Partea intunecata a religiei
21 ianuarie 2021 5 comentarii
omul va supravietui, mai mult, va invinge
21 ianuarie 2021 de Edmond Constantinescu 5 comentarii
Filed under Video Tagged with Democratie, Religie si politica
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Întrebarea mea nu este legată de acest subiect însă nu am gasit o altă modalitate de a intra în legătură cu dumneavoastră.
Întrebare: Cât de credibile sunt afirmațiile biblice despre durata vieții oamenilor antediluvieni? Ce resurse științifice există cu privire la acest subiect?
În același timp vreau să-mi exprim aprecierea pentru subiectul abordat în acest video, se aliniază foarte bine și cu concluziile mele intuite.
Deluviul a fost un eveniment legat de topirea ghetarilor acum 10000-12000 de ani. Egiptenii cunoasteau data aproximativa si geologia moderna confirma. Avem fosile umane si, mai nou, analiza filogenetica a populatiilo,r asa ca nu suntem in intuneric. Lungimea vietii a crescut in istoria lui H sapiens, nu a scazut. Daca oamenii ar fi trait secole s-ar vedea in ADN-ul nostru si ar fi dedus din arheologie si paleontologia umana.
Geneza 1-11 este o reinterpretare teologica a ceea ce babilonenii credeau ca este istoria umana pe baza miturilor sumeriene. Exista amintiri deformate si mistificate in mitologia sumeriana si exista adevar teologic in saga biblica dar adevarata istorie a omului o cunoastem din analiza genetica a populatiilor (out of Africa), paleontologie, si arheologie.
Finalul discutiei pune punctul pe i, „iadul sunt ceilalti!” – principiul alteritatii, ceea ce sta la baza tuturor nenorocirilor, adevarata „cadere in pacat”. Imi pare rau dar religia nu e solutia, Invatatura da! De-a lungul timpului am apasat des pe aceasta formidabila intuitie a lui J.P. Sartre, ma bucur ca, in fine … n-a fost zadarnic.
Discutia merita un comentariu mai exhaustiv, si am sa revin cu completari!
https://www.theguardian.com/global/2021/jan/23/atheists-agnostics-non-believers-on-the-meaning-of-life
Aprecieri pentru dialog și ideile bine articulate. Deasemenea pentru că ați oferit și devil its due dar și critică pertinentă de ambele părți.
Remarca religiei că nu mai are ce oferi e spot on. Am același gând formulat sub idea de „societatea a încorporat deja cam toate ideile care au fost utile în religie. Religiei nerămânându-i de oferit decât subiectivități despre ‘voința lui Dumnezeu'”. Eventual un rol de reminder dar la care a cam picat testul.
Domeniul voinței lui Dumnezeu se întâmplă să fie de fapt și partea periculoasă în religie; frâu liber la subiectivism.
Nu întâmplător, aceeași parte e periculoasă în wokeismul progresist. Manifestat de data asta sub forma ‘realității mele’. Același frâu liber la subiectivism care caută diferitul, excluderea, duce la radicalism și se consumă ori în sinucideri în masă ori în eliminarea opoziției.
Observația că religia recunoaște capitularea prin cochetarea cu politicul e și ea la fel de bine articulată. Cred că înțeleg mai bine de unde frica exagerată (pentru mine) de revitalizare a religiei tradiționale care din punctul meu de vedere e bine protejată acolo unde deja este, în domeniul privat și al intimității individuale. Asta evident trebuie în cele din urmă aplicat ambelor religii: tradiționale și wokeiste.
Un alt aspect menționat care mi s-a părut bine remarcat este faptul că mulți sunt aruncați înapoi în brațele religiei tradiționale din dorința de redescoperire a ideilor iluministe.
Relativ la ideile străine din progresismul wokeist (recunosc unele merite), religia apare ca ceva familiar, unde parcă s-ar zări ceva ce seamănă a relicve de iluminism (acum ajuns în teritoriul tradiționalului). Cândva era suflarea liberalismului pe care l-a născut, acum ajuns relicvă în religie.
Mă alătur dezamăgirii că ce se întâmplă în US dar și în vest / global nu mai e căutarea sensului și a consensului ci eliminarea oarbă a opoziției. Conflictul nefiind generat doar de dualitatea stânga / drepta politică sau religie / secularism ci și de reînvierea forțată a discuțiilor antagoniste ei / noi sub forma vechilor subiecte de rasă: albi / non-albi sau fenomenelor mai recente: experți / non-experți, vaccinați / nevaccinați etc.