Există Dumnezeu?

24 Responses to Există Dumnezeu?

1. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   19 aprilie 2018 la 20:34

   Eu cred ca problema existentei lui Dumnezeu tine intr-un fel de natura omului. In sensul ca suntem astfel construiti ca trebuie sa postulam un dumnezeu, care este si el dupa chipul si asemanarea omului. Intr-un sens, Feuerbach are dreptate ca omul l-a creat pe Dumnezeu dupa chipul si asemanarea lui, nu in sensul ca nu exista Dumnezeu, ci in sensul ca omul este inerent legat de o anumita idee de dumnezeu, un dumnezeu care sa dea sens si sa constituie ratiunea suficienta a existentei omului. In acest sens omul este o fiinta ”dumnezeiasca”. Ei, acest lucru, desi nu poate fi privit ca o dovada absoluta a existentei lui Dumnezeu, constituie totusi faptul care ma uimeste cel mai mult. Ma uimeste faptul ca eu exist. Nichita Stanescu a spus intr-un vers: ”Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt”. Intr-adevar, ma mir ca sunt. De ce tocmai eu? Ce anume din aranjamentul unor atomi in creierul meu face ca eu sa ma simt eu ? Cum se poate ca niste atomi sa fie astfel ”orientati” incat sa dea nastere unui ”eu”, acestui eu si nu altuia ? Cu siguranta acesta nu este un argument pentru existenta lui Dumnezeu, fiindca si animalele superioare, o maimuta de pilda care se recunoaste in oglinda poseda un asemenea eu, doar ca mult mai palid. Si un caine caruia ii este sete si vrea sa bea poseda un dram de intentionalitate. Asa ca nu sustin ca argumentez prin asta existenta lui Dumnezeu. Dar de mirat ma mir. Se spune ca mirarea e o stare harica si ca copiii traiesc intr-o stare de har fiindca traiesc intr-o perpetua mirare. Nu stiu daca e asa, sau daca e doar o metafora. Cert este insa ca exista un suspin al fapturii dupa Dumnezeu. Si daca acest suspin este o iluzie sau daca este lipsit de obiect atunci acest lucru e tragic, dar da o oarecare altitudine vietii omenesti. Parca Camus spunea ca daca neantul ne este harazit, sa traim in asa fel ca acest lucru sa constituie o nedreptate.
2. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   19 aprilie 2018 la 20:54

   Si sunt total de acord ca existenta lui Dumnezeu nu poate fi demonstrata, fiindca daca Dumnezeu exista, omul nu-l poate cuprinde. Doar Dumnezeu l-ar putea cuprinde pe om.
3. Octavian Matei says:

   19 aprilie 2018 la 21:07

   -Edi …prezentarea are ceva referinte din Kurt Godel?

   AV -fiindca daca Dumnezeu exista, omul nu-l poate cuprinde. Doar Dumnezeu l-ar putea cuprinde pe om-

   de unde stii tu asta ?
4. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

   19 aprilie 2018 la 21:13

   Octavian Matei,

   Am folosit intentionat conditionalul ”ar putea”. E o speranta.
5. Mazael Feuerstein says:

   20 aprilie 2018 la 12:43

   va voi da un raspuns cu totul subiectiv, si asi zice ca se potriveste oarecum cu tematica oferita, avu-i acu, cateva zile un vis, si in vis o persoana mi-a dat un raspuns de vis:”, tu poti doar visa numai ceea ce esti tu insuti!”
6. Edmond Constantinescu says:

   21 aprilie 2018 la 03:36

   Yeah. Teoria incompletitudinii.

   Erata: teorema.
7. Paul Csavdari says:

   21 aprilie 2018 la 08:57

   @Edi,

   Depinde in ce REALITY traiesti. Daca tu poti trai numa’ in objective reality, atunci pana si Domnu’ trebuie sa marturiseasca non-existenta. Daca treci de objective reality numa’ si cu o singura iota’, atunci ajungi si tu tot intr-un reason reality in care poate exista nu doar Dumnezeu da’ si orice altceva-ti trece tie prin cap… 🙂
8. Edmond Constantinescu says:

   22 aprilie 2018 la 02:22

   Paul,

   Nu exista alta realitate in afara celei definite de ratiune. Chiar si „acele spatii din care ratiunea se auto-exclude” (Kant), definite mai bine de unii ca Wittgenstein sau Godel, sunt definite tot prin ratiune. Grecii au fost primii sa refuze realitatea definita prin simturi. In masura in care „reasoned reality” este definta ca „reasoning, argumentation, persuasion” avem iarasi sofistul. Ergo: Eclestiastul o da in bara rau de tot in timp ce Aristo e doar depasit de cei care au stat pe umerii lui.
9. Edmond Constantinescu says:

   22 aprilie 2018 la 02:26

   Mazael + nume din doua substantive germane 🙂 iti recomand doua filme: A beautiful Mind si Inception. Ratiunea este cea care deconstruieste visul.
10. Edmond Constantinescu says:

    22 aprilie 2018 la 02:29

    Wikipedia:

    Gödel’s incompleteness theorems are two theorems of mathematical logic that demonstrate the inherent limitations of every formal axiomatic system containing basic arithmetic. These results, published by Kurt Gödel in 1931, are important both in mathematical logic and in the philosophy of mathematics. The theorems are widely, but not universally, interpreted as showing that Hilbert’s program to find a complete and consistent set of axioms for all mathematics is impossible.

    The first incompleteness theorem states that no consistent system of axioms whose theorems can be listed by an effective procedure (i.e., an algorithm) is capable of proving all truths about the arithmetic of the natural numbers. For any such formal system, there will always be statements about the natural numbers that are true, but that are unprovable within the system. The second incompleteness theorem, an extension of the first, shows that the system cannot demonstrate its own consistency.
11. Edmond Constantinescu says:

    22 aprilie 2018 la 02:35

    AV,

    Singurul argument valid ramane argumentul ontologic. Celelalate sunt inconsistente.
12. Paul Csavdari says:

    22 aprilie 2018 la 05:47

    @Edi

    Daca bagi iara’ jocu’ ala de-a alba-neagra genu’ „asta are, asta n-are, asta e câştigătoare” cu ratiunea si logica, e clar ca ne-nvartim in spatiu’ ala in care ratiunea se auto-exclude.

    Daca insa lasi jocu’ in seama smenarilor, vei observa ca ratiunea nu-ti defineste ci iti creaza realitatea / realitatile, in oricat de mare numar le va chema Domnu’… 🙂
13. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    22 aprilie 2018 la 06:37

    Imi place argumentul ontologic. Personal imi mai place si argumentul contingentei, dar nu aplicat la lucruri, ci la constiinta individuala. As fi putut sa nu fiu eu, sa fie altcineva in locul meu, si totusi exist ca eu individual. Am avut intuitia ca pana si posibilitatea omului de a numara vine tot din faptul ca ne percepem pe noi insine ca indivizi separati si distincti de ceilalti. Practic, individualizarea constiintei duce si la numerele naturale si la posibilitatea de a numara. Cum spunea matematicianul David Berlinski, intre 1 si 2 nu exista nimic intermediar pana la urma, tot asa cum intre mine si alt individ nu exista nimic intermediar. Deci numerele naturale ar deriva din insasi natura constiintei individuale.
14. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    22 aprilie 2018 la 06:41

    Sunt curios cum se numeste aceasta pozitie in filosofia matematicii, fiindca stiu ca exista mai multe pozitii cu privire la originea numerelor naturale. Chiar nu stiu cum se numeste paradigma asta.
15. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    22 aprilie 2018 la 06:55

    Sa fie oare paradigma psihologica?
16. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    22 aprilie 2018 la 07:02

    Parca asta era si pozitia lui Husserl?
17. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    22 aprilie 2018 la 07:10

    Stiu ca Husserl se situa undeva intre logicismul lui Frege si formalismul lui Hilbert. Nu stiu daca pozitia lui Husserl are vreo legatura cu cea exprimata de mine. Nu i-am citit pe niciunul dintre acesti ganditori. Daca ma poate lamuri cineva.
18. Andrei Voiculescu (@AndreiVoiculesc) says:

    22 aprilie 2018 la 07:30

    Pozitia lui Frege este, din cate inteleg, pozitia grecilor : axiomele matematicii sunt adevarate pentru ca sunt logice, deci un fel de platonism matematic. Pozitia lui Hilbert reduce totul la un joc cu niste reguli arbitrare, deci ar fi pozitia celor care cred ca matematica e pura inventie. La mijloc e pozitia lui Husserl, care pleaca de la constiinta, deci de la fenomenologie. Scuze pt off-topic.
19. Edmond Constantinescu says:

    23 aprilie 2018 la 19:12

    AV,

    Nu am un raspuns dar am o opinie. Cred (am spus cred) ca o problema comuna a matematicilor si a argumenului ontologic de la Anselm la Descartes si Leibniz este logica propozitionala. Inteleg ca in matematicile moderne, mai ales in Computer Science, exista o trecere de la prima la a doua, in sensul ca fiecarei variabile dintr-un set ii corespunde alt set (infinit) si apoi al treilea set pentru fiecare variabila in fiecare al doilea set. Poate cineva va explica mai bine. Oricum, argumentul ontologic nepublicat al lui Godel, (altceva decat teoremele incompletitudinii) respinge obiectia lui Kant: „existenta nu este un predicat” aratand ca de fapt Anselm si ceilalti doi fac sens doar in logica modala. Nu sunt nici matematician nici logician asa ca imi cer scuze pentru eventualele greseli.
20. Edmond Constantinescu says:

    23 aprilie 2018 la 19:20

    Inteleg deasemenea ca Dumnezeu, in argumentul ontologic, nu este o explicatie a creatiei (ipoteza ne-necesara a lui Lapace) ci mai degraba negativul ei.
21. Mazael Feuerstein says:

    25 aprilie 2018 la 14:46

    Edmond tot de asemenea ratiunea este in stare sa desconstruiasca si realitatea 😉
22. Edmond Constantinescu says:

    25 aprilie 2018 la 19:18

    Mazael,

    Ratiunea deconstruieste realitatea pentru a construii alta mai solida.
23. Mazael Feuerstein says:

    26 aprilie 2018 la 17:50

    Depinde de punctul subiectiv de vedere al observatorului si de intelect.
24. Paul Csavdari says:

    26 aprilie 2018 la 21:20

    @Edi,

    Ratiunea deconstruieste realitatea pentru a construii alta mai solida

    Vezi? La lectia asta ai lipsit tu… 🙂

    Oricat de solida ar fi realitatea aia pe care-o construiesti numa’ ca sa ai ce deconstrui dupe’ o vreme si sa se-mplineasca profetia aia din popor „cine face si desface, toata ziua are ce face…”, altceva decat Reason Reality n-o sa obtii in vecii vecilor… Amin!… 🙂

    Da’ no, daca vrei sa te mentii tanar si nelinistit pana la adanci batraneti, e musai faci jogging… dupe’ fata morgana… 🙂

Lasă un răspuns:

Scrie un comentariu aici...

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Email (Adresa de email nu va fi publicată.)

Nume

Site web

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.

Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.

Δ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.