționist fiind, o problema cu formarea sistemului solar si centura de meteoriți dintre Jupiter si Marte? De unde știm ca meteoriții nu au si ei un anumit rol, chiar cand cad pe pământ?

Ai trecut prea repede peste „programa genetica”, pentru a reitera speculațiile cu microbii pe Marte. Dar întregul univers de ar fi alcătuit doar din compuși prebiotici, tot nu ai avea viața fără DNA, si acesta nu poate fi, din ceea ce știm la ora asta, produsul haosului sau al evolutiei.

Keep it „between the lines”, my friend!
alterego1968 says:

9 februarie 2017 la 18:31

Inteligent design vs Logical Design

Exista doua mari directii care-si pun amprenta asupra modului in care interpretam realitatea.
Prima este expresia a ceea ce numesc INVATATURA, si ale carei fundamente forjeaza o sigura axioma, descrisa prin afirmatia EU SUNT, adica EU PUR SI SIMPLU EXIST, SUNT EXISTENTA INSASI. Aceasta e piatra din capul unghiului, care tine legata cunoasterea. Lipsa acestei pietre va narui orice tentativa de a cunoaste in mod absolut. Faptul ca nu-i prezentata ca piatra de temelie ci ca piatra din capul unghiului, adica cea care este pusa la final, ca singura garantie ca structura va rezista, simbolizeaza faptul ca ea nu poate fi inteleasa, dar poate fi cunoscuta, eventual in timpul sau spre finalul calatoriei noastre prin lume.
Cealalta directie ne este propusa de catre „sarpele ispitei” care zice : „oare chiar asa sa fie? Tu ai aceasta intuitie, dar cum o explici logic?” Descartes o descrie pornind de la injectarea dubiului asa : ” Ma indoiesc deci gandesc, gandesc deci exist”. Ce face el, e simplu de inteles, transforma axioma in teorema. Existenta nu mai este adevarul de la care plec, ci o consecinta a faptului ca gandesc. Rationalismul il preia pe Descartes si din lene ori de frica nu continua secventa logica : „ma indoiesc deci gandesc, gandesc deci exist, exist deci ma indoiesc, ma indoiesc deci gandesc, gandesc deci exist….” N-o face pentru ca simte ca astfel, si-ar petrece viata argumentand in cerc. Odata clarificate aceste lucruri putem face diferenta dintre Inteligent design si Logical design. Inteligenta este informatie organizata, prelucrata si manifesta. Logica este umbra Inteligentei. Gandirea logica este prelucrarea prin procedeul compararii informatiilor stocate in memorie. Dar perceptiile noastre sunt ele insele limitate, pentru ca simturile noastre sunt limitate, chiar daca le-am adaugat extensii, adica tehnologia care ne ajuta sa exploram zone ale realitatii, altminteri inaccesibile simturilor. Logical design mai are niste hibe, pe care le-am mai scos in evidenta dar le reiau ca sa completam tabloul. Mintea autonoma, nu accepta la sine decat ceea ce se potriveste cu ea insasi, copiind astfel Inteligenta. Deci nu va stoca decat informatia care o confirma, sau va prelucra doar ceea ce ii convine si se potriveste cu sine. Aceasta este iubirea egotica, in forma sa manifesta. Si ultima hiba pe care o are consta in orgoliul de a se declara instanta suprema, instrumentul perfect, dincolo de care nu exista altceva. Ambele hibe pornesc de la instinctul ei de conservare, de la teama ca ar putea sa dispara, daca ar fi dovedita lipsita de utilitate, adica alunecarea spre ceea ce tu numesti nihilism. Acest lucru nu numai ca nu se va intampla, adica ea nu va dispare ca instrument, acceptand ca este imperfecta, ci s-ar ascuti in asa hal incat prin comparatie, briciul lui Ocamus ar deveni o biata gluma. Paharul care s-ar goli, n-ar ramane gol asa cum crede ea, ci ar face loc unei noi dimensiuni a constiintei, in care mintea logica, ar fi doar o componenta, un punct, daca vrei. Inteligent design este o intuitie de care nu vom scapa niciodata, pentru ca este adevarata noastra natura, dar reflexul de a o ingradi prin logical deign, va fi permanent sortit esecului. De aici si aparenta de naivitate a sustinatorilor ei. Naivitatea porneste de la incercarea lor de a descrie logic o realitate ce scapa logicii. De aceea Adevaratul Intelept zice ca exista diferenta intre gnosis si epignosis. Gnosis este doar o componenta a lui Epignosis. Eu sunt constient ca Eu sunt, dar constiinta de sine nu va fi explicata si sediul ei in creier nu va fi descoperit de neurostiinte. Constantele atat de fin reglate, de care pomeneai candva Edi, si care sunt numere IRATIONALE, dincolo de ratiune, care au o infinitate de zecimale, descriu o realitate ce va ramane vesnic ascunsa cunoasterii prin logica. Oricat le-ar calcula mintea, nu va ajunge la ultima zecimala, si adevarul despre legi, va ramane incomplet. Fiecare zecimala calculata descrie doar un adevar prezent. In paranteza fie spus, asta e unul din motivele pentru care te contraziceam la „Oameni si perspective”, atunci cand afirmai ca matematica este limbaj si nimic mai mult. Simt ca in capul multora dintre cei ce citesc incolteste un zambet : ” Ha, ha , l-am prins! Pai daca logica nu ma poate ajuta sa cunosc Cine Sunt, atunci la ce-i buna Invatatura? E limpede ca foloseste ca vehicul cuvantul, adica se adreseaza logicii!”
Da asa este, Invatatura nu ne poate ajuta sa cunoastem Cine Suntem. Scopul ei nu e acesta, ci acela de a ne ajuta sa INTELEGEM cine NU SUNTEM, si in felul acesta sa se GOLEASCA PAHARUL, iar Ceea ori Cine cu adevarat Suntem, sa poata umple spatiul.
Andrei Voiculescu says:

10 februarie 2017 la 09:40

De precizat totusi ca la Descartes, afimatia „cuget deci exist” nu are valoare de demonstratie. Adevarul propriei existente este bazat pe intuitie.
Singur Oradea says:

10 februarie 2017 la 11:24

Buna d-nu Edy.As intreba si eu,am inteles ca in Isus credeti,si Isus credea in Vechiul Testament cu toate bazaconiile de acolo.Daca a fost fiul lui Dumnezeu nu a stiut ca pamintul e rotund si altele?
Ianis says:

10 februarie 2017 la 12:31

Pana iti raspunde domnul Edy, te intreb si eu cate ceva
Isus, ca evreu simplu de la tara, in ce ai fi vrut sa creada, in afara de Vechiul Testament care se studia traditional in sinagoga lui? In Kama Sutra?

Stii ca sunt si astazi o multime de fii ai lui Dumnezeu care n-au habar ca pamantul e rotund desi au mult mai multe informatii stiintifice decat evreii de acum 2000 de ani? Cu astia ce facem?
alterego1968 says:

10 februarie 2017 la 14:04

Dle Voiculescu

Afirmatia completa a lui Descartes suna asa : „Dubito ergo cogito, cogito ergo sum” Vedeti traducerea lui ergo!
In romana se traduce prin „deci”, in engleza prin „therefore=prin urmare”. Va suna a intuitie sau a demonstratie?
Andrei Voiculescu says:

10 februarie 2017 la 17:40

Nu stiu, Jeanne Hersch in a sa istorie a filozofiei, spune ca certitudinea propriei existente la Descartes e bazata pe o intuitie. Eu insumi am incercat sa refac in mine insumi pe cont propriu parcursul lui Descartes, iar pentru mine certitudinea existentei mele este o intuitie. Atunci cand ma indoiesc de propria mea existenta, dintr-o data, intuitiv, am certitudinea existentei mele. Eu asa am simtit.
alterego1968 says:

11 februarie 2017 la 00:17

AV
Adica porneste de la o intuitie pe care o argumenteaza logic, vreti sa ziceti. Suntem in acord.
Andrei Voiculescu says:

11 februarie 2017 la 05:20

Da, exact.
Carmen Stefan says:

11 februarie 2017 la 13:50

Pe lîngă învățăturile bune că de exemplu, s a nu își mai de-a oamenii cu bolovani în cap de că nu le a spus Isus cum s a de păzească de microbi de boli ,despre curentul electric ,etc, dacă știa sigur că e fiul lui Dumnezeu trebuia s a știe orice și s a ne spună și noua că a a cum siguri că adevărat ce spune ,oamenii ăia cînd îi spunea s a le arate un semn că e Mesia era o întrebare de bun simț și mie daca mi ar spune unu că e Mesia acum l as cere s a dovedească fara s a de supere.