Este Biblia vie sau moartă?

17 Responses to Este Biblia vie sau moartă?

  1. polihronu says:

    Excelenta sinteza si perfect justificata metafora biologica. Asa pricepe oricine de ce un iezuit poate fi, in secolul XXI, mai destupat decit un neoprotestant. Si de ce ateismul – cind nu e pur si simplu plictisit de ipocrizia si prostia din biserici – e un participant legitim la istoria literaturii biblice.

  2. Poli,

    Nimeni nu m-a ajutata sa inteleg cristologia mai bine decat Badiou si Agamben, doi atei.

  3. polihronu says:

    „the cultivation of the religiously orthodox and the socially conservative in defense of a kleptocratic cult” (from here)

    Asta e noua ordine mondiala. Si motivul pentru care o tara ca Romania e condamnata la mizerie.

  4. Sonata says:

    @Edi

    I am sorry. Din neatentie am postat aici, dar daca esti amabil te-as ruga sa muti comentariul la discutia pe care am avut-o, sau sa-l stergi de aici. Mersi!

  5. Sonata says:

    Any admin could do this. Thanks!

  6. danielcirt says:

    Orice predicator susține că Biblia este vie. Din păcate această „viață” este văzută doar în efectele ei în anumiți oameni, așa cum sunt interpretate de cei fundamentaliști. Cu toate astea, textul Bibliei este disecat ca un cadavru pus în formol.

  7. danielcirt,

    Aici trebuie sa recunoastem meritul post-modernimsului, ca teorie literara (singurul aspect in care are un merit durabil) intrucat a redescoperit principiul ” ce sta scris… cum citesti in ea?” si intertextualitatea. Cand eram fundamentalist, eram un predicator modern. Acum sunt un predicator post-modern care incearca sa descopere o naratiune in Biblie si sa o relationez la o naratiune prezenta in mintea ascultatorului.

  8. polihronu says:

    “Acum sunt un predicator post-modern”

    🙂

  9. Edi Constantinescu

    Intrebarea e daca ceea ce numim revelatia scripturii sau inspiratia biblica mai cuprinde ceva supranatural, si daca da, in ce anume consta acest supranatural. Sunt total de acord cu dvs ca NU putem sa consideram ca acele porunci si indemnuri la genocid si viol din VT reprezinta in mod adecvat caracterul lui Dumnezeu. Daca Dumnezeu este deasupra binelui si raului in sensul ca atunci cand vrea El raul devine bine si binele devine rau, atunci eu personal nu am ce face cu un asemenea dumnezeu, care seamana mai degraba cu un trisor ieftin, ca sa folosesc un eufemism. Este clar ca revelatia, in caz ca acest termen e totusi legitim, a fost mai degraba ceva progresiv, dar eu tot am mari dificultati. Cum e posibil ca un om precum Moise sau Ilie, pe care VT ii prezinta mai degraba ca pe niste lideri in genul ISIS sau Boko Haram, apar totusi pe muntele Tabor de-a stanga si de-a dreapta lui Iisus. Ce vrea sa spuna acest pasaj nou-testamentar ?

  10. In alte cuvinte, nu cumva pastrand doar ceea ce satisface principiile noastre morale contribuim fara sa ne dam seama la destramarea intregului, tot asa cum scotand un fir de ata dintr-un ghem se destrama tot ghemul ? Nu cumva in acest mod subminam intregul ? In rest, repet, sunt total de acord cu ce ati spus. Numai ca apar aceste dificultati greu de depasit, in opinia mea.

  11. polihronu says:

    „nu cumva… se destrama tot ghemul?”

    Edi, „predicator post-modern”, are sa-ti spuna ca nu exista tip de lectura care sa nu destrame tesatura povestii. Acceptind datoria noastra de a judeca textul nu facem decit sa onoram progresul povestii, integrindu-ne in ea. Si nu erau Moise si Ilie ei insisi transfigurati?

  12. AV,

    Pentru evreul antic nu exista natural vs. supranatural pentru ca totul se explica printr-o cauzalitate supranaturala directa. Exista de asemenea o mistica a cuvantului scris care este specifica societatilor iliterate. Vechii evrei nu faceau diferenta intre scriere inspirata si scirere neinspirata ci credeau ca tot ce este scris trebuie sa fie adevarat. Imi aduc aminte de cate un taran batran care imi spunea ca scrie undeva intr-o carte nu stiu ce lucru si asta era destul.

    In opinia mea, mediul revelatiei este istoria iar Biblia nu este altceva decat o marturie imperfecta la revelatie. Asa ca nu ma apuc sa aleg ce este inspirat si ce nu este inspirat ci mai degraba ce este relevant si ce nu este relevant pentru momentul istoric.

  13. pastrand doar ceea ce satisface principiile noastre morale contribuim fara sa ne dam seama la destramarea intregului

    Biblia a fost un proces de selectie din traditii vechi. Rabinii care au editat VT si cei care au votat Canonul la Jamnia au ales ceea ce satisfacea principiile lor morale. Ca de exemplu cartea Esterei, pe care Luther o caracterizeaza ca fiind nici macar Iudaism. Luca citeste textul lui Marcu altfel decat Matei. Cred ca trebuie sa incercam sa intelegem sensul istoric insa sa nu uitam ca istoria insemana o anumita perspectiva asupra adevarului.

  14. Edi Constantinescu

    Apropos de Numeri 31, mai e un pasaj destul de absurd in Judecatori 21, unde virginele dintr-o semintie care nu luase parte la un juramant in comun, sunt luate ca prada de razboi si date celor din tribul lui Veniamin, dupa ce in prealabil toti barbatii, inclusiv copiii si femeile care au cunoscut barbat sunt ucisi.
    Mi-e din ce in ce mai clar ca ineranta bibliei e un concept depasit.
    Dar as vrea sa inteleg mai bine ce anume inseamna ca mediul revelatiei e istoria. Ce se intelege mai exact prin asta?

  15. Dar as vrea sa inteleg mai bine ce anume inseamna ca mediul revelatiei e istoria. Ce se intelege mai exact prin asta?

    Hegel: Istoria este evolutia conceptului de libertate. Pentru egipteni exista un singur om liber – adica auto-determinat – acesta este zeu si se numeste Faraon. Pentru evreu, numai YHWH e liber – toti oamenii sunt scalvii lui. Pentru gec, toti cetatenii sunt liberi. Crestinismul sustine libertatea universala prin intrupare, dar este inca o libertate anistorica. Realizarea istorica a conceptului incepe in Iluminism cu Revolutia Franceza si, (hai sa-i iertam oportunismul politic) statul Prusac. Omul este liber doar cand participa la universalitatea umana.

    De exemplu, Jud 21 are loc intr-un context in care notiunea de individ altfel decat ca functie a tribului nu exista. Batranii lui Israel salveaza semintia lui Dan. Legea Leviratului este un bun exemplu. Femeia nu exista ca individ autonom. Ideea este sa salveze samanta fratelui mort. Legamantul este colectiv.

    Cred ca ideea drepturilor culturale este un regres.

  16. In ce priveste inspiratia, conceptul nu apare in Biblie asa cum il intelegm noi. Profetul spune ce i-a spus lui YHWH, oricum i-ar fi spus. Nici nu se spune undeva ca istoria este scrisa sub inspiratei. Autorul lui Num si Judecatori crede ca nareaza faptele asa cum au avut loc si nu are nevoie de asistenta divina pentru asta. Num 31 si Jud 21 sunt la fel de „inspirate” ca orice alta naratiune din Biblie. Reflecta istoria „stiuta” prin prisma legamantului deuteronomic. YHWH nu a promis nicaieri nimic pentru individul izolat de trib. Problema individului apare in Iov, adica in perioada post-exilica si de aici nevoia credintei in viata viitoare, care nu apare nicaieri in cartile lui Moshe.

  17. Multumes pentru explicatii. Apropos de discutie si de evolutia conceptului de libertate, din cate stiu, se pare ca atat Numerii cat si Judecatorii sunt printre cele mai vechi carti ale Bibliei, cel putin anumite pasaje din ele. Savantii sunt de acord cu asta.

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: