Jesuscrația

53 Responses to Jesuscrația

  1. alterego1968 says:

    Exista doua modele de abordare a chestiunii identitare. Primul se refera la o forma de cosmetizare a lucrurilor, la a privi la suprafata, a ocoli esenta problemei, si rezultatul ei se numeste reforma, adica inlocuirea unei forme de care ne-am plictisit, cu o alta forma de care ne vom plictisi.
    Al doilea, un piculet mai putin confortabil, presupune cunoasterea mecanismelor sinelui iluzoriu, lucru care te aduce in postura de observator al mintii egotice, care poate recunoaste egoul in actiune, in interior si in exterior. Dar simplul fapt ca-l recunosti, ca-l vezi, inseamna ca te-ai ridicat deasupra lui si nu mai esti in puterea lui, nu te mai confunzi cu el. Asta e singura forma de eliberare care iti sta la dispozitie.
    Toate instrumentele de care uzeaza egoul ca sa se mentina in „viata” au la baza principiul alteritatii – eu sunt ceva si el este altceva(altcineva), eu si restul, eu si altii, noi si altii, eu si Dumnezeu, etc.
    Lamentatia este primul instrument de care se foloseste mintea egotica, si care e parte a nucleului acesteia. Obiceiul de a ne plange de ceilalti, de politicieni, de cei cu pareri diferite de ale noastre, alte credinte, alte ideologii, alta categorie de gen, alta categorie etnica, alta rasa, alte traditii, alta varsta – eventual cu poveste de viata diferita de a noastra, alta categorie socio-profesionala, de cei care „au mai mult „, de cei care „stiu” mai putin ori mai mult, usw. Lamentatia e un mecanism de aparare al sinelui iluzoriu. El nu poate sa se proiecteze asupra propriilor defecte, neajunsuri, vinovatii, deoarece s-ar „sinucide” si nu-i asa „nici o imparatie nu se ridica impotriva ei insasi”, motiv pentru care va proiecta propriile vinovatii in „ceilalti”, (iadul sunt ceilalti J.P. Sartre).
    Asta e motivul pentru care Jeezas zice „Nu judeca ca sa nu fi judecat”, subliniind ca atunci cand gasesti o vinovatie in cineva, de fapt vinovatia care-ti e proprie si tie, se recunoaste in celalat dar pentru ca mintea egotica nu va accepta nimic care s-o diminueze, sa-i stirbeasca din „putere”, va proiecta aceasta vinovatie doar in celalalt.
    Asa ca morala, devine un sistem normativ care-mi da voie sa condamn in celalat, ceea ce mie imi trec cu vederea.
    De asta afirmam odata ca Hristos n-a fost un om moral.
    Mintea noastra egotica adora sa se se planga de situatii inconfortabile, ce par potrivnice. „Viata nu-i ceea ce ar trebui sa fie”, „viata de c..cat”, „de ce trebuie sa fie totul atat de greu”, „totul si toate sunt impotriva mea”, si alte asemenea bunatati. Hristos zice: „daca te forteaza cineva sa mergi cu el o mila de loc, mergi doua, daca-ti cere haina, lasa-i si camasa”, cu alte cuvinte : daca te impotrivesti vietii, viata ti se va impotrivi tie, nu mai privi viata ca pe-un potrivnic, nu mai zice „viata mea” ca si cum tu si viata sunteti diferiti, fi dar Viata, zicand „Eu sunt Viata!”.
    Ceea ce e definitoriu pentru acest tipar comportamental, e faptul ca e automat, e inconstient, cu alte cuvinte, atunci cand isi face aparitia, esti robot – esti pe pilot automat, nu traiesti ci functionezi.
    Nu vreau sa ma intind prea mult, daca exista interes, putem dezvolta.
    Am sa revin cu alt mecanism inconstient, poate la final, ajungem „sa vedem” mai bine diferenta intre infatisare si Adevar, si de ce zice Jeezas ca El e Calea, Adevarul si Viata si poate mai mult ca alta data vom simti ca la urma urmelor si noi, la fel suntem, atata doar ca pana acum, n-am vazut, nu ne-am putut elibera din imperiul automatismului inconstient.
    Pace voua!

  2. asta n-am inteles-o deloc, de ce zice ca e calea… Cred ca are un alt inteles decat cel oficial, da nu-l stiu.

  3. alterego1968 says:

    Zice ca e Calea, pentru ca El e Cuvantul, adica Invatatura, pe care daca o vei manca(invata pe de rost), il vei vedea si atunci cand il vei vedea, vei fi ca El(vei fi El).

  4. hm…nu știu ce să zic, cam trasă de păr explicația. Daca am inteles bime, tot ce trebuie sa fac e sa memorez ce o zis, asta nu e greu. Nu doar calea, de ce zice că e calea, viata si adevarul, am pus puncte ca sa nu scriu toată fraza. Adică nu cred ca vroia sa fie urcat pe in piedestal si sa ne minunam de el si sa me milogim sa nu ne rupa cu bataia si sa l lăudam. Asta le place zeilor si oamenilor. Nu cred ca prin asta o vrut să zică eu sunt șmecher si mare si tare.

  5. da n am vazut inca videoul, poate gasesc acolo un raspuns.

  6. George says:

    Si ministrul apararii in Romania – Gabriel Les – spunea intr-o predica faptul ca „Dumnezeu a ingaduit pentru o vreme sa fie la Bucuresti”. el fiind din Satu-Mare. Bineinteles ca nu se referea la locul geografic, ci la locul lui in Guvern. Daca „Dumnezeu e in control” cum gandesc cei mai multi, atunci faptul ca „Dumnezeu a ingaduit”, e totuna cu „Dumnezeu a vrut”. Omul si-a asigurat astfel o pozitie privilegiata in fata prostimii.

  7. Mi se pare exagerat sa vorbim de pericolul teocratiei crestine cand lumea este din ce in ce mai des-crestinata si mai secularizata, cand crestinismul este din ce in ce mai marginalizat, cel putin in Europa. Ma uitam zilele trecute pe lista candidatilor PE de la partidul social-democrat din Olanda. Erau vreo 20 de nume, toti musulmani. Unul nu era crestin sau olandez. Asta intr-o tara din vestul Europei. Europa se sinucide si o face din pure ratiuni economice. Sa nu fim copii. Imigrantii vin in vestul Europei fiindca trag la bogatie iar tarile vestice ii primesc NU din mila, ci fiindca dpdv economic au nevoie, ca sa-si sustina sistemul de pensii, mana de lucru ieftina etc. Dar totodata, primindu-i, isi semneaza propria condamnare la moarte si disparitie. Nici nu vreau sa ma gandesc cum va arata Europa peste 100-200 de ani. Scriitorul francez Michel Houellebeck a scris un roman, ”Supunere”, in care pana si Sorbona intr-un viitor nu prea indepartat devine universitate islamica. Sincer, nici nu e nevoie sa fii profet ca sa-ti imaginezi asa ceva. Trendul e clar. Europa dispare. Si fac acest comentariu gandindu-ma ca acum 300 de ani, voievodul Constantin Brancoveanu impreuna cu cei 4 baieti si cu sfetnicul sau erau decapitati de turci, fiind acuzati de tradare, desi li se oferise in prealabil sansa de a scapa cu viata daca treceau la islam. Ceea ce ei au refuzat. Mai are astazi Europa taria si convingerea de a-si afirma valorile, credinta, civilizatia, cu aceeasi hotarare cu care a facut-o voievodul roman? Intrebarea e, desigur, retorica.

  8. alterego1968 says:

    Nevoia de mai mult

    Al doilea mecanism, inconstient si el desigur, al egoului este nevoia de mai mult. Ca sa putem evidentia clar modul in care lucreaza, e necesar sa clarificam ceea ce numim in mod generic ego, sine iluzoriu, fire pamanteasca, sau „carne” cum o numeste Hristos.
    Intotdeauna cand vedem un nou nascut, fie ca e pui de om ori pui de animal, un sentiment de duiosie pune stapanire pe noi. Ne recunoastem cumva in aparitia delicata din fata ochilor nostri, iar daca o adulmecam, ceea ce ne va izbi, e mirosul de pur, de curat.
    Toti ne nastem cu ochii inchisi, abia dupa cateva zile ochii incep sa se acomodeze cu lumea noua in care au intrat. Cand incepem sa distingem ceea ce e in jurul nostru, incepe usor, usor un drum pe care il parcurgem toti, fara exceptie. Ne privim curiosi manutele, luand contact cu corpul nostru fizic. Asa incepe identificarea cu corpul. E prima data cand investim sentiment de sine in forma si va rog sa observati ca „eu sunt corpul meu” e un gand. In etapa asta, dupa ce invatam sa articulam cateva cuvinte, vom vorbi despre noi la persoana a 3-a „Lui George-i e foame”. Nu dureaza mult si invatam cuvantul EU si odata cu el si rudele sale „al meu”, „mie”…., si in acest moment incepe identificarea cu obiectele. Fiica mea avea un petec de panza de bumbac de care se atasase atat de puternic incat nu putea dormi fara el. Cand am incercat sa i-o luam ca s-o dezobisnuim, a inceput un scandal monstru, cu plansete a disperare, isterice. De ce? Pentru ca era a ei. Valoarea obiectului e lipsita de importanta, investise sentiment de sine in ea – „e a mea”, si in momentul in care i-o luai, luai ceva din ceea ce „ea este”, atentai la insasi existenta ei, la „viata ei”. Cum i-o dadeai inapoi, emisiunea inceta brusc, ca prin farmec. Pe masura ce ne maturizam, carpa devine jucarii, haine si incaltaminte, case, masini, iahturi, bani si alte bunatati.
    Urmeaza etapa urmatoare, parcurgerea sistemului de invatamant, etapa in care facem alt tip de achizitii, acumulam cunostiinte. Pe masura ce inaintam in aceasta calatorie, aflam o sumedenie de „adevaruri” pe care le investim cu sentiment de sine, facandu-le „ale mele” – cunostiintele mele, adevarurile mele, credintele mele, ideologiile mele…toate acestea ajung sa defineasca „ceea ce sunt EU”. Ne identificam cu corpul, cu numele, cu codul numeric personal, cu obiectele pe care „le posedam”, cu rolurile pe care le jucam(parinte, sot..), cu functia(ocupatia) pe care o indeplinim(profesor, manager, mecanic, taran…), cu o categorie de gen(barbat, femeie..), cu o categorie etnica(roman), cu o rasa, cu o cetatenie, cu traditii, cu credinte religioase, cu ideologii partinice, curente filosofice…, in fine lista-i lunga. Tot ceea ce am enumerat sunt ganduri, un manunchi de ganduri care alcatuiesc ceea ce zic ca „eu sunt”, ma definesc pe mine ca identitate individuala. Exista, bun inteles si identitati colective – natiuni, biserici, partide, comunitati de credinte mai mari sau mai mici…, si le numim egouri colective.
    Acest manunchi de ganduri, care se pretinde a fi eu, are o „viata” a lui proprie si cum ziceam, e profund incostient. El este acel „duh” de care erau insufletiti ucenicii cand cereau distrugerea samaritenilor care-l respinsera pe Hristos. Putem vedea egoul ca pe un animal inteligent, cu propriul sa instinct de conservare, care va face orice pentru a nu fi „distrus” ori diminuat, micsorat. Pentru a ramane „in viata”, el are obsesia controlului, a puterii si e cu atat mai puternic, cu cat mai mult are. De aceea dorinta lui de mai mult nu va fi saturata niciodata. In dorinta lui de a se expanda, de a creste, haleste tot si cat mai mult. E un cancer, care in obsesia sa de a supravietui, se extinde inconstient de faptul ca odata cu distrugerea organismului gazda, dispare si el. Egoul e atat de atasat de notiunea de crestere incat economistii lumii, folosesc adesea notiunea de „crestere negativa”, atunci cand descriu fenomenul scaderii, recesiunii economice. Pe acest manunchi de ganduri, cu nevoia lui imperioasa de mai mult, se bazeaza societatea umana, asa numita „societate de consum”.
    Pe parcurs vom mai discuta de „nevoia” de mai mult, insa putem conchide deocamdata, ca eu nu sunt nimic din ceea ce se pretinde a fi sinele meu. Tot ceea ce se pretinde a fi sinele meu, alcatuieste ceea ce Hristos numeste „infatisare” – imagine, aparenta. „Eu nu judec dupa infatisare, ci judec dupa adevar”. De aceea afirma „Eu sun Calea, ADEVARUL si Viata”. Hristos stie ca nu egoul e adevaratul sa Sine. De aceea zice ” cine nu renunta la sine…”, la care sine, cum poti renunta la ceea ce esti? Evident daca pot renunta la acel sine, atunci sinele acela e un fake, nu e Sinele adevarat, adevarata mea identitate. Asta putem vedea ajutati de ratiune si pe masura ce sinele fals e adus in lumina constientei, va fi treptat demantelat, si atunci, pentru ca e spatiu, o noua dimensiune a constiintei va urca in mine, constiinta care spune „Eu sunt!”, se cheama ca il voi vedea pe Hristos venind pe norii cerului(constiintei) si cand il voi vedea voi fi ca El, voi fi chiar El.

  9. Jesuscratia are un efect mult mai mare la oameni decât biserica deoarece nu-i împovărează, Douglas Coe a mirosit acest potențial și l-a exploatat pentru a câștiga putere politică. El a fost păpușarul care a tras multe sfori in lume in numele lui Isus.
    In curând se va ajunge la momentul in care Jesus va învinge statul laic.

  10. alterego1968 says:

    Etichetarea

    Am pomenit in postarea anterioara despre reflexul egoului de a judeca dupa aparente, o sa dezvoltam putin in cele ce urmeaza. E in firea lucrurilor, ca mintea noastra sa imparta lucrurile(formele), care ne inconjoara, in categorii. Pentru ca ne aflam intr-o permanenta goana, pentru mai mult, foarte rar ne facem timp sa privim atent, „cu bagare de seama”, ceva, orice. de pilda o floare, un copac, un animal, un om, ori absolut orice forma aflata in proximitatea noastra.
    Punem grabit o eticheta „o floare”, „un caine” samd, si continuam goana. Atunci cand in rarele momente de liniste privirea se opreste rabdator asupra unui apus de soare, asupra unei flori, pentru un moment, ramanem muti de uimire, mintea s-a oprit, si un sentiment ciudat de insufletire, un sentiment ca ceea ce privesti e viu si ca tu insuti esti viu, te ia in stapanire. In limbaj comun zicem adesea, „era asa frumos ca-ti statea mintea-n loc”. Intuiesti, in mod straniu ca acest principiu al Viului e cumva prezent si-n floarea din fata ochilor tai si-n tine, percepi cumva ca dincolo de deosebirile de suprafata, in esenta esti unul si acelasi cu floarea. Intelepciunea orientului numeste astfel de momente „satori”, mici brese in mintea egotica, fisuri prin care patrunde in noi adevarul despre cine in realitate suntem. Marea calitate a unui artist platic de geniu consta tocmai in faptul ca e capabil sa priveasca atent un obiect, trecand dincolo de forma, devenind constient de esenta, pe care apoi o modeleaza in piatra sau o reproduce mazgalind o panza. Am pute spune in sens figurat, ca nu vede in pasare „o pasare” ci vede in ea „zborul”, ori mai profund Viata. Fiind intr-un contact repetat si sustinut cu aceasta realitate a existentei, extrem de rar vor fi fiind atrasi de „nevoia de a avea”, cei mai multi vor trai in aceasta noua realitate, de care nu se mai pot rupe, intr-o stare de saracie lucie, neinteresati de avantajele iluzorii ale bogatiei, faimei, etc. Adesea afirma ca arta lor le e suficienta. Daca in ceea ce ei numesc „arta mea” vom vedea acest fenomenal sentiment de Viu atunci cand privesti atent ceva, atunci vom intelege de ce ei privesc restul asa ziselor nevoi din Piramida lui Maslow, ca pe un gunoi, la care renunta ca sa se poata confunda cu sentimentul uluitor, cu acea senzatie de Viu.
    Cei mai multi dintre noi gustam atat de rar astfel de clipe, pentru ca nu ne face timp bun inteles, incat ajungem sa le negam existenta. Daca n-o negam, o bagatelizam etichetand, ii micsoram importanta, zicand ca e „o transa”, o „experienta mistica”. Am avut grija anterior sa definim „misticul” ca fiind ceva lunatec, iluzoriu, pacaleala si asta petru ca sinele iluzoriu – manunchiul de ganduri care se pretinde adevarata mea identitate nu suporta ca ceva, din afara sa, sa fie important, sa creasca in importanta, evident n-ar mai fi suficient spatiu pentru ca el sa se gonfleze. Tot ceea ce nu recunoaste ca facand parte din „sine” e etichetat ca fiind „altul” ori „altceva” si in numele acestei „diferente specifice” oarba la „genul proxim”, poate nega, lupta pana la suprimare fizica, cu tot ceea ce „este altul”. Razboiele fratricide ale omenirii stau marturie.
    Sinele iluzoriu se proclama pacifist, iubitor de oameni, rational, civilizat adica plin de principii cu inalta valoare morala ca drepturi cetatenesti, dreptul la viata, la cautarea fericirii, .. continuati lista, dar cand ajunge in situatia de a proba de a aplica efectiv aceste principii mai tot timpul esueaza. De ce? Simplu, pentru ca nu-si face timp „sa priveasca cu bagare de seama la florile de pe camp, ori la pasarile cerului”. Daca ar face-o mai des, daca ar face-o si atunci cand isi privesc semenul, ar sti ca dincolo de deosebirile de suprafata, in esenta sunt unul si acelasi lucru, adica acel sentiment de Viu pe care il ai atunci cand privesti uimit, cu mintea oprita-n loc, acel sentiment de Viu ar deveni Sinele, adevarat sa identitate, acoperita in ei de miile de secole de exitenta inconstienta – acel blestem care se transmite in veac din generatie in generatie.
    Acesta e sensul invataturii ” Sa iubesti pe aproapele Tau ca pe Tine insuti, in aceasta e cuprinsa legea si proorocii”.

  11. polihronu says:

    „Ma uitam zilele trecute pe lista candidatilor PE de la partidul social-democrat din Olanda. Erau vreo 20 de nume, toti musulmani. Unul nu era crestin sau olandez.”

    Arata-mi si mie despre ce vorbesti. Apropo, ma indoiesc ca vreunul dintre candidati nu e olandez.

  12. Ianis says:

    A preluat si el o mema de la gasca Neamtu/Papahagi. N-a apucat sa o digere asa ca a regurgitat-o pe-aici.

  13. alterego1968 says:

    Perceptia prin ochii altora

    Oricat de multe lucruri, ori cunostiinte, ar avea in posesiune, sinele iluzoriu nu va putea scapa de sentimentul de neimplinire, de nefericire. Nimic nu va putea inlocui acel sentiment de Viu, acea insufletire, care-si face aparitia doar atunci cand mintea se opreste, de aceea sinele iluzoriu va cauta inlocuitori – droguri artificiale ori se va angrena in activitati care declanseaza productia de droguri naturale – adrenaline, serotonine, endorfine, care secretate in trup vor simula viata, fericirea.
    Asta nu e insa suficient, pentru ca senzatia de placere nu acelasi lucru cu fericirea, iar incordarea data de adrenalina nu e la fel cu Viata. Egoul sesizeaza asta, intr-un mod straniu si atunci cauta confirmari in afara sa.
    Cand intrati pe facebook, e plin de astfel de imagini, de fete de oameni ce mimeaza fericirea in asteptare de like-uri, de confirmari, de recunoasteri din exterior a faptului fericirii lor. Il vedem de asemenea la vedetele de orice fel, avide de publicitate si faima. Ele vor fi in permanenta cautare de fani, de majorete, de adulatori, care vor incerca sa se intregeasca prin intermediul „idolului” atunci cand se asociaza cu imaginea acestuia. Cazuri ca M. Jackson, ori W. Huston, ori M. Monroe…, demonstreaza explicit pericolul la care se expun chiar cei aflati in cautare de faima, de recunoastere. Sinele lor iluzoriu ajunge atat de expandat de hiperbolizat, incat pierd orice contact cu realitatea propriei lor existente. A nu se intelege prin asta ca faima, ma rog gloria ar fi ceva rau. Exista oameni ca Einstein, extrem de celebri, care insa, atunci cand auzeau modul in care erau prezentati de catre contemporanii lor cazuti in idolatrie, isi exprimau nedumerirea, neintelegand de ce aplaudacii ii vedeau ca pe niste minuni. Spuneau sincer ca ei nu se vad pe ei insisi ca fiind vreo minune, ori vreo forta a naturii. Asta plaseaza geniul in sfera inaltei constiinte, vorbesc aici de geniul autentic, nu de geniul fabricat de media. Conditia geniului autentic e conditia celui care s-a impartasit cu acel sentiment de viu de care pomenim de ceva vreme, de aceea el nu pleaca dupa fenta si ramane smerit. Abia cel ce poate vedea putin mai departe decat cei din jur, devine constient de orbirea sa, doar cel care dobandeste un anumit grad de intelepciune, ajunge sa zica despre sine, ca e nestiutor.
    Adesea auzim in jurul nostru pe cate unul intreband „il cunosti pe cutarescu?”, ori laudandu-se ca ar face parte din anturajul lui cutarescu, cutarescu fiind o „vedeta”, vreun „potentat celebru”, cu cat mai celebru cu atat mai bine. Cu cat privim mai atent cu atat mai usor vom separa satisfactia prezenta pe infatisare ori in tonul vocii, satisfactia egoului care s-a implinit prin alt ego, satisfactia iluziei intregita, vezi doamne de alta iluzie. Pe cat de vocala e declaratia de dragoste pe atat e de superflua. Indata ce obiectul admiratiei gafeaza, nu se mai ridica la nivelul asteptatorului, e transformat in gunoi, in „altul”. Cata vreme ne putem implini prin reusitele lui e ok, cu esecul lui nu ne putem nicidecum impartasi.
    Asta e drama celebritatii inconstiente, drama celui aflat in cautare de confirmare pentru a se simti implinit.
    Va rog sa observati ca in fapt fiecare din noi, de multe ori cand suntem pe cale sa luam o decizie, ne interesam de parearea pe care o vor avea cei din jur. „Oare ce-a zice lumea?”
    Nu ceea ce simti tu ca esti, e adevarat, ci ceea ce se spune despre tine ca esti, ceea ce lumea zice ca esti, si daca nu vezi mai departe de aceasta imensa si nerusinata minciuna, adesea sfarsesti aruncandu-te de la etaj.
    Specialistii in manipulare utilizeaza adesea principiul, acest mecanism al sinelui iluzoriu. Asa se naste si argumentul din autoritate.
    Cred ca nu mai e necesar sa argumentez ca si acest mecanism e inconstient, repetitiv, automat.
    Putem vorbi o saptamana incheiata pe marginea subiectului, cu exemple, si am fi departe de a-l epuiza, asa ca ma opresc pentru moment. Facem deocamdata un inventar sumar al nucleului mintii egotice dar vom mai aduce subiectul in discutie cand vom arunca o privire asupra modului integrat in care aceste mecanisme lucreaza.

    Pace voua!

  14. polihronu says:

    Interesanta si edificatoare povestea lui Joram van Klaveren, tinar politician de extrema drepta din Olanda. Traseul lui antiliberal s-a incheiat logic cu convertirea la islam – a publicat recent o care intitulata Apostatul. De la crestinism la islam in vremuri de secularizare si teroare. Asta ascund si curvele nefutute de teapa lui Neamtu si Papalapte – ca ei sint aliati ai musulmanilor, nu vajnici luptatori pentru valorile Europei (care sint fix secularismul si multiculturalismul).

  15. polihronu says:

    Sa nu-mi spuneti ca n-ati remarcat ca Olanda are si un partid numit Jesus Lives. Chiar ca se duce de ripa continentul! 🙂

  16. Ianis says:

    Mai au si Piratenpartij, furat de la suedejii metalisti si satanisti.

  17. Liviu says:

    Polihroane,
    Pe cand niste injuraturi “intelectuale” cu “morti” si “sfinti” ? Sau nu sunt suficient de atee? Spumele astea impotriva unor reprezentanti ai dreptei, nu sunt decat dovezi despre ce va mana-n lupta… secularismul salbatic si multiculturalismul imbecil. PS: oricat de sila imi e de arogantele banatene ale lui Neamtu ( imi aduc aminte de alte infatuari made in Darvasan , colegul tau…)

  18. polihronu says:

    Ce ne mina-n lupta am spus eu pe sleau – n-ai nevoie de deductii dashtepte. Dar nu e nicio legatura intre secularism sau multiculturalism si optiunea mea stilistica. E plina lumea de seculari care nu-l porcesc pe Neamtu, cum e plina de dreptcredinciosi care fut morti si sfinti, ba chiar dumnezei. Eu injur doar ca sa-ti aduc tie aminte ca Dumnezeu e corect politic.

  19. Liviu says:

    Poti sa te lasi de „sportul” asta porcos, inca stau bine cu memoria, iar de mantra voastra cum ca „Dumnezeu e corect politic” chiar n-am nevoie. Neamtu merita urecheat pentru destule, dar nu prentru ca va sta voua in gat – aici bine face.

  20. polihronu says:

    Mantra, shmantra. Si „Dumnezeu e iubire” e o mantra.

  21. AV,

    Brancoveanu a sabotat campania lui Petru cel Mare si Cantemir cand au fost batuti la Stanilesti.

    Ca politica, nu s-a deosebit de fanarioti. A tinut o curte pseudo-bizantina si, desi a facut scoala la Padova, nu a adus secolul ratiunii in Valahia. A despuiat tara sa imbrace in aur altarele de la Muntele Athos si Ierusalim. Serbii care munceau pe mosiile manastirilor erau analfabeti. Cand Europa intra in era despotismului iluminat, Brancoveanu era un despot bizantin sub protectia sultanului si romanii au ramas in evul mediu pana in secolul XIX. Mentalitatea de serb si vataf a ramas pana astazi.

    Islamistii nu sunt in razboi cu crestinismul ci cu secularismul. Problema Apusului este renuntarea la absoluturile modernitatii. De fapt, chiar Michel Houellebecq sustine ca Europa are nevoie de Islam pentru ca Madona nu mai inspira noumenul.

    Nu e nevoie ca majoritatea sa fie pioasa pentru ca puterea sa faca o alianta religioasa cu minoritatea zelota. Populatia rusa este mai secularizata decat cea din Romania dar putera este in alianta cu religia si alianta este la fel de internationala ca Cominternul.

  22. In alta ordine, otomanii au vrut domni crestini in principatele dunarene. Iorga explica asta foarte clar in Bizant dupa Bizant. Construirea de moschee in principate era interzisa de sultan. Nu au existat convertiri fortate ale domnilor sau populatiei romane. Cazul lui Brancoveanu nu este regula ci exceptia, si la mijloc au fost jocuri politice balcanice. Motivul pentru care principatele au ramas domnii crestine a fost politica sultanului de a oferii crestinilor ortodocsi un surogat de basileu crestin sub controlul sau. Rezistenta crestina a romanilor e un mit. O spune chiar Eminescu. Mircea nu apara „a credintei biruninta” ci „saracia, nevoile, si neamul.” Singurul cruciat roman a fost Vlad Tepes si, pentru un timp, Stefan. Mihai a fost un aventurier care si-a sacrificat tara pentru ambitiile Austriei, o spune tot Eminescu.

  23. Vreo recomandare legata de Lucian Boia? Încă nu l-am citit, merită să mă apuc de el?

  24. Ianis says:

    Edi, Principatele nu puteau fi islamizate pentru că nu mai puteau fi stoarse de bani. Coranul interzice exploatarea musulmanilor de către alți musulmani.

    The application of jizya varied in the course of Islamic history. Together with kharāj, a term that was sometimes used interchangeably with jizya, taxes levied on non-Muslim subjects were among the main sources of revenues collected by some Islamic polities, such as the Ottoman Empire. Jizya rate was usually a fixed annual amount depending on the financial capability of the payer

    Historically, the jizya tax has been understood in Islam as a fee for protection provided by the Muslim ruler to non-Muslims, for the exemption from military service for non-Muslims, for the permission to practice a non-Muslim faith with some communal autonomy in a Muslim state, and as material proof of the non-Muslims’ submission to the Muslim state and its laws

    Nu era in interesul sultanilor ca principatele nord-dunarene sa se converteasca la islam. Si-ar fi pierdut o sursa sigura de venit.

  25. Ianis says:

    AD Xenopol despre Brancoveanu:

    …nu e de mirare, când toată înconjurimea lui era o haită de trădători care se bucurau deja de bucățica de pradă ce era să le cadă în gură din dărăpănarea strălucitei sale case.
    Vizirul trimite atunci pe Mustafa Aga cu puțini oameni și cu două firmane, unul de mazilire pentru Brâncoveanu, iar altul către toată boierimea ca să-l dea de grumaz pe domnul. Miercuri înaintea Paștilor, pe 4 aprilie 1714, aga descalecă la București la curțile domnești și declară pe Brâncoveanu mazilit. Domnul auzind această veste înfiorătoare sare la ferești, strigând din răsputeri către armata sa : “Slujitori, slujitori, unde sunteți? Nu mă lăsați“… Boierii însă se retrăseseră, luând și slujitorii cu ei.

    Lasand la o parte imaginea romantata a habotnicilor ortodocsi, Brancoveanu a cazut prin propriile puteri, daca nu cumva prin propria prostie. E inconjurat de tradatori, nu e capabil sa aiba niste oameni de incredere care sa il protejeze si apoi este luat prizonier de turci, „cu putini oameni”.

    La plecare, poporul se uita cu neputinta si comenta de pe margine manevra micului grup otoman. Cam cum se face astazi pe Facebook la orice criza mai serioasa.
    Mare jale era a privi atunci un domn vestit ca acela și să auzi bocete și țipete de femei; ci turcii i-au strâns în grabă pe feciorii și ginerii domnului și nimic zăbovind, tot la grabă i-au gătit să-i pornească mai curând, sub ochii norodului, care cu mic cu mare alerga după ei

    “Numai un popor care și-a pierdut credința și demnitatea poate arăta atâta pasivitate în fața unei mâini de lefegii veniți să le ia conducătorul“, avea să scrie câteva decenii mai târziu un secretar si preceptor francez la curtea Moldovei.
    Nu s-a schimbat nimic in Romania. Un neam fara coloana vertebrala, dar cu credinta adevarata.

  26. In opinia mea, Brancoveanu a pierdut cand a sovait sa se alature lui Cantemir la Stanilesti.

  27. Si totuși de ce nu a trecut la islam, macar formal? Varianta bisericii o știu.

  28. Ianis says:

    Amaranthine Sophia
    Brancoveanu n-a fost dus la Stambul ca sa fie convertit la islam ci ca sa fie torturat si jupuit de avere. Chiar daca, prin absurd, ar fi trecut la islam, nu si-ar fi salvat averea si demnitatea. Era prea tarziu. Sforile pentru succesor erau aranjate, spagile platite. El era in plus.

    Domnitorii despre care stim ca s-au „turcit”, au facut-o din interes, nu sub amenintarea calaului. Oricum nu i-a ajutat atunci cand boierii au decis ca e mai avantajos sa sprijine alt candidat iar Inalta Poarta si-a primit taxa regulamentara de la el.

  29. Deci, daca oricum mor, mai bine mor martir. Nu neg nici posibilitatea să creadă sincer, mai ales la vremea aia.

  30. Ianis says:

    Eu nu cred ca avea vreun plan specific, mai ales ca turcii l-au luat ca din oala. Pana a ajuns la Stambul probabil a inteles ca totul s-a terminat pentru el.
    E de neinteles cum de a fost atat de naiv cu privire la oamenii din jur.

  31. SRI-ul de la vremea aia a decis ca e gata, ca in cazul lui Ceaușescu. Speculez, nu știu istorie. Apropo de istorie, zi-mi te rog o parere despre Lucian Boia? Vreau cărți de istorie nemitologizate pt. ca timpul meu de citit e limitat,nu am timp de cărți de dragul cărților.

  32. Ianis says:

    Boia, ti-as recomanda astea:
    Doua secole de mitologie nationala,
    Istorie si mit in constiinta romaneasca,
    De ce e Romania altfel.

    Un citat din ultima, despre situatia din tarile romane, implicit de pe vremea lui Brancoveanu

    Desăvârşita neorânduială a urcărilor în scaun explică şi desele schimbări de domnie. Unii îi alungau pe ceilalţi. Încă un record românesc: cele două principate prezintă, şi de departe, cea mai mare instabilitate politică dintre toate ţările Europei. Au profitat turcii, ajungând să arbitreze între pretendenţi (după principiul „cine dă mai mult”) şi în cele din urmă (odată cu epoca fanariotă, 1711-1821) numindu-i direct pe domnitori, întocmai unor funcţionari otomani.

  33. Ii știu cărțile, le am pdf doar ca nu le-am citit. E destul de controversat si nu-mi dădeam seama dacă subscrie vreunei ideologii politice prin cărțile sale. Mulțumesc! 🙂

  34. AS,

    Filmul nu este bazat pe jurnalism de internet cum se practica acum. Cartea lui Jeff Sharter are la baza o investigatie de doua decenii. Omul nu e un conspirationist si nici SJW sau woke.

    Poti rasfoii cartea aici: https://www.amazon.com/Family-Secret-Fundamentalism-Heart-American/dp/0060560053

    American fundamentalism’s original sentiments were as radically democratic in theory as they have become repressive in practice, its dream not that of Christian theocracy but of a return to the first century of Christ worship, before there was a thing called Christianity. The “age of miracles,” when church was no more than a word for the great fellowship—the profound friendship—of believers, when Christ’s testament really was new, revelation was unburdened by history, and believers were martyrs or martyrs-to-be, pure and beautiful

    “By ignoring the apparent contradictions of scripture, fundamentalism ignores its questions, reducing its complexity to implicit equations. Hate equals love; obedience is freedom.”

    “To him, homosexuality is only a symbol for what he learned from the Family is a greater plague: government by people, not by God.

    “What did “good government” really mean? Langlie and his brotherhood promised an end to political corruption. (There’s no evidence that Langlie ever even took a drink, much less a bribe.) The days of “honest graft” were over, at least for a while. But seen from another perspective—that of ordinary citizens without access to Langlie and Abram’s elite network—Langlie didn’t so much end corruption as legalize it. Langlie wasn’t opposed to a government organized around the interests of the greedy; he just didn’t want to have to break the law to serve them.”

    Niciodata nu mi-a explicat cineva atat de bine ceea ce am vazut 20 de ani in America.

  35. La Univ din Padova se afla tabloul lui Brancoveanu, printre alti ilustrii printi care au invatat acolo. Avea sansa sa aduca lumina secolului ratiunii in Valahia si sa moara ca martir al Iluminismului. A devenit primul domn „fanariot” desi nu venea din Fanar. La fel ca fanariotii, a avut ambitia sa fie patronul bisericii din Balcani si al elenismului mai degraba decat sa-si apoere nevoile si neamul. Sultanul i-a vrut banii nu credinta.

    Că, de mult ce esti avut,
    Bani de aur ai bătut
    Făr’ a sti de mine teamă,
    Făr’ a vrea ca să-mi dai seamă?

    Portretul Principelui de Eugen Barbu este inspirat in mare parte de Brancoveanu – pios, cultivat, bogat, mazilit si omorat. Principele il citeste pe Newton dar nu face scoli pentru tarani si incurajeaza superstitia.

  36. „E de neinteles cum de a fost atat de naiv cu privire la oamenii din jur”.

    25 Decembrei 1989.

  37. Ianis says:

    Tot de la Lucian Boia:
    Voievozii – cei care prindeau o domnie ceva mai lungă – înălţau biserici, dar nu mult mai mult decât atât. Bisericile sunt de altfel singurele construcţii medievale cât de cât conservate (de fapt, cele mai multe dintre ele refăcute radical). Până şi „palatele” princiare erau modeste şi faptul că niciunul n-a mai rămas în picioare arată atât precaritatea construcţiilor, cât şi flagranta lipsă de continuitate.

  38. alterego1968 says:

    „Niciodata nu mi-a explicat cineva atat de bine ceea ce am vazut 20 de ani in America.”

    Chiar asa?

    Tocmai am vazut ultimul episod pe netflix.
    Am discutat chestiile astea si-n dunga. Ia sa facem niste sapaturi in arhiva. Vorbiram de toate mecanismele, atata doar ca n-am avut figurile de care sa le legam. Acum le vedem cu nume si prenume.
    Aparitia documentarului insa, e un bun prilej sa punem lucrurile la locurile lor, sa vedem care e adevarata invatatura a lui Hristos si cum e pervertita pentru a sluji scopurilor egoului individual si colectiv. Ei bine, scumpul meu prieten, abia despre asta se poate afirma „poate e mai bine sa nu ctiti”.

  39. Edi Constantinescu, Ianis,

    Exact. La fel s-a intamplat si cu Ceasescu, cum a spus dl Edi. Pe el l-a aparat cineva? Dar nici macar nu e nevoie sa te tradeze multi, e suficient sa te tradeze 2-3 oameni cu putere mai mare si gata, esti terminat. Dar nici nu e nevoie sa mergem pana la Ceausescu. Mihai Viteazu cum a fost omorat pe Campia Turzii ? I-a sarit cineva in ajutor ? Dar la fel se intampla si in occident, nu era doar in tarile romane chestia asta. De ce? Simplu, asa era mentalitatea atunci . Nu exista constiinta nationala, nici armate nationale. Armatele erau armate de lefegii, oameni platiti. Pe Matei Basarab mercenarii nu vroiau sa-l mai asculte cand era pe patul de moarte fiindca nu le daduse leafa. Ca urmare l-au lasat singur. Dar chiar si azi, daca americanii si-ar pune in gand cu tot dinadinsul sa-l ”mazileasca” pe Iohannis, si daca Iohannis ar fi tradat de cativa oameni puternici din servicii, ar fi gata. Doar ca nu au motivul sa faca asta.
    Referitor la Cantemir, se stie : Cantemir l-a urat pe Brancoveanu. El i-a invatat pe turci sa-i primeasca haraciul lui Brancoveanu ca acesta sa nu banuiasca nimic. Cantemir a fost un domn cultivat, eruditt, insa cu un caracter mai…

  40. polihronu says:

    AV, astept clarificarile sau scuzele.

  41. Polihronu, lista e luata de pe un site strain, insa e probabil sa fie vorba despre candidati in parlamentul lor national si sa fi inteles eu gresit. Daca nu e nici asta, atunci desigur ca imi cer scuze.

  42. Cred ca este vorba despre Joram Van Klaveren, un fost membru in parlament pentru partidul lui Geert Wilders, Freedom Party, care s-a convertit la Islam. Este exact ce poti sa astepti de la un politician extremist. Ivanka Trump este convertita la Iudaismul Ortodox, care nu se deosebeste de Islam decat ca decor (peruca in loc de hijab). Nu m-ar mira ca si Trump sa vada lumina profetului intr-o zi, asa cum i s-a aratat Jeezas ca lui Pavel dupa ce a trait toata viata ca Solomon.

  43. polihronu says:

    Nu, cel mai probabil e vorba de lista de candidati pentru PE a partidului Denk – care e fix un partid de minoritari (format de doi fosti social-democrati) si care nu a luat suficiente voturi ca sa dea vreun parlamentar european.

  44. polihronu says:

    Adica e vorba de o manipulare grosolana, in spiritul agitatiei nativiste si antiliberale care bintuie si Romania.

  45. Ma tem ca pericolul care vine de la Google si Facebook, de la media corporata si de la complexul industrial- politic-financiar este ceva mult mai sinistru. Islamul este o religie medievala care apeleaza doar la cineva nemultumit ca biserica lui nu mai este destul de fundamentalista. Razboiul cultural este intretinut de demagogi de dreapta si stanga care dezbina si stapanesc impreuna.

  46. Cred ca lucrul de care avem nevoie este ceva care sa slujeasca „scopurilor egoului individual si colectiv”. Gnosis? No, thanks.

  47. Probabil. De un lucru sunt sigur: majoritatea imigrantilor musulmani practicanti – nu ma refer la cei doar cu numnele – prefera sa traiasca invatatura profetului intr-un stat secular. De aia au imigrat. Exceptie fac doar mintile bolnave si extremistii. Daca merg insa intr-o biserica fundamentalist-crestina, 99% cred ca problema Apusului este secularismul. Asta din cauza ca musulmanul stie ce inseamna teocratia in timp ce fudamentalistul crestin cunoaste doar secularismul si o versiune revizionista a istoriei. Asa se explica paradoxul ca musulmanii – cel putin in US – voteaza cu partide liberale, desi sunt fundamentalisti in viata privata, in timp ce fundamentalistii crestini- mult mai lberali ca stil de viata – voteaza politici reactionare.

  48. Ianis says:

    Na, poftim 🙂

    https://i.imgur.com/DnnE4rLl.jpg

  49. polihronu says:

    Aww, ce comment de sugemipulabil! 🙂

  50. alterego1968 says:

    „Cred ca lucrul de care avem nevoie este ceva care sa slujeasca „scopurilor egoului individual si colectiv”. Gnosis? No, thanks.”

    Aici ai dreptate. Intreaga piramida a lui Maslow e formata din „nevoi” ale egoului individual si colectiv.
    Invatatura e despre altceva : „Gnothi seauton!”

Lasă un răspuns:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: