Kultur
8 noiembrie 2019 11 comentarii

Arienii vechi si noi
Supraomuletul cu mustacioara ar fi fost contrariat la citirea următoarelor cuvinte ale lui Friedrich Nietzsche, pe care-l ridicase la rangul de profet al naționalismului german.
Problema evreilor există doar în interiorul statelor naționale, în măsura în care energia și inteligența lor superioară, care s-au acumulat din generație în generație în lunga școală a suferinței lor … De îndată ce nu mai este vorba de păstrarea națiunilor, ci mai degrabă de a produce cea mai puternică rasă europeană posibilă, evreul devine un ingredient la fel de util și de dorit ca orice altă calitate națională. (Human all to Human, 475).
Multiculturslimul, alta ideologie cu mustacioara, vrea ca orice etnie, cultura, rasa, orice turma, sa aiba staulul ei si pastorul ei. Conflictul este intre in-dividualism si dividualism. Individul care nu se lasa divizat de granite, limba, cultura, rasa, sex, gen, este noua fata a ceea ce propaganda nazista numea der ewige Jude.
Acum este das ewige Individuum, mai ales atunci cand da pe fata inteligența superioară si vine dintr-un grup in care a “acumulat din generație în generație în lunga școală a suferinței lor” ostilitatea fata de nationalisme, alaturi de refuzul ghetoului propriu. .
Este, daca vreti, imigrantul sud-american care sare gardul pentru ca crede in America mai mult decat cei care l-au ridicat. Este imigrantul care crede in Europa pe care o cunoaste din carti, acele carti pe care nativul european le-a uitat de mult. Si, ca sa adaug putina sare pe rana, poate fi tiganul pe care o lunga istorie de dispret si supravietuire l-a invatat universalitatea umana, in opozitie cu nationalismul de mucava al pecinegilor care se cred daco-romani.
Este individul fara natiune, fara ghetou, fara trib, care a biruit instinctul de turma si nevoia de despaduchiere reciproca a hoardei de primate. Este cetatean al planetei si de aceea va mostenii pamantul.
Acest in-divid(e et impera) este noul dusman al celor care divide et impera, haituit si vanat de cei care zidesc ziduri intre natiuni sau spatii culturale in mijlocul lor, desi cele doua par a fi in conflict.
Razboiul cultural kultural împarte turma in doua spre profitul celor care o jupoaie. Insa cei care “se bat” de ochii publicului au de fapt acelasi dusman pe care il putem numii generic european, in sensul lui Nietzsche, sau american, in sensul lui Thomas Paine: cetatean al Universului.
Sper sa fie ca în arta, sa rămână peste veacuri doar cea care exprima universalul.
Nu se va explora universul decât de
o comunitate de oameni care nu-și consuma energia în tribalisme.
Cultura română nu are siguranța de a ieși în universal și rămâne în acel umanism specific de sec 17-18. Adică încă ne cautam originea și specificitatea, încă ne batem pe pro și antilatinitate, etc. dar nu e umanismul în ascensiune de atunci, parca e unul de tranziție spre evul mediu. Asa mi se pare.
Mai este o frică în calea îmbrățișări omului universal, și anume NWO. Care-i diferența dintre o turma și un pastor și omul universal? O simt da nu o pot articula, mi-ar place o completare la articolul de sus pe tema asta, dacă credeți ca are relevanță.
Scuze pentru offtopic, 50% discount pana pe 2 decembrie.
https://www.23andme.com/en-eu/
https://adevarul.ro/international/europa/papa-francisc-neaga-invierea-fizica-hristos-sustineun-jurnalist-italian-l-a-intervievat-1_5dc6b2945163ec4271d656bf/index.html
Nu înțeleg obsesia pe care o aveți boomerii cu respingerea oricărui localism.
Omul universal nu este neapărat Ubermensch. E plină lumea de oameni cosmopoliți, detașați de orice fel de apartenență culturală ori etnică, dar degeaba dacă singurele lor aspirații sunt să meargă în concedii scumpe, să muncească overtime și să se uite pe Netflix.
Reciproca este iarăși valabilă. Eroul cu 1000 de fețe al lui Joseph Campbell se regăsește în toate culturile, la intervale de mii de ani, fie că este războinic grec, cavaler britanic ori avatar al lui Vishnu.
Considerând păstrarea unei identități locale ca fiind compatibilă cu apariția individului excepțional (universal dacă vreți), cred în schimb că este necesară păstrarea unei forme de localism. „Little platoons” ale lui Burke au meritele lor. Sporesc încrederea între oamenii de rând, îi ajută să conviețuiască în liniște, și să construiască ceva trainic pe termen lung. Vedem cât de rău ne merge acum că toate aceste platoons au rămas doar o amintire în atâtea părți ale lumii civilizate.
O fi adevărat că deasupra ăstora se poate ridica o elită universalistă in adevaratul sens, însa ar trebui să acceptăm ca aceasă elită va rămâne o minoritate. Restul tipologiilor îți au locul lor in lumea asta. Dacă am fi fost toți filosofi și șoareci de biblioteca, lumea s-ar fi stins demult.
Și pt asta ortodocșii îl numesc anticrist. Dar mai ales pentru negarea iadului, ca o mica ironie. Cred ca ar renunța mai ușor la divinitatea lui Isus decât la iad.
Razboiul
culturalkultural împarte turma in doua spre profitul celor care o jupoaie.https://www.facebook.com/groups/1203588916421163/permalink/2487126644734044/
Pai dracu’ al face pe ”Dumnezeu” mare,in discursul oricarui fundamentalist, ”Satana” apare cu mult mai mult decat ”Dumnezeu”, dualismul nici macar nu mai este in balanta, iar ”Satana” a castigat de departe lupta.
g-day
As spune ca nu sunt baby-boomerii, aceasta generatie irosita, ci „barbatii albi morti” uitati.
Nu as avea nici o obiectie in principiu, dar judec lucrurile istoric. Istoria a mers de la tribalism la cetatean, de la culturi locale la culturi universale, de la identitate de grup la individualism. Problema pe care o vad este tendinta de a ne intoarce la forme de tribalism sau nationalism care au fost depasite istoric. Nu cred intr-o universalitate anistorica. Sustin doar ca ce a fost castigat in istorie nu trebuie abandonat in numele unui pariohialism abstract, anistoric, manifestat in egala masura de hiper-multiculturalism si noul nationalism reactionar.
Cain: Are you happy?
Lucifer: We are mighty.
Lord Byron, Cain.