Revoluția Culturală în America

 

Ce sens are încăierarea pentru un general mort care a pierdut războiul? Dacă simbolurile confederate au un sens, acesta este cultul cauzei pierdute, și cauzele pierdute stârnesc nostalgie sau dispreț, nu lupte de stradă.

Karl Marx remarca în faimosul său eseu despre Ludovic Bonaparte că, atunci când oamenii fac lucruri noi, le îmbracă în costumele și sloganele morților. Noul este deghizat pentru a i se conferi legitimitate. Noul, spune Marx în 1851, este revoluția industrială care va spulbera iluziile restauraționiste în Europa.  Farsa bonapartistă ascunde ridicarea noii elite capitaliste sub masca întoarcerii la gloria Imperiului.

Alt-Right și Alt-Left reprezintă un conflict nou  care îmbracă costume și slogane împrumutate de la morți.

Alt-Right nu reprezintă supremațismul alb, în nici un caz întoarcerea la era Jim Crow, cu atât mai puțin la sclavia negrilor. Nici nu se poate spune că Alt-Right este o formă de fascism. Fascismul este la fel de mort ca și comunismul. Istoria se repetă doar ca farsă.

Pe de altă parte, pretenția Alt-Left că reprezintă comunismul anarhist îl face pe Bakunin să se întoarcă în mormânt. Rednecii cu steagul confederat pe truck sunt mai aproape de anarhiștii ucraineni și spanioli decât Alt-Left. Ce fețe noi se ascund în spatele vechilor măști?

Conflictul între liberali și conservatori reprezintă suprastructura ideologică a unui conflict economic în oligarhia neo-liberală.  În spatele războiului cultural se ascund interesele miliardarilor.

Elita financiară americană se împarte între miliardari analogi și miliardari digitali. Primii reprezintă vechiul. Noul este reprezentat de clasa de miliardari tineri care s-au ridicat pe valul revoluției digitale și se pregătesc acum să călărească tzunamiul revoluției AI.

Primii sunt legați economic de industria petrolului, afaceri imobiliare, și complexul militar industrial. În mod firesc, resping noțiunea de încălzire globală, curtează suburbia și armata. Ceilalți controlează Silicon Valley, Google, Social Media, industria verde, economia de monezi electronice, tehnologia spațială, cercetarea în inteligența artificială.

Vechea elită este conservatoare social și găsește un aliat natural în biserică. Noua elită este pentru băi transgender și drepturile gaylor. Vechea elită susține partidul Republican. Noua elită susține liberalismul lui Obama.

Viitorul este liberalismul, nu pentru că reprezintă poporul, (pauză pentru râs), ci pentru că reprezintă trilionarii deceniului care vine. Dar, mai ales, pentru că pionerii infrastructurii digitale sunt de partea liberală. Conservatorii au talk radio, Breitbart News, și amvonul. Liberalii au Google, Facebook, Twitter, și cei mai puternici algoritmi de analiză și predicție socială. Faceți socoteala.

Republicanii au câștigat o victorie firică cu Trump. Există un loc în iad pe care Hilary îl ține cald pentru ei. Democrații au câștigat o victorie secretă. În contextul în care legitimitatea lui Trump este contestată, Obama, al cărui prestigiu nu mai este umbrit de politica Casei Albe, conduce un guvern în exil la Chicago. Cât despre vrăjitoare, pune-i în cârcă toate problemele partidului și las-o să ardă!

Sub masca generalului Lee se ascunde cauza pierdută a lui Trump. Sub barba lui Marx se ascund fețele tinere ale noilor hiper-capitaliști. Cum spunea Mao. ”totul e haos sub cer, deci totul e bine pentru noi”. În cele din urmă, miliardarii chinezi de astăzi sunt liderii revoluției culturale de ieri. Americanii pot fi miliardari și revoluționari în aceiași zi.

Anunțuri

4 Responses to Revoluția Culturală în America

  1. Capu-Varzã says:

    Conservatorismul, liberalismul – doar 2 sisteme de manipulare ale maselor. Viitorul este al celor ce controleaza tenhologia cu are sa controleze masele:

    Chiar si conservatorul de Trump, in mod instinctiv se foloseste de Twiter ca sa se faca auzit, rapid si direct la public (who cares about the official channels).

  2. CV,

    Ditto. Apropos, nu sunt adeptul lui Trump, dar a avut dreptate atunci când a spus că după Lee urmează Washington și Jefferson, (”Bărbați albi morți”) care au ținut sclavi. Washington, de exemplu, își muta sclavii dintr-un stat în altul ca să ocolească drepturile lor. Nu poți schimba istoria. În mijlocul indignării generale, Google a profitat de moment să își arate mușchii blocând saiturile de ”hate” și Facebook face asta de mult. Twitter consideră blocarea contului lui Trump. Lumea se bucură dar nu își dă seama că Primul Amendament este icoana libertății mai mult decât este Lee iocana Sudului.

  3. gheorgheboanta says:

    Cum vedea F. Pessoa (mort în 1935) „Franța la 1950”:

    Toate numele lucrurilor au dobândit un caracter erotic.

    Pretutindeni se etalează imagini pornografice.

    Toate conversațiile au tentă sexuală.

    S-au ridicat temple dedicate histericelor și prostituatelor, pentru că ele au devenit zeițele poporului francez.

    Știința a devenit o anchetă sexuală.

    Există profesori de avort și de infanticid.

    Majoritatea oamenilor sunt fotogenici.

    Azilurile cu alienați mintali nu sunt foarte pline, dar e simplu, căci ei insistă să nu-i închidă decât pe oamenii sănătoși, care sunt anormalii.

    Aici nu există oameni normali, există numai oameni de două ori anormali sexual, de două invertiți, așa încât revin la normalitate.

    Domnul X e acuzat că a refuzat să violeze un copil de două luni.

    Institutul Marchizul de Sade pentru educația tinerelor fete.

    Într-o zi m-am dus să văd una dintre aceste școli de domnișoare. Numele ei este institutul „Fără himen”. Tinerele din acest pensionat sunt foarte bine educate. Ele își însușesc cât mai multe vicii posibile și este realmente fermecător să constați cat de ușor asimilează aceste gâsculițe totul. Pedepsele – e-adevărat – nici ele nu sunt tocmai de glumă; de exemplu, o fată care a țipat nițeluș fiindcă o alta s-a folosit de ea într-un act de sadism, a fost condamnată de un consiliu profesoral să se restrângă la trei amanți și la șase amante și să se îmbrace în așa fel încât să nu i se mai vadă decât partea de sus a corpului. Teribilă pedeapsă!

    Se spune că nivelul crimelor a scăzut foarte mult; o crimă nu e constatată decât în caz de atentat la indecență.

    (F. Pessoa, „Franța la 1950”, tr. D. Flămând, în Cronica vieții care trece, Humanitas, 2014, pp. 306-11 passim)

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: